4,147 matches
-
După ce s-au bătut cu palmele pe spate, semn de bucurie și prietenie, s-au privit și s-au examinat câteva clipe pentru a izbucni amândoi în râs, arătându-se reciproc cu degetul. Fiecare evidenția transformările constatate la celălalt și glumeau pe seama fiecărei particularități în parte. După câteva fraze scurte de informare generală, s-au urcat împreună în mașina lui Mișu, ca doi oameni mulțumiți și fără griji. S-au deplasat la un restaurant cu terasă și parcare proprie, undeva în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361348_a_362677]
-
Hai să-i fac o surpriză!” - Alo! Domnu’ Doru? Salut! Ca să nu lungim discuția, sunt Mișu, prietenul tău, potaie!... Mișu Diaconescu, băi, figură... Da, da, da! Hai, te rog! ... La „Grădiște”, la berăria noastră, ce ai uitat? ... Da, băi, nu glumesc.... O.K! Te salut, pa! Frecându-și mâinile a satisfacție, s-a învârtit cu scaunul și a privit-o șăgalnic pe doamna Ramona Vlădescu. Putea să jure că a fost atentă și a înțeles totul din convorbirea telefonică. „ Cum reușește
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
hai, anunță-le! Două întrebări din partea lor și o precizare din partea băiatului au fost suficiente. Doru introduse telefonul mobil într-un fel de buzunar cusut pe cracul blugilor, mai jos de genunchi. Îl privi pe Mișu triumfător. - Ce, credeai că glumesc? Peste 20 de minute să fim în fața noului teatru. Le luăm de acolo... Referință Bibliografică: URME DE DRAGOSTE - Cap. II / 2 - / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 385, Anul II, 20 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
Cu cine colaborați și ce realizări ați avut până în prezent? - Gata cu ecologia!!! De ceva vreme, liderii ecologiști au devenit oameni politici sadea. Au abandonat acest tronson și fac politică dura, adevărata. Cine mai are timp de ecologie în România?!!! Glumesc cu amărăciune nedisimulata. Mi-e dor de etapa aceea în care ieșeam în parc, cu mic cu mare, adunamhartiile, pliveam florile... - V-ați demonstrat interesul față de valorificarea patrimoniului cultural local, prin înființarea unui Muzeu țărănesc în satul Archiud, județul Bistrița
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
ei vorbesc bine franceza, maltezii vorbesc italiană, spaniolii înțeleg mai degrabă franceza... Au fost și momente când fiecare a vorbit în limba lui și să știți că ne-am înțeles. După atâția ani, am învățat o limbă comună, limba „Comenius”. Glumesc, evident. Pe lângă activitățile extrașcolare, elevii au avut ocazia să intre în legătură cu elevii școlilor participante la proiect, să comunice cu ei pe Internet, să primească informații despre modul lor de viață, obiceiuri, sărbători, sistemul școlar, modul în care își petrec timpul
ASOCIAŢIA FRANCOFILÃ LUGOJ SE PUNE LA MINTEA PREŞCOLARILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361510_a_362839]
-
lucrurile acolo. Deodată tresări speriată. Cineva bătea discret în ușă. Puse lanțul și deschise. Era room boy-ul îmbrăcat în uniforma hotelului, însoțit de un comisionar care ținea în mână o valiză și o geantă de voiaj. Le recunoscu. David nu glumea. Se prăbuși pe fotoliu cu aripile tăiate. O ardea coșul pieptului și tuși înghițindu-și acreala care i se urcase pe gât. Trebuia să iasă din această colivie, să se așeze într-o braserie sau într-o cafenea, să se
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
al clădirii. Alături se afla cabinetul de psihiatrie, dovadă că cei doi medici colaborau în stabilirea unor diagnostice mai greu de precizat. - Avem nevoie de un consult amănunțit, ceru comisarul după ce făcu prezentările. - Niciun solicitant nu pleacă nemulțumit de aici, glumi doctorița Enache, măsurându-și pacienții care păreau destul de degajați. - E o problemă veche, oarecum asemănătoare, aș putea spune. Dar vă va da Mihai amănunte. Ca o invitație pentru ceilalți de a părăsi cabinetul, doctorița psiholog - o femeie trecută de cincizeci
PROMISIUNEA DE JOI (XVII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363864_a_365193]
-
sunăm! Tu pe Ștefan, eu pe Tania! Scriitorul se arătă încântat de compania lor, la fel și fata. Așadar, au hotărât să plece în Apuseni, peste câteva zile. - În inima munților, inspirația dă roade, preciză Bogdan. - Și dragostea la fel, glumi interlocutorul său! Sunt convins că vom avea o vacanță reușită. Drumul spre Apuseni trecea prin păduri nesfârșite. Era o împărăție sculptată în alta și tot așa, natura își etalase întreg sistemul feeric. Pe alocuri, satele, destul de rare, situate la distanță
