1,074 matches
-
epoci literare”, CL, 1974, 12; Despina Tomescu, „Dacia literară”. Destinul unei reviste, RITL, 1974, 3; Antoaneta Macovei, „Dacia literară”, AUI, t. XXI, filologie, 1975; Liviu Leonte, Raporturi culturale franco-române, CRC, 1980, 15; Valentin Tașcu, „Vasile Alecsandri, poeții felibri și «Cântecul gintei latine»”, ST, 1981, 3; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 336-337. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
Buntești Dumbrăveni nr. 64 37.453 176 21. C.S.V. Diosig Diosig, str. 37.454 112 22. C.S.V. Dobrești Dobrești nr. 45 37.455 56 23. C.S.V. Oradea II Oradea, Str. 37.456 157 Episcopia Molidului nr. 58 24. C.S.V. Căpâlna Ginta nr. 164 37.457 110 25. C.S.V. Ciumeghiu Ghiorac nr. 150 37.458 152 26. C.S.V. Hidișelu Hidișelu 37.459 145 de Sus de Sus nr. 34 27. C.S.V. Chișlaz Mișca nr. 114 37.462 105 28. C.S.V. Girișu T
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227732_a_229061]
-
Buntești Dumbrăveni nr. 64 37.453 176 21. C.S.V. Diosig Diosig, str. 37.454 112 22. C.S.V. Dobrești Dobrești nr. 45 37.455 56 23. C.S.V. Oradea II Oradea, Str. 37.456 157 Episcopia Molidului nr. 58 24. C.S.V. Căpâlna Ginta nr. 164 37.457 110 25. C.S.V. Ciumeghiu Ghiorac nr. 150 37.458 152 26. C.S.V. Hidișelu Hidișelu 37.459 145 de Sus de Sus nr. 34 27. C.S.V. Chișlaz Mișca nr. 114 37.462 105 28. C.S.V. Girișu Tărian
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227733_a_229062]
-
al politicii 21 nu se mai constituie într-un mod firesc pe baza unor diferențieri structurale între membrii unei societăți diferențieri instituite prin merite și prin contribuții evidente, palpabile! -, ci prin criterii partinice, de regulă politicianiste, de clan și de gintă (sau de apartenență etnică!). Astfel principiul reprezentării nu mai funcționează, fiind suspendat de o mecanică social-politică clientelară! Avem o formă de fals autoritarism (intelectual și politic!), destul de ubuesc, și printr-un soi de valorizări discursive, date de anumiți idoli "ai
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
medie ca valoare a gândirii. Indivizi docili, servili și în obediența unei complicități de voință și de acțiune cu factorii politici. Acești indivizi acționează în grup, sunt destul de uniformizați mental și răspund docil la impulsurile politice, formează un spirit de gintă. Luați împreună, ei compun un sistem antiuman, antiliberal și anticivic. Oricum, individualitățile, în spiritul lor iluminist, nu pot fi distruse, chiar dacă o forță represivă (la nivelul opiniei publice) și un arbitrar instituțional, compus din indivizi non-individualizați și birocratizați, vor să
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
diverselor regimuri politice. În instituțiile "civice", cu efect de îndoctrinare, umanul și ideile tind să devină un tot unitar. Un soi de simțire și gândire într-un mod mental. În acest proces de psihologie colectivă, diferențele sunt estompate, spiritul de gintă (ideatică și politică) se întărește, devenind un cuget de simțiri și de gândiri... Lumea elitistă europeană nu e atât de departe de spiritul lui Idi Amin. Aceste legi (moderne) exclud și izolează oamenii cu ale lor idei și cunoașteri contrare
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și orice posibile reprezentări se află în actul de a spune, de a face. Numai într-o societate de sorginte latină Vorbele (din vânturile mediatice) devin "importante" în raport cu faptele concrete și umane. Decalajul de gândire, de practică social-politică între societățile gintei latine și cele nordice sunt evidente. Multe vorbe, puține fapte... Sărăcii enunțiative, acte hermeneutice par excellence, dar și imobilitate social-politică. Foucault a fost o excepție de la mediul social și intelectual francez, care, astăzi, l-a brand-uit. El se află în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sunt în general înconjurate de o tăcere penibilă. Există unele voci care aduc drept contra argument cei douăzeci și doi de ani de stăpânire română și măcelurile comise de români în alte localități (comunele Aita Seacă - Száraz Ajta, Aghireșu - Egeres, Ginta - Gyanta etc.), pe când alții califică drept gest nepatriotic aducerea în discuție a celor petrecute. Eu, în schimb, am convingerea că nimănui nu-i va fi diminuată suferința dacă va recunoaște: oricui i se poate întâmpla ceva care să-l marcheze
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
dați-mi voie ...(se șterge) precum la 21, dați-mi voie (se șterge), la 48, la 34, la 54, la 64, la 74, asemenea și la 84 și 94 ețetera, întruna ne privește... pentru ca să dăm exemplu chiar surorilor noastre de gintă latină însă!33 În acest caz, bunăvoința ascultătorilor nu suplinește dificultatea decodării mesajului inexistent în această înșiruire de cuvinte a căror relevanță n-ar reieși decît raportată la o ședință de spiritism. Demagogia și absurdul unor afirmații corecte din punct
