4,666 matches
-
, Valentin (24.II.1927, București - 27.I.1988, București), prozator. Este fiul Iuliei (n. Mihăilescu) și al lui Ion Berbecaru, funcționar superior la Banca Națională. Face gimnaziul și liceul (1938-1947) în București, urmează doi ani la Facultatea de Științe Juridico-Administrative, frecventând ulterior diverse școli serale și de reciclare pentru activitatea de contabil și administrator. Funcționează ca secretar la o școală a Ministerului Telecomunicațiilor (1952-1953), apoi se angajează
BERBECARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285703_a_287032]
-
fiică a căminarului Nastasachi Mihail, absolvise un pension francez. În 1878, familia se mută la Iași, unde în toamna lui 1883 B. îl are ca institutor, în clasa a doua, pe Ion Creangă. Între 1886 și 1889 este elev la gimnaziu, iar în august 1869 e înmatriculat la Școala fiilor de militari. Din septembrie 1894, frecventează Școala de ofițeri din București, pe care o termină în vara lui 1896, ca sublocotenent. Urmează apoi la Galați, vreme de șase luni, Școala de
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
Ministerul de Finanțe. În 1896 suplinea o catedră de geografie la Liceul „Unirea” din Focșani, pentru ca din decembrie 1897 să fie transferat la Ploiești. Luându-și în vara lui 1899 și licența în istorie, primește titularizarea, promovând de la clasele de gimnaziu la cele ale cursului liceal. A predat, în afară de geografie, lecții de istorie, dar și de română și franceză. În 1901, își trece examenul de capacitate. Până la pensionare a mai funcționat și la alte școli din București, Ploiești, Focșani. „Unchiul”, cum
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
didactice în 1891-1892 și 1895-1902, între timp având și alte profesiuni (conductor tehnic, negustor). Continuă studiile la București, unde frecventează cursuri la Litere și Drept. Pentru un timp, va fi profesor și director la școala din localitatea natală, profesor la gimnaziul din Ianina, interpret la Consulatul general rusesc din Salonic (1904), mufetiș (inspector școlar) al vilaetelor Kosovo și Salonic. Cu sprijinul partidului Junilor turci, la care aderă din 1907, este numit senator (1908), iar din 1912, ministru al Lucrărilor Publice. Va
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
, Ioan (8.IX.1856, Făget, j. Alba - 13.II.1935, București), filolog, bibliograf și istoric literar. Este fiul Anicăi (n. Popa) și al lui Gligor Bianu, țărani. B. absolvă gimnaziul de la Blaj, apoi urmează cursurile Facultății de Filosofie și Litere din București (1876-1881). În următorii doi ani își continuă studiile la Milano și Paris, cercetând totodată modul de organizare și funcționare a marilor biblioteci. Revenit în țară, este profesor la
BIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
magna cum laude. Reîntors la țară, alcătuiește culegeri de folclor, prelucrează scenarii și regizează spectacole. Un bun prilej de a colinda satele i-l oferă funcția de inspector al căminelor culturale din Oltenia (1946-1947). Până la pensionare (1960), mai predă la gimnaziul din Hurezi și la Școala de gospodărie rurală din Măldărești (1947-1948), înapoindu-se după aceea în comuna natală, despre care, în 1958, întocmește o monografie folclorică. Ales membru de onoare în Asociația folcloriștilor și etnografilor vâlceni, participă la festivaluri internaționale
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
și Prisăcăreni, iar după 1837 intră în cinul monahal. La Cernăuți, a funcționat ca „spiritual” și, din 1857, ca rector la seminarul Institutului Teologic. Între 1848 și 1866, asesor și referent la Consistoriul episcopal, suplinește, în răstimpuri, catedre vacante la gimnaziu și la Preparandie. Din 1863 egumen la mănăstirea Dragomirna, este numit, în 1874, arhimandrit diecezan și vicar. În 1877, a fost ales mitropolit al Bucovinei și Dalmației. B. publică în „Calendariul pentru Bucovina” din Cernăuți, în 1842, poemul religios Iordania
BLAJEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
, Zaharia (4.III.1834, Sighișoara - 6.XI.1903, Sibiu), poet, autor de proză oratorică și publicist. Aparținând unei familii de preoți din tată în fiu, B. urmează aceeași cale, înscriindu-se la Gimnaziul Evanghelic din Sighișoara și apoi la Institutul Teologic din Sibiu. Susținut de Andrei Șaguna, își continuă studiile la Leipzig, la întoarcerea în țară fiind numit, în 1861, profesor, la Institutul Diecezan din Sibiu. Lucrările lui didactice (Abțdariu pentru școalele poporale
BOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285797_a_287126]
-
