2,903 matches
-
cu Lodz. E prea multă zăpadă. O să murim de frig. —Uită-te la palmierii ăia. Ne trimit într-o junglă. Alunecau dintr-o parte în alta, arătând pe hartă și examinând atent pozele, descifrând semne familiare în fațada vreunei catedrale gotice, în numele melodios al unei străzi, în privirea satisfăcută a unei mulțimi de străini, până când un violonist care cântase într-un cvartet din Budapesta decidea că locul de origine al orchestrei din Philadelphia nu era un loc chiar atât de rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
lungi și guler înalt, strâns închis în jurul gâtului. Scurtă până la genunchi, rochia aceasta bizară îngăduia să i se vadă liniile ideale ale gambelor goale până la glezne, în acord impecabil cu picioarele micuțe, încălțate în niște pantofi fără tocuri, cu vârfurile gotice ca două pernițe mari, negre și prelungi. Niciodată nu am surprins-o cu picioarele pe pământ, ci, ca o faimoasă creațiune picturală, trecea, plutind parcă pășind zâmbitoare, cu ochii negri, enormi, deschiși înspre o țintă imaginară, în depărtări numai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
cu vrăjmășie din gâtlejul masculului biruitor, în satanicul său galop. Așa cum se frământa el pe canapea, învăluit în umbră, nu-mi amintesc să fi văzut altceva decât pantofii Hildei în legănarea lor prin aer, cu tălpile în sus, aceeași pantofi gotici, ca două pernițe negre și prelungi, în timp ce pe pânza de pe marele șevalet, care masca fereastra dinspre apus a clopotniței, am surprins, parcă, zvâcnind, penisul somnolent dintre coapsele arămii, ale tânărului fără cap. În splendida dimineață de Septembrie, în care venisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
bicicleta - răsfoind cărți prin librării, prețuind obiecte În magazinele de antichități, odihnindu-se pe meterezele Turnului Ypres și citind inscripțiile de pe pietrele de mormânt din cimitir. St Mary era o biserică normandă, care suferise multe adăugiri și restaurări, cu contraforți gotici, un ceas din secolul al XVIII-lea cu figurine mecanice mișcătoare, care băteau orele, și un vitraliu frumos, relativ recent instalat, care Înfățișa scena Nașterii, conceput de Burne-Jones și realizat de Morris. De pe parapetul turnului pătrat se vedea la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
în ‘38 a albumului dedicat Renașterii a fost tipărită până la cel de-al patru sute cincizeci de miilea exemplar. În timp ce întorc pagină după pagină, mă văd la masa din sufragerie lipind pozele într-un album. De data aceasta, e vorba de goticul târziu, printre ele și Ispitirea Sfântului Anton de Hieronymus Bosch: el, printre fiare umanizate. Este aproape un ritual festiv, din momentul în care lipiciul începe să țâșnească din tubul galben... Pe vremea aceea, mulți colecționari vor fi fumat peste măsură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
meu. Albumele pline de spații goale între texte doct explicative trebuie să fi fost cadouri de Crăciun sau de ziua mea de naștere. Până la urmă, pe toate trei le păzeam ca pe o comoară: albumul albastru, în care lipisem pictura gotică și din Renașterea timpurie; cel roșu, care îmi aducea înaintea ochilor pictura Renașterii; cel galben-auriu, în care erau adunate picturile barocului, cu destule lacune. Spre mâhnirea mea, în spațiile revendicate de Rubens și Van Dyck nu lipisem nimic. Aveam probleme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
repetate de la o școală la alta, mă văd ca elev la Sankt Johann, un gimnaziu din orașul vechi, pe Fleischengasse, în apropierea muzeului municipal și a Bisericii Sfintei Treimi. Această instituție de învățământ s-a dovedit a dispune de beciuri gotice, gangurile ei joase ne atrăgeau până în Ani de câine. De aceea, mai târziu mi-a fost ușor să-mi trimit eroii de roman, pe elevii prieteni și totodată dușmani Eddie Amsel și Walter Matern, să învețe acolo, pentru ca, din vestiarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pe străzile din orașul vechi, ba în pădurea Jäschkental, strângând fără să-mi dau seama amănunte ce s-au tot adunat, alcătuind o masă compactă de materiale atât de greu de demolat mai târziu. Mă văd pe băncile unor biserici gotice - de la Trinitas până la Sankt Johann -, ca și când fiecare arc și fiecare stâlp de cărămidă ar trebui să mi se întipărească în minte. În afară de asta, îmi rămâneau locurile de lectură, preferat fiind cel din podul ale cărui despărțituri fuseseră între timp eliberate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ceea ce mai putea fi recuperat din mormanele de ruine ale orașului, fiecare bucată găsită a fost inscripționată cu grijă, numerotată și abia apoi pusă într-un teanc și depozitată pentru a fi folosită mai târziu. Ori de câte ori mă strecuram în interiorul bisericii gotice - portalul era întotdeauna încuiat neglijent -, găseam în praf și-n dărâmături, ca și printre pietrele depozitate acolo, oase și oscioare de om, fără să fiu sigur dacă erau de origine medievală sau dacă trebuiau să-mi amintească de bărbații, femeile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