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
piei de animale și podoabe; triburile din sud - narrinyeri, din est - wakka-kabi locuiesc mai ales În regiunile mărginașe ale continentului și folosesc sulițe cu aruncătoare și ambarcații din scoarță de copac; grupurile mai recente - dieri, kamilaroi sunt caracterizate prin existența gintei matriarhale; aranda, mingin au complicate ritualuri și ceremonii totemice, amintind de cele din Noua Guinee”191. Limbile vorbite de aborigenii australieni au fost grupate Într-o familie aparte a limbilor negro-australiene care nu prezintă nici un fel de Înrudire cu cele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sau ceară, iar uneori 207 I.Lips, op. cit., p. 35. 208 G.Iaru, op. cit., p. 49. 97 chituite cu iarbă. Pentru vâslit se folosesc mâinile, vâsla, prăjinile sau sulițele (pentru Împins)209. RELAȚIILE SOCIALE Organizarea socială În triburi, fratrii și ginți se baza pe o strictă diviziune a muncii și a obligațiilor rituale Între indivizii de sexe și vârste diferite. În jurul anului 1800 se preconizează circa patru-cinci sute de triburi pe teritoriul australian. Mai exista și delimitarea totemică, Înrudiri de obicei
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
210. Fratriile erau diviziuni exogame, căsătoria fiind interzisă Între membrii acestora, Încălcare pedepsindu-se sever, uneori chiar cu moartea vinovaților. Un rol important Îl jucau fratriile și În ritualurile religioase de inițiere a tinerilor, și chiar În jocurile cu mingea. Ginta reprezintă o legătură de rudenie de sânge și pe gospodărire comună. Cea mai importantă obligație a conducerii triburilor și clanurilor era respectarea cu strictețe a tradițiilor și credințelor religioase totemice. Șeful de trib reglementa raporturile Între membrii tribului (terenurile de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
nu există acest tabu privind sacrificarea animalului sau plantei totemice, pe care de obicei Îl consumă (H.Matei, op.cit., p. 54-55). 220 Larousse. Enciclopedia popoarelor, p.22. 103 având un rol bine definit În ciclul evolutiv al universului. Apartenența la „ginta totemică” se transmitea ereditar, de obicei pe linie maternă, credință având un caracter anemist 221. În ultimii ani etnologii au făcut eforturi sporite În legătură cu descifrarea credințelor aborigenilor. În centrul credințelor acestora nu stă un zeu, ci un erou ancestral, diferit
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
păsări, animale sau pești, poartă denumirea de maraian”. Confecționarea lui din lut colorat, Împodobit cu pene și șnururi, În care se Împletesc puf alb de pasăre, pene de papagal, blană de oposum, poate dura și câteva săptămâni 224. Totemurile reunesc ginți aflate uneori la mari distanțe una de alta, care se adună pentru Îndeplinirea ritualurilor legate de mitul despre originea comună, pentru ceremonia de inițiere a tinerilor etc. Există și un totemism al fratriilor, totemism pe sexe totemism individual. În totemismul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În regiunea Golfului Vaingaroa, unde au găsit locuitori de aceeași rasă, urmași ai unui val mai vechi de migrație, pe care Îi numeau „moriori” sau „ tongata-venua”. Maorii, organizați În grupuri mici etnice, 40-50 de triburi, compuse din numeroase fratrii și ginți, conduse de căpetenii, locuiau În colibe de paie, modeste, dispunând de ustensile reduse, plantau taro, iamsul, dovlegeii, cartoful dulce (kumara), vânau păsări mao473, pescuiau, confecționau unelte din piatră, și-și fabricau Îmbrăcăminte din in și piei de animal, pentru timpul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Pagini literare”, „Luptătorul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Transilvania noastră”, iar după 1959 colaborează la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Săptămâna”, „Secolul 20”, „Flacăra”, semnând și cu pseudonimele V. Banu, Vera Petri, Nirvana Runcu, Svetlana Russo, Adrian Niculescu ș.a. A fost președinta Societății Culturale Ginta Latină, Filiala București. Debutează în 1936, la revista „Pagini basarabene”, cu poezia O stea, semnată Nirvana Runcu, iar în volum, în 1968, cu placheta Despre suflet, despre cuvânt. Temele predilecte pentru R. sunt aceleași de fiecare dată: nostalgia copilăriei, toamna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
