1,099 matches
-
2-3 săptămâni antepartum) a indicat în mod frecvent o reducere a incidenței retenției anexelor fetale și implicit a infecțiilor genitale postpartum (ARÈCHIGA, C., ORTIZ, O., 1994, MICHAEL, L., O' CONNOR, 1997, RUGINOSU ELENA, 2007). Hipovitaminoza C împiedică sinteza progesteronului în timpul gestației, proces ce se soldează cu producerea avortului (BOITOR, I . 1984). Vitamina C are rol în sensibilizarea musculaturii uterine la acțiunea substanțelor ocitocice, iar carența rațiilor în această vitamină la femelele parturiente poate provoca retenția anexelor fetale și involuții uterine de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
funcționale. Acestea se înregistrează cu precădere în perioada de repaus mamar, cât și în perioada de început de lactație. Carențele și dezechilibrele nutriționale produc o serie de tulburări cum ar fi: cetoza (acetomenia) care apare la începutul lactației și sfârșitul gestației și se datorează cantităților prea mari de suculente în rație și cantități mici de fibroase. Se manifestă prin scăderea semnificativă a producției de lapte și apetit capricios, animalul degajă un miros pronunțat de acid butiric (fructe fermentate). Alcaloza ruminală apare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
anexelor fetale. Alcalozii de ergot au un efect inhibitor asupra hipotalamusului și în elaborarea prolactinei de către hipofiză. Prolactina, care este necesară menținerii corpului luteal și secreției de progesteron, prin blocarea eliminării ei de la nivelul hipofizei poate provoca tulburări în menținerea gestației și avort consecutiv (COMAN I., 1985, POPESCU D. 1985). Ochratoxinele produse de miceți din genul Penicillium și Aspergillus au efect avortigen la vacile gestante (STILL și col., citați de COMAN I., 1985), Zearalenona este o lactonă a acidului resorcilic cu
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
tab. 26). Autorii au indicat de asemenea că în aceste cazuri procesul involuției a fost prelungit, iar consecințele s-au regăsit în scăderea performanțelor reproductive, creșterea intervalului pînă la prima IA (de la 72 zile până la 81 zile) și până la instalarea gestației (de la 85 zile până la 108 zile) și scăderea ratei de concepție cu 21 % (de la 67 % până la 46 %),(tab. 27). S-a constatat că vacile care au beneficiat de cel mai bun management în perioada puerperală vor începe activitatea ciclică în timpul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
energetică negativă prelungită, prin schimbări importante ale nivelelor factorilor de creștere a acestora (BRITT, J.H. 1991 1992). Studiind influența diferitelor afecțiuni postpartum asupra unor indici ai fertilității s-au constatat valori variabile ale intervalelor parturiție- concepție și ale indicelui de gestație în raport cu fiecare afecțiune în parte (HILLARY DOBSON, R.J.DICK ESSLEMONT, 2003). Astfel, vacile cu cezariană și parturiții dificile ( distocii) au înregistrat intervale parturiție concepție mai mari cu 35-60 zile, (140 zile și respectiv 115 zile), comparativ cu vacile cu parturiții
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
normale (80 zile). S-a constatat că și alte afecțiuni postpartale, cum ar fi : febra vituleră, mastita și laminita influențează negativ indicii de 219 reproducție la vaci, crescând intervalul parturiție concepție), ( fig. 78). Numărul de IA (însămânțări artificiale) pentru realizarea gestației a crescut de asemenea la vacile cu cezariană și distocie, comparativ cu vacile cu parturiții normale, valorile variind între 2,2 și respectiv 3,2 față de 1,6 (fig. 79). zile postpartum Parametrii de reproducție analizați au prezentat valori inferioare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vacilor cu lapte, uneori greu de realizat, mai ales la vacile cu nivele productive ridicate. Înregistrarea unui interval între două fătari (calving interval) de 365 zile necesită realizarea unui interval fătare concepție (service-period) de 80 zile (la o durată a gestației de 285 zile), concomitent cu scurtarea intervalului fătare-prima însămânțare artificială ( monta). Însămânțarea prea timpurie după parturiție s-a constatat de majoritatea autorilor că este însoțită de o rată de concepție mică și de un număr de însămânțări pe gestație mai
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a gestației de 285 zile), concomitent cu scurtarea intervalului fătare-prima însămânțare artificială ( monta). Însămânțarea prea timpurie după parturiție s-a constatat de majoritatea autorilor că este însoțită de o rată de concepție mică și de un număr de însămânțări pe gestație mai mare (BOITOR, I. 1984, OUWELTJES, W. și col.. 1996). Numărul mediu de însămânțări (monte) / gestație prezintă de asemenea valori mai mari la vacile cu diferite tulburări puerperale. Variațiile valorilor au fost de la 2,21 ±0,06 (realizate de vacile
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
