2,459 matches
-
cât a unui cocoș!” Rămas pe gânduri, Todiriță confirma parcă fără vrerea lui presupunerea lui Dumitru. Când au luat și ultima înghițitură, Todiriță, care încă mai era plecat cu gândurile aiurea, a întrebat: ― Cât avem de plată, jupâne? ― Pentru niște gospodari ca dumneavoastră n-a fi mare lucru. Îi o nimica toată, mai ales că pastrama am dat-o eu, așaaa... ca să vă am de mușterii când îți mai veni la târg. ― Nu știu cum să spun, jupâne, da’ așa ne cam obligi
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
multă lume l-o cam uitat - vorbea hangiul numărând banii cu prefăcută nepăsare, în timp ce și-i aduna în palmă de pe colțul mesei. ― Bună socoteala, jupâne? - a întrebat Dumitru, în timp ce își potrivea pălăria pe cap. ― Mai bună nici că se poate, gospodarilor. ― Apoi, rămâi în pace, că noi ne-om duce la treburile noastre - a vorbit Todiriță. ― Mergeți cu bine și să-i găsiți sănătoși pe cei de acasă. ― Mulțămim frumos, jupâne - au răspuns cei doi. Surul i-a întâmpinat cu un
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
de "maeștri", nu de profesori, întrucît foarte mulți dintre ei nu aveau la bază liceul, ci numai gimnaziul și o școală de specialitate. Într-un timp, fusese numit subdirector la liceul nostru un maestru de gimnastică, foarte inimos și bun gospodar, însă fără o prea mare cultură generală. El se ocupa mai mult de administrația liceului, de reparații, curățenie etc, dar, când și când, ca să-și arate totuși autoritatea ― era doar subdirector, nu? ― mai intra și prin clase la anumite ore
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
făcut, în noaptea precedentă a plouat iar dimineața mohorâtă în care urma să plec la drum nu-mi dădea nici o speranță că se va ameliora. Hotărârea de plecare fiind luată m-am prezentat la data stabilită în localitatea Holboca la gospodarul ce se oferise să-mi dea un cățel. Când am intrat în curtea acestuia am fost întâmpinat de lătrăturile furioase pe trei voci ale vajnicilor paznici, toți legați și posesori de cuști. Mi-a indicat un cățel cocoțat pe cușcă
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
din nou pe Niță, vicele mă arătă cu degetul. Îi trase capul lîngă gură și, cu glas tare, zise în urechea lui: - Îl iei în primire pe tovarășu’, mergi urgent cu dînsu’ și-i cauți gazdă. Vezi să fie om gospodar ș-aproape de școală. Întreabă la Mitică Manalache. Înțeles? - Să trăiți! - Executarea. Urgența lui Niță Octav era însă destul de înceată. Tacticos, omul considera că beneficiul ce-i revine din bugetul comunal nu justifică un ritm alert în împlinirea datoriei. - De paisp
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
grădină, cartofi pe folosință, vaca, doi rîmători, cinci oi și cîteva găini le mînuia lelea Ghența care, aprigă, dirija fără răgaz pe cei doi copii, un băiat mai răsărit și o fată de opt ani, care o ajutau la treabă. Gospodarului îi plăcea să mănînce bine, ziua dormea iar, cînd înnopta, pleca la slujbă. Primăvara lega la vie. Toamna mustuia ciorchinii. Atunci obrazul lui roș se făcea blajin. Mintea îi era greoaie și, neștiind să întrețină o conversație, punea doar întrebări
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
pe colții albi, gingiile negre; ne mîrîiau cu dușmănie. Printre case, zmîrcurile iscate de izvoare ce țîșneau din mușchiul pădurii, sălciile unduioase și corcodușii înlocuiau fagii care, ca niște lumînări, înconjurau poiana. Bătrînul era cioplitor de linguri și coveți. De la gospodarii din vale căpăta pe ele făină ori cîteva bulendre. Ținea și porcul ghebos, deși nădejdea tot la bureții uscați era. Înșirați pe sfoară, atîrnau sub streașină. În spatele casei, pe o spinare de deal, am deslușit cîțiva haragi de vie. Ajunsesem
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Tudora sau sculat femeile. Au spart geamurile primăriei și i-au scos pe activiști afară. După ce-i puseră cu ceafa în jos, toate babele (să iertați oameni buni!) și-au ridicat fustele și și-au șters curul de gura lor. Gospodarii înhămau caii la căruțe și fugeau noaptea din sat. Patru tudureni au trecut și prin Dobrina, dar i-a pus meliția la popreală; două zile au stat căruțele în conovăț la școală; le-au dat drumul numai după ce au iscălit
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
