42,885 matches
-
4.6.3. Managementul de proiect Capitolul 5 Performanța în organizații 5.1. Ce este performanța și cine produce performanță 5.1.1. Definiție, măsurare, teorii privind performanța 5.1.2. Factori de performanță 5.2. Despre performanțe întro economie globală Bibliografie Studii de Caz Enron - falimentul „contabilității creative” Dell Computers - succesul soluțiilor adaptate la nevoile consumatorilor Hypermarketurile Wal-Mart - cu ce „costuri” se obțin cele mai bune prețuri? Southwest Airlines - siguranță, confort și prețuri accesibile McDonald’s - globalizarea prin „franchizare” Grupul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
publice private (cu varianta: guvernamentale neguvernamentale) Scopul principal declarat: profit nonprofit Tipul de producție (pentru organizațiile industriale): producție unicat serie mică serie mare producție de masă Dimensiunea sau numărul de angajați: mici medii mari Importanță/impact: locale, regionale naționale multinaționale globale. Acestea sunt, desigur, criterii care ne dau caracteristicile generale ale unei organizații, elementele interne ale acesteia (organizarea, funcționarea, conducerea) fiind esențiale pentru asigurarea succesului/performanței. 1.2. Funcțiile organizațiilor Următoarea întrebare fundamentală (după definirea organizațiilor ca răspuns la întrebarea „ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
funcționare) (Johns, 1996, pp. 525-526). Rezistența la schimbare Adesea procesul de schimbare organizațională nu este perceput de toți actorii drept „normal” și nu este acceptat și susținut. De aceea, ca o reacție la forțele schimbării, există forțe opuse lor, numite global „rezistență la schimbare”. Inițiativa unei schimbări organizaționale naște automat apariția unei opoziții, unei forțe de sens opus sau, altfel spus, acțiunea naște reacțiune. Rezistența la schimbare se referă la lipsa susținerii pentru schimbare sau la acțiunile de împiedicare a proceselor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
în organizațiile de tip profit prin ținte referitoare la nivelul profitului obținut de acționari. În cazul organizațiilor nonprofit performanța se referă la atingerea unor ținte referitoare la impactul asupra beneficiarilor: gradul de satisfacție a acestora, numărul de beneficiari, impactul social global al activității organizației. Conceptele frecvent asociate cu performanța sunt: eficacitatea, eficiența și costul. Cătălin Zamfir (1974, p. 100) oferă o definiție funcțională a eficacității, ca fiind măsurată prin „gradul în care sistemele socio-umane reușesc să realizeze funcțiile lor finale, ...să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
decidenți, astfel încât utilitatea cercetării să fie redusă sau chiar anulată. Cu toate acestea, nu se poate ignora faptul că informația înseamnă putere, iar o sursă foarte importantă de informații pentru organizații este cercetarea. 5.2. Despre performanțe într-o economie globală Globalizarea presupune multe schimbări în economie, comunicare, structurile politice și militare, în toate domeniile vieții personale și organizaționale; dintre ele, esențiale mi se par precesele de convergență culturală și de diversificare. Pe de-o parte, are loc o universalizare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
limbajul, căile de comunicare), a unor valori, a unor soluții de succes (companii, idei). Pe de altă parte, are loc o adaptare a companiilor la elemente specifice culturilor locale sau naționale care creează o diversificare interesantă în interiorul firmelor multinaționale. Economia globală este una în care regulile funcționării organizațiilor sunt aceleași, doar mediul diferă. Față de economia națională, economia globală este precum blocurile dintr-un oraș de provincie față de zgârie-norii din New York. Teoretic, sunt tot blocuri; practic, între etajul 8 și etajul 80
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
parte, are loc o adaptare a companiilor la elemente specifice culturilor locale sau naționale care creează o diversificare interesantă în interiorul firmelor multinaționale. Economia globală este una în care regulile funcționării organizațiilor sunt aceleași, doar mediul diferă. Față de economia națională, economia globală este precum blocurile dintr-un oraș de provincie față de zgârie-norii din New York. Teoretic, sunt tot blocuri; practic, între etajul 8 și etajul 80 este o diferență de perspectivă... și de cantitate de oxigen disponibilă; de aceea, unele firme locale se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
zgârie-norii din New York. Teoretic, sunt tot blocuri; practic, între etajul 8 și etajul 80 este o diferență de perspectivă... și de cantitate de oxigen disponibilă; de aceea, unele firme locale se sufocă sau au „rău de înălțime” într-o economie globală, precum persoanele care la 30 de metri altitudine se simt bine, dar nu și la 300 de metri. Performanța presupune aceleași tipuri de provocări în contextul unei economii naționale, ca și în cel al unei economii globale: eficiență, abordare strategică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