stăpânire a limbilor clasice, germanice, romanice, slave, a maghiarei. A dat rezolvări definitive în etimologie, dar a fost atras de cuvintele rare, neînțelese (Etimologii, Între filologie și istorie), și de interpretarea semasiologică (O problemă semantică: „genunchiu” în sens de „neam”, „gintă”, Semantism românesc și semantism balcanic); a demonstrat originea unor nume și porecle; a analizat metodic toponimia românească; a pus în lumină marea bogăție sinonimică a limbii noastre (în terminologia numismatică și juridică, în denumirile calului, „dracului”); a rezolvat numeroase cazuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
ocrotitori Împotriva lupilor”, luperci Fabiani. Ei considerau că Își au originea În Herakles, Întemeietor al acestei gens (nu se știe de când). Polemica lui Cicero la adresa lui Clodius, care trecuse de la patriciana gens Claudia la plebe, arată cât de Înrădăcinată era poziția ginților patriciene În perioada republicană tardivă 2. După Cicero, această trecere amenința supraviețuirea cultului gentilic al acestei gens Claudia (sacra Claudiae gentis), iar o asemenea alegere era de competența unor pontifices. Dacă și alții ar fi urmat exemplul lui Clodius, Întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
împroașcă, ne murdăresc și ne torturează veșnic cu aceleași acuze: fasciști, teroriști, rasiști, sectari, ba și comuniști, numai de legionarii Romei contopiți cu nemuritorii daci nu vor să rostescă un cuvânt. Plângi tu, Romă, durerea fiilor tăi, răcnește tu, lupoaică, ginta latină amenințată iarăși cu destrămarea. Legionarii români nu au dreptul nici la istorie și nici la mormânt și nici măcar la gropi care zac risipite în țărâna de sânge a pământului românesc, stele ce pururi nu se vor stinge în inima
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sau de lut, însuflate de geniul vreunui artist"503. Alexandru Bogdan-Pitești plasează într-o perioadă de decadență, de declin al Occidentului "latinitatea muribundă". Misia ultimului vlăstar al latinității, aflat sub semnul înfloririi pe fundalul ruinist al decăderii culturii europene de gintă latină, ar fi să stingă grandios specia, după o spectaculoasă ecloziune. Sunt ideile epocii, cele pe care le preia Alexandru Bogdan-Pitești pe filiera lui Joséphin Péladan, teoretician flamboiant, misticoido-estetizant al "decadenței latine". În cele din urmă, această "ultimă civilizație latină
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
continuității politice și statale este reiterată de Albineț în multiple rânduri. Deși românii în general, și cu atât mai mult "moldo-românii", au avut de suferit de pe urma fatalității geografice care a făcut ca teritoriul lor să fie "teatrul resboaelor" și "năvălirilor gintelor streine", pe întreaga lungime a marilor migrații românii "păstrară a lor guvern propriu, naționalitatea, religia, datinile și limba, lățindu-se din asemene aziluri pe la poalele munților și prin osebite părți ale Daciei Câmpene, până când în vecul al XIII și al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unității etnice primește un accent suplimentar în lucrarea lui Albineț, în care moldovenii sunt numiți "Moldo- Români", iar muntenii sunt desemnați prin termenul "Munteno-Români" (Albineț, 1845, pp. IV, XII). Pentru românii ardeleni nu este folosit o denumire echivalentă, însă întreaga "ginte a Românilor" (în care sunt, desigur, incluși și aceștia) este denominată ca "Daco-Românii" (Albineț, 1845, p. VII). Prin acest joc nominal, se operează o suprapunere între trei dimensiuni ale unității: unitatea etnică, unitatea geografic-teritorială și unitatea primordial-politică a regatului dacic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este pus în fața situației de a recunoaște atât perpetuarea etnică a dacilor, cât și existența unor reziduuri dacice în limba română de astăzi. Mai grav, puritatea etnică a românilor trebuie revizuită. Însă, "cu tóte quŏ s-au amestecat cu alte ginți", "Românii sunt așà de Romani precum sunt și Italienii", "sunt așà de Romani, precum sunt și Grecii Helleni" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 24). În pofida absorbirii de elemente eterogene, esența limbii și a spiritului roman "se conservă pînŏ astăzi în tótă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ciumegriu Tălpos Dumbrăvani Ciutelec �� Topa de Sus Făncica Cîmpani Jos Tria Foglaș Copăcel Ursad Fonău Copăceni Valea Caselor Forau Cordău �� Valea Crișului Forosig Crestur Valea Lupului Gepiș Criștior de Jos Valea Mare Criș Ghida Cucuceni Vălani de Pomezeu Ghiorac Curtuișeni Ginta Cusuiuș Gola Tășad Delani Grui Dicănești Gurani Diosig Gurbești Dobricionești Gurbești-Căbești Dolea �� Hidiș Drăgănești Hidișel-Dobrești Drăgești Hincești Dumbrava Hinchiriș Dumtirăvip Hirsești Dușești Hodiș Fegernic Hodoș Fegernicu Nou Hotar Felcheriu �� Ianca Mică Feneriș Ianoșda Finiș Incești Fînațe Ioaniș Fughiu Izvoarele Galoșpetreu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]