PROMISIUNEA DE JOI (XVIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363869_a_365198]
-
o mașină scumpă, deși niciunul nu-i ceruse nimic, niciodată. Acceptau, pur și simplu, darurile lui Tudor, apoi îl copleșeau cu mulțumiri.” - Bați pasul pe loc, comentă Bogdan, pe un ton de reproș. - Nu mi-ai cerut să-ți povestesc, glumi scriitorul. - Du-te și lasă-mă, ia vezi ce fac fetele noastre?! Ștefan căută spre cele două surori, care emanau o veselie copilărească, zbenguindu-se într-un balansoar: - Eu zic s-o citești după lansare. Ar fi mai bine. Interesul
PROMISIUNEA DE JOI (XVIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363869_a_365198]
-
-o cu toată inima, așa cum ți-o dăruiesc! - Dacă așa spui tu...așa să fie! Parcă poate cineva să se opună voinței tale..., adăugă tatăl, făcând ghiduș cu ochiul către mama Emanuelei... - Hai, hai ! Gata cu “periuța”! îl întrerupsea Emanuela, glumind... Nu trebuia să mai și mâncăm ceva? Îmi este o foame... de lup! exageră ea dornică să depășească momentul ce-i înduioșa sufletul. S-au așezat la masă și, în timp ce mâncau, au continuat conversația în același ton, de bună dispoziție
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
o plăcintă învârtită, turnată în foaie subțire, cu multă brânză de vaci. Mirosul îmbietor i-a smuls o exclamație destul de puternică încât să fie auzită de afară... - Fugi pisică hoață de acolo! Ai să rămâi fără mustăți! țipă mama ei, glumind, făcându-se că o ceartă... Nimic nu-ți scapă ție, fată... Emanuela chicoti veselă și, pe drept cuvânt, fericită. Începu să taie plăcinta aburindă, cât se poate de pofticioasă și îndemânatică, în mici romburi, pe care le așeză pe un
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
Domniile voastre, cine știe când o să mai ajungeți pe aceste meleaguri. O să ne facem noi alte poze când vom reveni aici, le spuse Sandu. - Bine copii, cum doriți voi, răspunse domnul în vârstă. Timp de o oră au vorbit și-au glumit unii cu ceilalți. Sandu le spuse la un moment dat: - Ne pare bine că am avut ocazia să vă cunoaștem, dar cred că vom pleca acum. - Și nouă ne pare foarte bine și ne bucurăm foarte mult pentru voi, le
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
destul de bine. Doream să mai discutăm. Mi-a trecut supărarea. Acum caut informații despre influența „Chartei 77'' asupra populației din România. - Da, interesant! Îți spun eu dacă vrei... sincer, dorești să organizezi ceva împotriva guvernanților? Râsul lui Adrian răsună sarcastic. Glumesc, dar cred că ar merita. Destul au falsificat istoria. - Nici vorbă! Ai dreptate, Adrian. Decenii ne-au trebuit pentru a afla de existența Pactului Ribbentrop-Molotov, de trădarea din 1940 sau cea din 1989. Tot prin trădare, corupție și șantaj, unii
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362861_a_364190]
-
înaintează spre ei cu pași rari și o privire gravă. Tânărul rămâne nemișcat. În fața sa se oprește un bărbat puternic cu o mustață mare, ochi de vultur și o față aspră. Pare un caracter ferm cu care nu este de glumit. Contele îl studiază din cap până în picioare, iar Paloș simte că se topește ca un sloi de gheață sub văpaia acelor priviri. PRINȚESA: Tată!... Adică domnule Conte... Contele îl privește fix pe tânărul a cărui privire se pironise în podea
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
indiancă. A scos pegerul din buzunar și i-a telefonat nevestei acasă: <Vezi că fi-tău s-a căsătorit și îți aduce un pui de indiancă acasă. Fă curat și așteaptă-ne cu masa pusă!> Nevastă-sa a crezut că glumește și a intervenit iar la telefon. <Dragă, tu glumești sau spui lucruri serioase?> <Uite că de data asta nu glumesc!> <Și ce mâncare să-i fac eu fetei-ăștia?> <Ce mănâncă, mă, nevastă-ta?> - îl întreabă bătrânul pe fiu. <Orez
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
telefonat nevestei acasă: <Vezi că fi-tău s-a căsătorit și îți aduce un pui de indiancă acasă. Fă curat și așteaptă-ne cu masa pusă!> Nevastă-sa a crezut că glumește și a intervenit iar la telefon. <Dragă, tu glumești sau spui lucruri serioase?> <Uite că de data asta nu glumesc!> <Și ce mâncare să-i fac eu fetei-ăștia?> <Ce mănâncă, mă, nevastă-ta?> - îl întreabă bătrânul pe fiu. <Orez fiert cu lapte!>- și începe să râdă, auzi <ce
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
îți aduce un pui de indiancă acasă. Fă curat și așteaptă-ne cu masa pusă!> Nevastă-sa a crezut că glumește și a intervenit iar la telefon. <Dragă, tu glumești sau spui lucruri serioase?> <Uite că de data asta nu glumesc!> <Și ce mâncare să-i fac eu fetei-ăștia?> <Ce mănâncă, mă, nevastă-ta?> - îl întreabă bătrânul pe fiu. <Orez fiert cu lapte!>- și începe să râdă, auzi <ce mănâncă, mă, nevastă-ta, mănâncă și ea ca toată lumea ce mănânc