într-o economie globală, precum persoanele care la 30 de metri altitudine se simt bine, dar nu și la 300 de metri. Performanța presupune aceleași tipuri de provocări în contextul unei economii naționale, ca și în cel al unei economii globale: eficiență, abordare strategică, avantaje competiționale. Ceea ce se modifică nu este atât tipul de probleme cât dimensiunile, amploarea lor. Pentru o firmă locală este extrem de greu să reziste în competiție cu un producător național al acelorași produse. Economia de scală îl
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
simple: achiziție a firmei mici, faliment al acesteia sau reorientare spre alte produse. Și totuși, globalizarea nu presupune doar fuziuni, achiziții, dispariția firmelor locale. Ea presupune și procese de diversificare și de adaptare. Precum banii, ca motivator, adaptarea la economia globală nu aduce obligatoriu mari avantaje, nu este un factor sigur de succes; lipsa de adaptare însă constituie cu certitudine o cale spre eșec. Mai concret, ce presupune totuși pentru o organizație modernă adaptarea la contextual unei economii globalizate? Prezență, vizibilitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
obligatoriu mari avantaje, nu este un factor sigur de succes; lipsa de adaptare însă constituie cu certitudine o cale spre eșec. Mai concret, ce presupune totuși pentru o organizație modernă adaptarea la contextual unei economii globalizate? Prezență, vizibilitate în economia globală chiar și pentru o organizație locală sau regională. Această ieșire „în lume” a firmelor locale sau naționale le obligă să-și facă „rochii de bal”: website, versiune în limba engleză (sau/și alta de circulație internațională) a tot ce transmit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
etc. Prețuri competitive și calitate ridicată și adaptată. Raportul preț/calitate devine esențial, iar competiția este acerbă. Fiecare element de cost este determinat pentru că adesea detaliile fac diferența. Reducerea stocurilor și raționalizarea cheltuielilor, de exemplu, sunt preocupări obsesive în economia globală. Celălalt element al ecuației, calitatea (produsului, ambalajului, reclamei), trebuie adaptat nu doar la competitori, ci și la beneficiari diferiți. A merge pe piața asiatică cu produse adaptate la cerințele europenilor sau ale americanilor ar fi în multe cazuri falimentar. Tehnologizare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
produc ieftin pe piețe precum China sau India. La fel despre producția manuală versus producția automată. Externalizarea și tehnologizarea sunt doar două dintre procesele extrem de vizibile care condiționează succesul. Comerțul electronic este, de asemenea, o metodă de succes în economia globală. La un nivel egal de dezvoltare tehnologică, creativitatea este cea care face diferența. Abordarea creativă a problemelor tehnice, dar și manageriale poate fi un avantaj competițional decisiv. Resursele umane de calitate, stabile și adaptate la context devin o necesitate mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
organizațiilor americane chiar la ele acasă. Viziunea și strategia pe termen cât mai lung facilitează anticiparea și prevenirea amenințărilor de mediu. Aici companiile asiatice (japoneze în special), dar și cele nord-americane par să aibă un avantaj competițional. Raportarea la competitorii globali. Spațiul global este unul fără bariere, deci nu poți împiedica multinaționalele sau chiar firmele mai mici să vină să te concureze chiar la tine „acasă” dacă ele vor considera că este oportun. Strategiile centrate doar pe competitorii din piața internă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
chiar la ele acasă. Viziunea și strategia pe termen cât mai lung facilitează anticiparea și prevenirea amenințărilor de mediu. Aici companiile asiatice (japoneze în special), dar și cele nord-americane par să aibă un avantaj competițional. Raportarea la competitorii globali. Spațiul global este unul fără bariere, deci nu poți împiedica multinaționalele sau chiar firmele mai mici să vină să te concureze chiar la tine „acasă” dacă ele vor considera că este oportun. Strategiile centrate doar pe competitorii din piața internă devin inutile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
națională să se extindă rapid sau să se redreseze dacă este în criză prin găsirea unor clienți externi, prin identificarea de noi nișe de piață, prin externalizarea unor activități etc. Dar ce vor face organizațiile din România într-o economie globală? Cele mai multe companii românești private sunt încă relativ „mici” pentru a ieși pe spațiul de competiție european. În România, de-abia apar primele fuziuni naționale și primele intrări pe piețele din țările vecine. Marile companii foste publice (Petrom, SIDEX, Romtelecom, Dacia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
predat” unor jucători mai mari din străinătate, ceea ce are consecințe pozitive, dar implică și riscuri semnificative. Pe lângă aceasta, România nu are un brand de țară clar și pozitiv de care să beneficieze firmele românești; nu avem strategii economice sectoriale sau globale coerente. Globalizarea, ca și etapa cea mai importantă a ei, integrarea în Uniunea Europeană, par să fie pentru cele mai multe din organizațiile românești spectacole pe care să le privească pasiv la televizor și nu procese majore, obstacole decisive pentru viitorul lor. Inerția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