memoriale (1889) adună discursuri de această factură, relevând talentul oratorului, iar cele trei volume intitulate Semințe din agrul lui Christos (1898-1899), premiate de Academia Română, al cărei membru corespondent B. devenise în 1887, includ cuvântări bisericești. Ispitit de poezie încă din gimnaziu, B. debutează în 1853, în „Telegraful român”, cu versuri ce omagiau publicația sibiană, al cărei redactor va fi mai târziu, între 1862 și 1865. În „Tribuna” și în „Transilvania”, mai semnează și cu pseudonimul Eugen Silvan. Versurile din Sunete și
BOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285797_a_287126]
-
, George (1.XI.1934, Supuru de Jos, j. Satu Mare - 11.V.1976, Ploiești), poet și prozator. Este fiul Mariei (n. Pop) și al lui Ioan Boitor, țăran. B. frecventează clasele primare la școala din satul natal, apoi gimnaziul la Zalău, oraș în care va continua la Școala medie tehnică de administrație economică, absolvită în 1954. În 1954-1955, este elev la Școala de impiegați de mișcare CFR din Dej. Ocupă diverse funcții în cadrul CFR în mai multe localități, apoi
BOITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285795_a_287124]
-
al Bogdăneștilor. Însă tatăl, Constantin Bogdan, era, se pare, un refugiat aromân din Ianina, ajuns, la Pitești, primar și deputat. Dintr-o familie boierească provenea, totuși, mama, Domnica, născută Balotă. Este dat la școală în Pitești, dar nu termină aici gimnaziul, ci își continuă învățătura la Geneva, într-un colegiu catolic, apoi în Franța. Între studii și boemă epicurianul cam ezită, și așa se face că nu isprăvește nici medicina (la Montpellier), nici literele și dreptul (la Paris). Încă în Elveția
BOGDAN-PITESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
1805, Pănade, j. Alba - 3.IX.1887, Blaj), filolog și literat. Era unul dintre cei șase copii ai Solomiei (n. Frățilă) și ai lui Iacob Țipar. În 1814 a fost trimis la Blaj, unde a urmat cursurile elementare și apoi gimnaziul; în 1821 a audiat cursul de filosofie, iar între 1822 și 1825, pe cel de teologie. Hirotonit preot în 1827 la Blaj, va rămâne aici până la sfârșitul vieții, ca profesor de filosofie, teologie și limba română, prefect de studii, director
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
1821 a audiat cursul de filosofie, iar între 1822 și 1825, pe cel de teologie. Hirotonit preot în 1827 la Blaj, va rămâne aici până la sfârșitul vieții, ca profesor de filosofie, teologie și limba română, prefect de studii, director al gimnaziului și inspector al școlilor orașului (1854-1875), conducător al tipografiei Seminarului. A militat, alături de G. Barițiu, S. Bărnuțiu, I. Maiorescu ș.a., pentru drepturile naționale și sociale ale românilor transilvăneni, fie prin articole politice, fie prin activitatea sa din timpul revoluției de la
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
stil). C. este considerat întemeietorul filologiei românești. În afară de filologie, gramatică și istoria limbii române, interesul său s-a manifestat și față de filologia arabă, pe care o studiază cu posibilitățile unui specialist. Studiul limbii române l-a atras îndată după absolvirea gimnaziului, când a început să culeagă din cărți și manuscrise probe de veche limbă românească, reunindu-le în bună parte în volumul Crestomația seau Analecte literarie din cărțile mai vechi și noue românești, tipărite și manuscrise, începând de la secolul XVI până la
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
, Constantin (12.V.1916, Pașcani - 2.II.2009, Iași), istoric și critic literar, poet, prozator. Este fiul Elenei (n. Nistor) și al lui Constantin Ciopraga, tâmplar. A urmat școala primară și gimnaziul în orașul natal, între anii 1927 și 1932. Din 1933, devine elev la Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni, pe care l-a absolvit în 1937. În același an se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
care sunt considerate a reflecta productivitatea forței de muncă, chiar dacă educația a adus și alte beneficii fie ele directe sau indirecte. De exemplu, în Coreea, un absolvent de liceu câștigă de 1,18 ori mai mult decât un absolvent de gimnaziu; un absolvent de școală postliceală câștigă de 1,17 ori mai mult decât un absolvent de liceu; și un absolvent de facultate câștigă de 1,52 ori mai mult decât un absolvent de școală postliceală, după cum o demonstrează tabelul de
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