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
niște cumpărături, nu am nimic de mâncare acasă. Te invit să luăm cina împreună, la mine. Nici nu te mai las să pleci la tine acasă! Vrei să rămâi la mine în noaptea asta? - Dacă știi să mă răpești, rămân! glumi Ilinca. - Te răpesc, dacă tu așa vrei, răspunse zâmbind Ștefan. Au făcut bagajele, le-au aranjat în portbagaj, au predat cheile la recepție și au plecat la drum, spre București. În apropiere de capitală s-au oprit la hipermarketul Carrefour
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (XIII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363360_a_364689]
-
Până atunci culege și tu date despre acea zi, prima, în care ai găsit pe terasă, covor de petale. — Paralel cu munca mea, am să găsesc și eu timp, dragă Ștefan, să fac cercetări, chiar dacă nu am veleități de detectiv, glumi Delia. Dar Ștefan nu se supără pentru înțepătură, el dorea sincer să-și ajute colega și prietena. I se părea totul foarte absurd... și cine știe ce psihopat urmărește ceva foarte concret? își spuse. — Delia, nu considera că este din partea mea infatuare
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363422_a_364751]
-
să ne facem treaba! ordona mustăciosul de pe salvare. Deschide, rogu-te, geamul, îi zice unuia dintre brancardieri, că ne sufocăm de la parfumul ăsta răsturnat! Poti să duci de-aicea și covorul? “Parfum și miros de oaie udă!!!!!” îmi vine să glumesc, dar limba uscată și țeapănă nu mă ascultă...îmi zgârie doar dureros gura, pe lângă tubul de oxigen, atât de brutal vârât pe gât... În mâna stângă, strâng, cu putere, carnețelul în care am scris. -Pare o criză de diabet. Cu
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
meu să nu mai vadă! -Ce-ai văzut, mă, ce-ai văzut? Fricosule!- îl apostrofă Andra. -Cu teroriștii nu-i de glumă, trag de unde nu te-aștepți! Am văzut morți și răniți... -Ce te vaieți ca o muiere? Murim și gata!- glumi Paul cu el, mai mult încurajindu-se pe sine. -Vom muri și vom fi liberi!- îl secondă Ancuța, plină de entuziasm- ( cum vine asta, gândi el, vom muri și vom filiberi? Cum dracului să mai fii liber dacă mori?) -Trebuie să
REVOLUŢIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363466_a_364795]
-
adus aparatura, am pregătit câteva cabinete medicale. Mai târziu vreau să-l cumpăr. Maria va veni acolo, cu mine. În câteva clipe au apărut și cele două femei. - Cum ați dormit? întrebă gazda. - Ne-am odihnit cât pentru șapte vieți, glumi Ilona, mulțumindu-i. - Am pregătit cafelele, stăm aici, pe terasă? Eu sunt în concediu, așa că avem destul timp. Voi aduce și sandvișurile. - Vin cu tine, se oferi Ilona. Aduc și eu ceva. Cele două femei puteau deveni prietene. O alchimie
PROMISIUNEA DE JOI (XVI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363511_a_364840]
-
veni cu cafelele, iar Ilona aduse micul dejun. Se crease un fel de bună dispoziție, ivită din mendrele durerii. - Dragul meu, Maria s-a oferit să ne găzduiască o vreme. Ce zici? - Pot să mai zic ceva? - Să nu aud, glumi tânăra, data viitoare vom fi noi musafiri aici. - Sunteți minunați! afirmă pilotul. Ilona o îmbrățișă pe Maria și îi promise că va avea în ea cea mai bună prietenă. Au urmat câteva clipe de tăcere. Cu siguranță că se gândeau
PROMISIUNEA DE JOI (XVI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363511_a_364840]
-
eu Corinei, arătându-i o siluetă cenușie căznindu-se să facă salturi prin zăpada pufoasă spre poiana din vale, de lângă pădure. - Vai, sărăcuțul de el! Ce anevoie sare prin zăpadă!... - Hai să-l prindem, vrei? o îndemn eu pe Corina. - Glumești, tată? Ce, chiar așa de ușor se prinde un iepure?... Și astfel am petrecut minunat în mijlocul acelor peisaje mirifice de iarnă, de basm, de nu ne mai înduram să plecăm de acolo. De la o vreme mă surprinde faptul că nu
DIAMANTE ÎN ZĂPADĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363558_a_364887]
-
de foarte mult timp. Am vorbit și cu cei doi copii, Ionela și Adrian, care s-au comportat în aceeași manieră. Nu eram un străin pentru ei. Am mâncat împreună gogoși calde, am băut câte un pahar cu vin, am glumit, am râs și ne-am simțit foarte bine. M-am retras când am observat că și cei de afară se ridică de la masă, unul câte unul, mulțumiți de ospăț, pentru că, orice am zice, ospăț a fost acea masă. Ne-am
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]