apreciate cu șanse de a fi „exportate” în alte culturi sunt un alt potențial avantaj competițional. Domeniile care includ creativitate (IT, cercetare în chimie, biologie, tehnologie) pot, de asemenea, să nască oportunități pentru ca organizațiile românești să devină performante în economia globală. Toate aceste oportunități potențiale însă pot fi valorificate cel mai bine „la noi acasă”. Pentru a putea deveni semnificative pe plan regional sau global, organizațiile românești trebuie să se impună în primul rând la ele acasă, prin muncă, perseverență și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
biologie, tehnologie) pot, de asemenea, să nască oportunități pentru ca organizațiile românești să devină performante în economia globală. Toate aceste oportunități potențiale însă pot fi valorificate cel mai bine „la noi acasă”. Pentru a putea deveni semnificative pe plan regional sau global, organizațiile românești trebuie să se impună în primul rând la ele acasă, prin muncă, perseverență și creativitate - elemente esențiale și universale ale performanței în organizații. Bibliografie Apelevianu, B. (1977), Mari invenții, Editura Ion Creangă, București. Baum, Warren, 1994, The Project
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
000 de angajați în întreaga lume. Filozofia fundamentală a companiei este ceea ce s-a numit „Efectul Dell”, o cultură a agresivității și încrederii în succesul propriu, o cultură bazată pe angajament față de clienți, relații directe, promovarea unor concepte precum „cetățenie globală”, succesul echipei și spiritul de învingător. „Efectul Dell” trece dincolo de beneficiile transformărilor pe bază de IT în mai multe segmente ale economiei și societății. Țintele Dell pe piață sunt, în special, micile afaceri cărora le oferă suport informațional, îmbunătățirea educației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
potrivită stilului Benetton ( HYPERLINK "http://www.benettongroup.com" www.benettongroup.com). Sistemul informațional al companiei constă dintr-un sistem de servere centrale în Ponzano, cartierul-general, și 800 de stații de lucru conectate la rețelele locale din zonă. Sistemul se numește Global și sprijină și conduce sistemul de baze de date și comunicare al grupului. Fiecare agent rulează o aplicație utilizând informația locală, aplicația fiind adaptată la 30 de limbi diferite ( HYPERLINK "http://www.sase.org/conf1999/papers/paolo perulli.pdf" http://www
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
fost înființate de națiunile bogate în perioada imediat următoare celui de-al doilea război mondial.” După 1989, depășindu-se antagonismul Est- Vest, organizațiile internaționale, mai ales cele mondiale, funcționează altfel, trebuind să se adapteze noii problematici a societății la nivel global pentru a reinstaura ordinea internațională. La baza oricărei organizații internaționale interguvernamentale stă un tratat prin care statele implicate își declară acordul. Acest instrument juridic poate lua forma unui pact (Tratatul de la Varșovia, Liga Națiunilor), a unei constituții (Organizația Internațională a
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
23 Filaretos, N. - Evoluția Jocurilor Olimpice în ultimii 35 de ani, Buletinul Informativ, nr. 19-20/1998, p. 16. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 56 Puterea politică este „funcția socială generalizată de a lua decizii pentru ansamblul societății globale, în conformitate cu interesele celor care domină în sistemul puterii, și a le asigura îndeplinirea prin autoritatea suverană și prin mijlocele forței publice.”24 În ceea ce privește funcțiile puterii politice, acestea fiind în același timp și atributele instituțiilor în care operează, se realizează în
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
forței publice.”24 În ceea ce privește funcțiile puterii politice, acestea fiind în același timp și atributele instituțiilor în care operează, se realizează în principal cu ajutorul statului (vorbim de putere instituționalizată). Sintetizate, acestea pot fi: funcția de conducere a vieții sociale la nivel global; este funcția cea mai importantă a puterii politice față de celelalte puteri existente în societate; funcția decizională care se concretizează în elaborarea de strategii, de programe, linii directoare, prognoze etc.; funcția organizatorică concretizată prin modalitățile de organizare și mobilizare a grupurilor
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
funcția coercitivă, de constrângere; 24 Măgureanu, V. - Studii de sociologie politică, Editura Albatros, București, 1997, p. 61. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 57 funcția socială generalizată, prin care puterea politică vizează acțiunile decizionale la nivelul societății globale conform intereselor majore ale acesteia, al unor categorii sau clase sociale; funcția ideologică, vizând schimbarea unor mentalități depășite, anacronice pentru a forma altele în acord cu noile realități economice, sociale etc. Problemele vieții internaționale sunt examinate din perspectiva conceptelor ordine
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]