episcopii. În Congres, d. Parteniu Cosma face o propunere în favorul retipăririi cu litere a cărților rituale în înțelegere cu episcopatul din România și cu mitropolitul din Bucovina. În Bucovina partidul național dispune de 2/ 3 a Dietei provinciale. În gimnaziul de la Suceava se introduce limba română ca limbă de propunere în clasa paralelă și consistoriul îndeamnă prin circulară pe părinții români de-a se folosi de această ocazie și de-a popula c-un număr suficient de elevi clasa paralelă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vine pe de altă parte o împrejurare care deprimează pe credincioșii acestei biserici și trezește și în autoritățile ei superioare îngrijiri îndreptățite; acea împrejurare este că regimul statului a supus prea - onorabilei Case reprezentative un proiect pentru regularea instrucțiunii în gimnazii și în școalele reale, care e astfel întocmit încît tinde a știrbi autonomia bisericii greco - orientale române - baza existenței sale - și a lăsa în mare parte în deconsiderare interesele de cultură ale acestei biserici. Când, în urma reclamațiunilor stăruitoare din partea tuturor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de rigoare sau de favor ce-i stau la îndemînă. Cumcă în acest punct de plecare se rezumă toată intenția proiectului în cestiune se vede curat din dispozițiile ce le cuprinde, conform cărora mai întîi limba de propunere în toate gimnaziile și școalele reale de stat, ce se vor înființa de-acum înainte, nu poate fi alta decât cea maghiară paragraful 39); apoi limba deosebitelor ținuturi - daca n-o fi cea maghiară - nu se poate propune la toate gimnaziile și școalele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în toate gimnaziile și școalele reale de stat, ce se vor înființa de-acum înainte, nu poate fi alta decât cea maghiară paragraful 39); apoi limba deosebitelor ținuturi - daca n-o fi cea maghiară - nu se poate propune la toate gimnaziile și școalele reale, deci și la cele confesionale, decât numai ca studiu extraordinar auditorilor de bună voie, ba încă în așa chip încît corpul profesoral să poată eventual opri pe cei interesați de la învățarea ei paragrafele 9, 78), iar ministrului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din patrie, această dispozițiune riguroasă a proiectului, transpusă în lege, ar prezenta relațiile noastre interne într-o coloare, care nicidecum nu răspunde adevărului. Pe terenul legislațiunii mai nouă e un fenomen caracteristic acea dispozițiune a proiectului de lege, după care gimnaziile și școalele reale confesionale și preste tot confesiunile și bisericile nu pot nici cere nici primi ajutoare și sprijin material de la statele din afară și de la domnitorii sau guvernele, acelora. Precum această dispozițiune, după cum e știut, s-a dezvoltat ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nici cere nici primi ajutoare și sprijin material de la statele din afară și de la domnitorii sau guvernele, acelora. Precum această dispozițiune, după cum e știut, s-a dezvoltat ca material la un proiect de lege dintr-un caz provenit la un gimnaziu greco-oriental român, așa e afară de îndoială că ascuțișul ei este îndreptat cu deosebire contra învățămîntului bisericii greco - orientale române; pentru că pot fi cazuri singulare și se pot dezvolta din când în când astfel de relațiuni, cari din punct de vedere
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a înainta din toate puterile interesele statului aduse în armonie cu ale sale proprii - ea își permite pentru apărarea intereselor sale vitale a înfățișa în cele de mai sus întemeiatele sale îngrijiri în privirea proiectului de lege pentru instrucțiunea în gimnazii și școale reale și prin umilita mea reprezentațiune de față se apropie de preaonorabila Casă reprezentativă cu rugămintea ca, luând de bază principiile fundamentale cari singure pot asigura tăria, puterea și prosperarea statului, adică sublimele principii de libertate, egalitate și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
principiile fundamentale cari singure pot asigura tăria, puterea și prosperarea statului, adică sublimele principii de libertate, egalitate și fraternitate, cari esclud orice supremație fie religioasă fie națională, să binevoiască, înainte de-a tracta în special amintitul proiect de lege pentru gimnazii și pentru școale reale, a-l înapoia domnului ministru de culte și instrucțiune publică cu avizul ca să-l aducă în armonie cu legile cardinale ale patriei cari asigură autonomia confesiunilor și drepturile naționalităților și astfel prelucrat, cu ascultarea confesiunilor și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aceea a reprezentațiunii Mitropolitului. " Biserica și Școala" foaia intereselor religioase și educative a diocezei române a Aradului (Ungaria), face următoarele apreciațiuni nemerite: Ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice în Ungaria a depus în Cameră un proiect de lege pentru școalele secundare (gimnazii și școale reale) prin care tinde, nu să reformeze învățămîntul secundar pe temeiul rațiunii și al principiilor pedagogice, ci să, introducă mai cu seamă o nouă lege în scopul de-a maghiariza cu totul învățămîntul în școalele confesionale, ca apoi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]