măsa-n cur de unde veneau, de pe la Focuri, patruzeci de haidamaci. Dormeau pe podele în școală, unde li se așternuse paie, și mîncau, din cutie, conserve. Vai de steaua lor, toată ziua umblau prin sat. De-o pildă, nu găseau acasă pe gospodar. Bun. Cine era acasă? Fumeia cu doi bîăți. Luau frumos bîății, îi dezbrăcau și-i legau de stîlp, în cerdac, cu măsa încuiată înăuntru. Cînd albăstrea pielea pe ei de ger, fumeia iscălea cererea. Sara, haidamacii se întrulocau la școală
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
alianță cu clasa muncitoare, țărănimea muncitoare pornise pe un drum nou, plin de speranță. La Dobrina bucuria s-a concretizat în două medalii: una pentru Fărocoastă, alta pentru bibliotecară. Noul președinte n-a fost ales totuși Nică Grigoraș, ci un gospodar care iscălise cererea în ajun, scos pe brînci de sub patul unde ședea ascuns. Cu zgîrciurile sfîrîind, pasărea arse; în flacăra orbitoare oasele ei se înnegriră apoi albiră, crăpînd răsunător. Doar cenușa și ciolanele vitrificate au rămas, în neființa lor, pure
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
locuiți din vrerea divină (adică a lui Dumnezeu) sau din voia Întâmplării taman În buricul buricelor lumii. Lecțiile care vor urma sunt rezultatul inițiativei mature a onoratului Consiliu Local, dar mai ales a domnului Primar, om cu aleasă educație și gospodar destoinic. Domnia Sa a considerat că e bine să știți de unde vă trageți... Să iasă afară dobitocul care a zis „din burta mamii”! Nu mă obligați acum să fac anchete, că mătur cu voi pe jos, mârlanilor! Ieși, porcule, până nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lor, În Vale. Poate, cine știe cum, rar, oamenii se pomeneau În mijlocul bătăturii cu câte un șarpe amețit, plecat orbește În căutare de căldură. Dacă era prea mic, Îl omorau cocoșii; dacă era destul de mare, păsăretul făcea hărmălaie ca de uliu și gospodarul știa: venea cu o sapă, tăia pe nepoftit și azvârlea În Vale bucățile care Încă mișcau. Știau până și copiii că șerpii, oricât de zdrobiți ar fi, nu mor de tot decât după asfințit. În rest, n-aveau a se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dar i-am adus motivarea logică a ceea ce făcusem și mi-a dat dreptate. Mulțumit de rezultat, îi spun lui Mihai ca să plece la Krocmaz, la gazda noastră de două zile, și să aducă cinci litri de vin cumpărat de la gospodar, din care încă nu am apucat să bem datorită situației încordate din noaptea Învierii și până în acel moment. La ora 15, când mi s-a încredințat noua misiune de atac a poziției inamice, Mihai se afla departe de locul noii
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
două, că „astăzi trăiesc greu, că-s bătrân, norma-i mare, nu ne dau nimica, ei fură și noi muncim”. Cam tot pe atunci, în Priponeștii mei natali are loc o mare ședință la sediul CAP-ului și nimeni dintre gospodari nu ia cuvântul. Dintr-un ungher îndepărtat și stingher al sălii, o mână de om se ridică și astfel se sparge gheața și are loc un discurs ce invită activiștii sosiți să plece din sat spunând: „Tovarăși, bine ați venit
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
a spart gheața a durat puțin, activistul vede în autor, Tache Popovici, un dușman al poporului, dar omul este lăsat în pace și s-a înțeles clar că noua orânduire și activiștii PCR nu sunt bineveniți într-un sat de gospodari. Păcală merge în oraș pe o stradă intens circulată, este fluierat de galonatul milițian și întrebat batjocoritor dacă în satul lui mai sunt proști. Răspunsul e că „Toți proștii din satul lui s-or dus la miliție”. Mai clar de-
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
un nou Caragiale, care să imortalizeze moravurile politice actuale. Duminică, 24 decembrie 2006. Stau în casă liniștit și mă gândesc la Crăciunul copilăriei mele, când nu-mi mai ajungeau picioarele colindând prin sat pe la rude, pe la prieteni ai familiei și gospodari așezați, întorcându-mă cu nuci, covrigi, colaci și de la unele case și cu bani. Cum s-au mai scurs anii pe firul timpului... Acum liniștit și într-o bună stare de confort psihic privesc la emisiunile T.V.R. și ascult colinde
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