să mi se potrivească, scăpasem de școală și de rigorile ei, rațional ar fi fost să mă decid pentru matematică și latină, materiile mele deficitare și - completând cunoștințe artistice existente - pentru seria de conferințe pe tema „Sculpturile de ctitori din goticul timpuriu în domul din Naumburg“. Poate că mi-ar fi fost de ajutor și grupul de terapie care se formase în jurul „Tulburărilor de comportament în perioada pubertății“, care se răspândiseră în lagăr. Dar foamea m-a mânat la un curs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
încremenit în semne zodiacale medievale. Mai târziu am tras de intervalul meu de timp și am scris romanul Calcanul, de-a lungul căruia poftesc oaspeți din alte ere să ia loc, pentru ca să poată fi ospătați: hering de Schonen în vremurile gotice ale Dorotheei, ca ultimă masă a condamnatului la moarte; tocana de măruntaie pe care stareța Margarete Rusch se pricepea s-o gătească pentru tatăl ei; batog în sos de mărar, așa cum îl înăbușea bucătăreasa pentru poetul Opitz, când era puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
von Küstritz, în sfârșit pe al doilea Ekkehard și pe soția fără de copii a acestuia, faimoasa în toată lumea Uta von Naumburg. Atunci când nava de vest a domului și-a dobândit statuile de întemeietori ce aveau să fie numite mai târziu gotice, nu existau încă roșii și fasole albă. Dar, pentru oaspeții mei adunați în jurul meșterului anonim, s-ar putea găti o mâncare din bob proaspăt și stomac de vacă, mâncare ce mă săturase atât de ieftin în cantinele populare din Roma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Expoziție de sculptură și pe care, o dată agățată de doi stâlpi de pitchpin, aveam s-o punem la vedere, ca să dea cu ochii de ea toți cei care veneau dinspre Avenida Entre Ríos. Eu am insistat la Început pentru literele gotice, dar În cele din urmă am căzut la Învoială asupra unora albe pe fond roșu. Fără urmă de aprobare din partea Primăriei, am profitat de puterea nopții, când gardianul doarme, pentru a fixa marele afiș În ploaie, care ne-a udat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
părinților cuiva. A vecinilor. A unui bun prieten. O dezamăgire În dragoste. O indigestie. O eclipsă. Un film despre viața plină de bucurii a unui scriitor. Un documentar cu vampiri. Prima beție, senzația de plutire și senzația de vomă, liceul gotic, din Balta Albă, zborul unui liliac iarna, o facultate cu profesori cu halate și mustăți false, oameni circulînd rapid printre cadavre ținîndu-ți carnetul de note În mîinile Întinse drept Înainte, fata de la opt, un examen pierdut, divorțul cuiva, un disc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de basm pentru canceroși, și pornim spre oraș mirosind a Martini și asistente. Primăria, una dintre cele mai vechi din Belgia, construită Între 1376 și 1420, le-a luat 24 de ani ca s-o șlefuiască, are o spectaculoasă Sală Gotică, unde a avut loc prima reuniune a Statelor Generale din Țările de Jos, În 1464, cînd noi le feream de turci. Aici e Bazilica Saint-Sang. Conform tradiției, relicva Sfîntului SÎnge a fost adusă la Bruges În timpul celei de-a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cînd noi iar o feream de turci. Relicvariul este din aur și argint, incrustat cu pietre prețioase. Zăbovim cîteva clipe În fața lui Ecce Homo, o capodoperă a sculpturii În lemn, cu certe semne vitale, scriu ceva În registru, În flamanda gotică, și ieșim. Găsim cu greu alt loc de parcare. Ca peste tot, canale. Ca peste tot, prezentul și trecutul se unesc Într-un extraordinar ansamblu arhitectonic din care nu lipsește nici viitorul, cum am mai spus. Din mașină văd lebedele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fresce. Anne are un chip ca o carte deschisă și o prezență foarte secretă. Deci nu-i suficient de rafinată. După multe căutări, cei doi o găsesc pe Pauline. Ea seamănă cu o pictură de Modigliani, apoi cu o statuie gotică, pentru că-i spirituală. Ernest predă ceramica