după parturiție s-a constatat de majoritatea autorilor că este însoțită de o rată de concepție mică și de un număr de însămânțări pe gestație mai mare (BOITOR, I. 1984, OUWELTJES, W. și col.. 1996). Numărul mediu de însămânțări (monte) / gestație prezintă de asemenea valori mai mari la vacile cu diferite tulburări puerperale. Variațiile valorilor au fost de la 2,21 ±0,06 (realizate de vacile sănătoase) până la 2,74 ± 0,10 și 3,3 ±0,14 însămânțări / gestație (realizate de vacile
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de însămânțări (monte) / gestație prezintă de asemenea valori mai mari la vacile cu diferite tulburări puerperale. Variațiile valorilor au fost de la 2,21 ±0,06 (realizate de vacile sănătoase) până la 2,74 ± 0,10 și 3,3 ±0,14 însămânțări / gestație (realizate de vacile cu infecții genitale și respectiv cele cu ovarioparii), (fig. 81). n IA/ G vaci sănătoase vaci cu infecții genitale vaci cu ovariopatii Fig. 81 Numărul mediu de însămânțări / gestație la vaci sănătoase și cu diferite afecțiuni postpartum
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
0,10 și 3,3 ±0,14 însămânțări / gestație (realizate de vacile cu infecții genitale și respectiv cele cu ovarioparii), (fig. 81). n IA/ G vaci sănătoase vaci cu infecții genitale vaci cu ovariopatii Fig. 81 Numărul mediu de însămânțări / gestație la vaci sănătoase și cu diferite afecțiuni postpartum (RUGINOSU ELENA și col. 2000-2001) 222 La prima IA rata gestației la vacile sănătoase înregistrează o valoare mai mare cu 20,9 % (47,8 % ), față de cea realizată de vacile cu infecții genitale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ovarioparii), (fig. 81). n IA/ G vaci sănătoase vaci cu infecții genitale vaci cu ovariopatii Fig. 81 Numărul mediu de însămânțări / gestație la vaci sănătoase și cu diferite afecțiuni postpartum (RUGINOSU ELENA și col. 2000-2001) 222 La prima IA rata gestației la vacile sănătoase înregistrează o valoare mai mare cu 20,9 % (47,8 % ), față de cea realizată de vacile cu infecții genitale (26, 9 %), (p<0,0 1) și cu 14 % față de cea a vacilor cu ovariopatii (33,8%),(p<0
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
intervalului de realizare a primei însămânțări după parturiție, până la 80 zile postpartum, (DHALIWAL,G. si colab. 1996). SHRESTHA, H.K și col. 2000 au indicat că, ciclurile anormale din timpul perioadei puerperale afectează negativ performanța reproductivă ulterioară prin rate de gestație la prima IA mai mică, intervale mai mari de la parturiție - prima IA și concepție, în special la vacile cu producții mari de lapte. Capitolul VII. IMPLICAȚIILE ZOOECONOMICE ALE AFECȚIUNILOR PUERPERALE LA VACI Diferite studii indică faptul că orice tulburare a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
RUGINOSU ELENA și col. 2000). Pierderea economică este dată de valoarea genetică a femelei respective, scurtarea vieții productive având un impact zooeconomic negativ prin nerealizarea performației productive, deseori acestea neajungând la vârful lactației . Capitolul VIII. CONTROLUL ȘI DIRIJAREA PERIOADELOR DE GESTAȚIE AVANSATĂ ȘI PUERPERIUM LA VACILE CU PRODUCȚII RIDICATE DE LAPTE Erorile tehnologice și nutriționale din perioada de gestație avansată pot fi factori etiopatogenici în apariția unor tulburări puerperale, cum ar fi: cetoza, febra vituleră, sindromul ficatului gras, sindromul vacii căzute
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
având un impact zooeconomic negativ prin nerealizarea performației productive, deseori acestea neajungând la vârful lactației . Capitolul VIII. CONTROLUL ȘI DIRIJAREA PERIOADELOR DE GESTAȚIE AVANSATĂ ȘI PUERPERIUM LA VACILE CU PRODUCȚII RIDICATE DE LAPTE Erorile tehnologice și nutriționale din perioada de gestație avansată pot fi factori etiopatogenici în apariția unor tulburări puerperale, cum ar fi: cetoza, febra vituleră, sindromul ficatului gras, sindromul vacii căzute, laminite, retenția anexelor fetale, etc. Pentru acest fapt trebuie să i se acorde o atenție deosebită acestei perioade
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
să crească performanța reproductivă a animalelor (OLTENACU, P.A., J.H. BRITT, R.K. BRAUN, R.W. MELLENBERGER, 1983, J. H. BRITT 1994). În vederea creșterii parametrilor de fecunditate la vacile de lapte recomandăm aplicarea unor măsuri de control și dirijare a perioadei de gestație avansată și puerperium, care să vizeze următoarele aspecte: a) optimizarea furajării vacilor în perioadele de gestație avansată și lactație timpurie, b) optimizarea perioadei de maternitate prin aplicarea unei tehnologii de reproducție îmbunătățite , c) optimizarea perioadei puerperale prin aplicarea unor tratamente
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