sulfat de cupru și a pornit să are și să semene un lot de o jumătate de hectar din apropierea satului. Era un pământ puțin nisipos, fierul plugului mușca spornic brazde care încorporau sămânța în speranța unui rod pe măsură. Unii gospodari comentau cu neîncredere gestul tatei de a semăna la acea dată, dar condițiile noului an agricol au făcut în așa fel încât cel mai frumos grâu să fie cel semănat în acea zi de decembrie 1939. Între orele 17 și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Roman. După doi ani, în zilele de concediu s-a dus la mănăstirea Horaița, iar la întrebarea, dacă ar fi posibil să fie primit în această vatră monahală, răspunsul starețului Teodorit Irimia a fost afirmativ. A dovedit obștii că este gospodar și că, orice ascultare i se încredințează el o îndeplinește cu drag și cu responsabilitate. Din anul 1969 a urmat cursurile seminarului de la Mănăstirea Neamț. A fost hirotonit preot și hirotesit duhovnic de către Mitropolitul Iustin Moisescu. După 8 ani părintele
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Mănăstirii Cetățuia Protosinghelul Partenie Petric, venit prin transfer din ascultarea de stareț al Mănăstirii Horaița. Încă de la început și-a dovedit virtuțile de bun slujitor al sfântului altar, de bun sfătuitor și iertător în scaunul de spovedanie, dar și de gospodar desăvârșit, întrecându-i chiar pe cei de dinaintea lui. A început lucrări ample: aducerea gazului metan și trecerea de la încălzirea individuală la cea centrală prin cumpărarea de centrale termice pentru biserică și chilii; lucrări de aducere a apei de la magistrala orașului
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
setea cu apa proaspătă și rece. Am fi tare bucuroși dacă ați sta să gustați din bucatele noastre...Avem de toate, slavă Domnului. Ne-ați face mare cinste - ne poftește călărașul cu toată fața luminată de o bucurie lăuntrică. Drept-îi, gospodarule, că poftirea pe care ne-o faci îi îmbietoare, dar nu putem rămâne, pentru că astăzi e sfânta vineri și nu putem încălca canoanele bisericești. Mulțumim pentru bunătate, gospodarule. Ne luăm rămas bun de la călăraș și ieșim în uliță. Mergem încet
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ne poftește călărașul cu toată fața luminată de o bucurie lăuntrică. Drept-îi, gospodarule, că poftirea pe care ne-o faci îi îmbietoare, dar nu putem rămâne, pentru că astăzi e sfânta vineri și nu putem încălca canoanele bisericești. Mulțumim pentru bunătate, gospodarule. Ne luăm rămas bun de la călăraș și ieșim în uliță. Mergem încet, în tăcere deplină. Eu mă întreb mereu: „De ce tot timpul a vorbit doar călărașul, iar femeia de lângă el ședea într-o așteptare smerită? Era nevasta lui sau doar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
din care cu voia dumisale le voi reproduce aici: „Fie criza cât de grea, stau mai bine-n banca mea“. Înălțătoare versuri, care simbolizează perfect psihologia mioritică a poporului acesta. Că ar trebui să-mi văd de treabă ,ca orice gospodar care își ține pe lângă casă și-o nevastă cu toate că mașina de spălat, mâncarea la comandă și servitoarea filipineză, au fost inventate de ceva vreme, dar eu am ajuns să constat că o nevastă este un lucru util și tolerabil, mai
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
românește expresia maghiară, lo foso, fiindcă i am auzit pe unii din Ardeal, că dumneata ești un fel de, lo foso, a politicii românești și am subscris și eu la asta, fiindcă știu despre conaționalii lui Boc, că sunt serioși, gospodari și mai ales, spun lucrurilor pe nume. Așa că la despărțire, îți urez și eu ceea ce ți-au urat ei (eu nu știu ungurește și de aceea cred că e de bine), lo foso seghedbe, de Ziua Națională a României... Ce
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
zile de vară și 6 zile de iarnă, la ce trebuință va avea de lucru sfânta mănăstire”. Dacă ai băgat de seamă, mănăstirea Socola avea ceva moșii și sate. Chiar dacă la început se părea că este cam... săracă. Apoi bieții gospodari trebuiau să facă cele 12 zile de „poslușanie”, dar nu oricând, ci jumătate din ele vara și cealaltă jumătate în miez de iarnă... Și apoi să vezi cum ședeau zapciii pe capul bieților oameni! Lor le murea păpușoiul în buruian
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
au aflat negrijită și pe multe locuri tencuiala oborâtă, cu turnul descoperit, fără ogradă, casile vechi și mai de tot descoperite. Iazul de supt mănăstire pe câteva locuri stricat și fără șarampoi și moara de tot risipită și stricată”. Halal gospodar, părinte! Apoi din câte ne aducem noi aminte aici erau călugării greci, pe când cei din Moldova au fost mutați la mănăstirea Hlincea. Așa că nu-i de mirare...Mă mai gândeam să-ți spun că după doi ani și șapte luni
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]