unor handicapați și seamănă cu un tablou de Georges La Tour. Anne vrea o viață mai ideală și conduce un atelier de pictură pentru copii cu dificultăți. În centrul de greutate al cărții, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Grădinile încă nu se vedeau; dar Phoebe deslușea deja o zonă dens împăturită care ascundea casa când te apropiai de ea, iar la poalele dealului era o întindere mare de apă mohorâtă și searbădă. Cât despre aglomerarea haotică de turnuri gotice, neogotice, subgotice și pseudogotice care dădeau numele casei, ele semănau cel mai mult cu o uriașă mână neagră, noduroasă și deformată: degetele ei își întindeau ghearele spre cer, ca și cum ar fi vrut să înșface soarele care strălucea la apus ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
apartamentul lui Findlay, am luat autobuzul numărul 19, simțind obișnuita deprimare în timp ce mă întorceam în South West London și am ajuns acasă. Tot acest furnicar cotidian, împrejurimile mult prea familiare, făceau ca povestirea lui și grozăviile și nebunia de roman gotic pe care le sugera să pară o fantezie grotescă... El spuse: Nu... numai o clipă, domnișoară. Kenneth coborî repede oglinda, prinsă de o balama. Shirley se întoarse spre el și spuse: — Ești un scump. Își scosese deja furoul și începea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
despre cărțile pe care le citeam atunci: povestiri cu copii din clasa mijlocie care-și petreceau împreună vacanțele prin case de țară care se dovedeau a fi pline de uși mascate și de coridoare secrete; povestiri cu aventuri de roman gotic desfășurate în benzi desenate sinistre, ale căror detalii erau cu greu aprobate de părinți; povestiri cu adolescenți din îndepărtata Americă, demni de invidiat, care se adunau în cluburi de detectivi și păreau să trăiască în proximitatea improbabilă a unor castele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
am zărit-o și pe Julie, într-un colț îndepărtat, împreună cu Todd - iâh! - și cu o masă plină de „de Austria“. De asemenea, într-un colț, mai era un puști în genul celor din East Village, îmbrăcat în țoalele alea gotice pe care poți să le cumperi din East Ninth Street. Nu se prea încadra în peisaj, asta până când s-a apropiat și l-a salutat pe Eduardo, care l-a prezentat drept Iago de Danemarca. Hamlet, mi-am zis, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Gunnar Andersson stătea În picioare lîngă navă și se spăla pe brațe Într-o găleată cu detergent. Mă salută dînd din cap, dar chipul său ascuțit și bărbos avea o expresie impenetrabilă și absorbită În gînduri ca a unui sfînt gotic. Ignora complet aglomerația de la ceasurile serii, urmărind În schimb un stol de lăstuni care se Înălța Începîndu-și zborul către coasta Africii. Obrajii și scalpul său erau Întinse peste dîmburile ascuțite ale craniului, ca forțate de o puternică presiune internă. Privindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
zi-mi... (Mi-am smuls Încheietura din strînsoarea ei puternică.) CÎnd ai auzit de incendiul ăsta? — Mi-a spus Gunnar azi după-masă. Toți știu. Totul e gata planificat - de-asta au Închis Clubul Nautico. Din spatele Paulei, suedezul, cu trăsăturile lui gotice abia descifrabile În aerul Îmbîcsit, aprobă iar, cu capul plecat. — Așa ceva e imposibil! - și am bătut mărunt cu pumnul În parbrizul Paulei. Am vorbit cu Crawford acum o oră. Nimeni n-ar fi putut să plănuiască nimic atît de repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Friț, fu trecut, într-un catastif, purtând vulturul german pe tărtajul de carton, de către un gradat cu insemne sanitare pe mâneca goală a halatului alb. Pocindu-i numele de acasă, neamțul fără de o mână, în halat sanitar, caligrafie, în litere gotice: Gefreite Panzer Hugo. Aceasta ținând loc de caporal Panțâru Iuga, cum i se spunea flăcăului la Goldana și pe ambele maluri ale domolului râușor Gegia. În vreme ce tancurile cu cruce neagră în chenar alb și infanteria română, ținându-se după Armata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-i cu ea? Am găsit-o în biroul de 'colo șa! Cu un gest scurt al capului, Carol arată spre spatele lor. Spotul luminos se oprește pe o ușă capitonată deasupra căreia, pe o placă metalică gălbuie, scrie cu litere gotice KOMANDANT. Se pare că ea a țipat. Mai este cineva acolo? Doar unu mort, ofițer după galoane. Împușcat în cap. Duceți fata la infirmierul nostru, să vadă ce se poate face. Marius pornește către biroul comandantului, dar se oprește înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]