J. H. BRITT 1994). În vederea creșterii parametrilor de fecunditate la vacile de lapte recomandăm aplicarea unor măsuri de control și dirijare a perioadei de gestație avansată și puerperium, care să vizeze următoarele aspecte: a) optimizarea furajării vacilor în perioadele de gestație avansată și lactație timpurie, b) optimizarea perioadei de maternitate prin aplicarea unei tehnologii de reproducție îmbunătățite , c) optimizarea perioadei puerperale prin aplicarea unor tratamente hormonale de stimulare a involuției uterine și a funcției ovariene postpartum, d) creșterea capacității de autoapărare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la fătare și postpartum, cu repercusiuni negative asupra fertilității ulterioare. Normele de hrană indicate de literatura de specialitate ( BURLACU Gh. și col. 1998), care trebuie luate în considerare la alcătuirea rațiilor furajere pentru vacile din lunile 8 și 9 de gestație sunt prezentate în tabelele 31 și 32. În alcătuirea rației vacilor în gestație avansată recomandăm a se lua în considerare următoarele aspecte: Rațiile furajere să fie echilibrate în nutrienți proteici, energetici și vitamino-minerali, conform normelor de hrănire, Furajele energetice (silozul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
indicate de literatura de specialitate ( BURLACU Gh. și col. 1998), care trebuie luate în considerare la alcătuirea rațiilor furajere pentru vacile din lunile 8 și 9 de gestație sunt prezentate în tabelele 31 și 32. În alcătuirea rației vacilor în gestație avansată recomandăm a se lua în considerare următoarele aspecte: Rațiile furajere să fie echilibrate în nutrienți proteici, energetici și vitamino-minerali, conform normelor de hrănire, Furajele energetice (silozul de porumb) să fie limitate la 30-40 % din rație pentru a evita îngrășarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în vedere ca vacile să-și mențină o condiție corporală la un scor aproximativ de 3,5 ( în scara de 5 puncte) și să consume energie suficientă pentru a minimaliza declinul balanței energetice care are loc în ultima săptămînă de gestație, Furajele fibroase (fânul de graminee și leguminoase) să fie de calitate, fiind de bază în această perioadă pentru dezvoltarea papilelor ruminale în vederea pregătirii pentru ingestia unor cantități mai mari de energie necesară în perioada de lactație timpurie, Furajele verzi sunt
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
nu se inhiba mobilizarea normală a acestuia din oase și a determina tulburări puerperale, Se va administra vitamine A, E și seleniu (selenit de sodiu, Selevit) cu 3 săptămâni înainte de fătare sau o doză la înțărcare (în luna a-7-a de gestație) și alta cu 2-3 săptămâni înainte de fătare. Efectele tratamentelor efectuate la vaci in perioada antepartum (3 săptămâni) cu SeleVit, 20 ml., s.c., și PGF2α (Proliz, 2ml.) la 14 și 28 zile postpartum au fost materializate în reducerea incidenței afecțiunilor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
83,3 %), comparativ cu lotul martor ( 52,9 %) pe total IA, Cu 2 săptămâni antepartum se vor reduce furajele însilozate și fibroase, ținându-se cont de faptul că ingestia de SU se reduce în această perioadă cu aproape 40 % datorită gestației avansate și reducerii apetitului. Astfel se va adopta o dietă bogată în energie prin creșterea nivelului de concentrate, carbohidrați nonfibroși, care vor crește ingestia de energie și va scădea mobilizarea excesivă a rezervelor corporale. În tabelele 33 și 34 sunt
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de concentrate, carbohidrați nonfibroși, care vor crește ingestia de energie și va scădea mobilizarea excesivă a rezervelor corporale. În tabelele 33 și 34 sunt prezentate modele de rații furajere recomandate pentru vaci în lunile a 8-a și a-9-a de gestație (BURLACU Gh. și col. 1998 ). Hrănirea vacilor în lactație timpurie Pentru a se preveni efectele negative ale unei furajări deficitare în această perioadă este indicat a se lua în considerație următoarele măsuri în alcătuirea rațiilor furajere pentru vacile de lapte
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
avut rezultate benefice. Acestea s-au materializat în reducerea incidenței tulburărilor puerperale cu 6,6 % (6,7 % față de 13,3 %), scăderea intervalelor: fătareprimul estru și fătare-prima IA cu 5 zile și a intervalului fătare concepție cu 10 zile. Ratele de gestație la vacile din lotul E au valori medii mai mari față de cele ale vacilor din lotul M cu 13,4 % pe total IA (66,7 % față de 53,3 %) și cu 12,5 % la prima IA. d) Creșterea capacității de autoapărare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la specie și ca atare și vârstă la care intervine moartea naturală diferă foarte mult (Tabel 1.2.A. Tabel 1.2. Durata vieții unor specii de mamifere și păsări (Prelucrare după Borisenko E.I., 1959; Kolb E., 1974Ă. Specia Durată gestației sau a incubației Durata medie a vietii (aniă Elefant 628 70-100 Cabaline 330-350 40-50 (62-67Ă Taurine 280-285 20-25 Ovine 150-152 10-15 Caprine 150 12- 15(20Ă Suine 117-120 14-20 Câine 60 10-15 Pisică 56-60 9- 10 Iepure 30 5-7 Găină
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]