4,781 matches
-
de posibilitatea de a grăi. Deși multe persoane nu consideră adevărat faptul că un animal este inteligent, chiar și prin exemplul de mai sus, ni se dovedește încă o dată că animalul este nevoit să folosească inteligența pentru a comunica fără grai, doar prin comportament și atitudine. În ceea ce privește omul modern, precum banii, timpul a fost întotdeauna un factor cheie negativ în a crește îngrijorarea acestuia cu privire la viitor. Ceea ce omul modern ar trebui să învețe de la animal, este să trăiască clipa (prezentului) bucurându
TIMPUL, INAMICUL OMULUI MODERN de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347743_a_349072]
-
zi.” (pag.17). În această luptă pentru veșnicia, prin perenitatea cuvântului scris se definește timpul uman - finit, în perspectiva timpului divin - infinit, nemărginit. Fiecare vers devine lumină a timpului iar în ” Poezie”: scrisul e cântărire de cuvinte/ dibuite/ cu lampa graiului/ este facerea auzită/ a liniștii/ ulei/ în curgerea timpului (pag. 35). Meditațiile sale devin adevărate maxime ce definesc poezia în raport cu timpul curgător: ”neconsolat e vulturul/ despărțit de pradă: / poezia. (pag. 67). Și cum timpul indisolubil este legat de spațiu, autorul
ELISABETA IOSIF ”ÎN CURGEREA TIMPULUI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350026_a_351355]
-
trebuie ținut incult, că dacă citește devine periculos. Sau poate un anume domn profesor i-a recomandat călduros să nu mă lase să ating cartea, că orice ating devine spurcat. Sau pur și simplu, recenzia mea la cartea "Povești în graiurile romilor", a inspirat-o să nu.... Eu cred totuși că lui Barbu Constantinescu i-ar fi plăcut să evadeze în sacul meu din mediul universitar undeva într-o șatră, la vreo țigancă f()ocoasă. Prezentarea mea Sunt născut în familie
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
colectare de fier vechi. Am intrat în tabăra țigănească unde se părea că se desfășura un kris- judecată țigănească. Judecătorul principal, Kar(2) pe nume, se străduia să le vorbească românește țiganilor de diverse caste, pentru că este știut că fiecare grai țigănesc are particularități specifice, și e mai ușor să vorbim românește. Vocea lui Kar răsuna: -Fraților țigani și romi, pentru ca să reușim să tăiem turnul Eiffel, ne trăbă un om din interiorul puliticii franțuzești. Doar știm cu toții că așa merge treaba
ȚIGANII AU VÂNDUT TURNUL EIFFEL LA FIER VECHI, SAU CUM M-AM VISAT UN (H)EROSTRATUS MODERN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350010_a_351339]
-
din vecie să-ndure pas clocit nemernicie! când zâne s-or desface din zvelt trunchi vă veți preface-n stârvuri de păduchi... ...voi - greș de borți la raiul naiul: retina tracă se trezește! veți arde-n aprige văpăi și-n graiul în cari Zalmoxis ziua povestește! PEISAJ CU CIORI - IARNA mulgând la sânge costeliva zi zburătăcesc pe miriști slute ciori: vor smulge te miri ce din zori în zori zăbranic peste iarnă-or dezveli apriga foame s-a dedat zăpezii stomacul
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350152_a_351481]
-
CĂ TRĂIEȘTI Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 573 din 26 iulie 2012 Toate Articolele Autorului E vara... Soarele râde cu mai multă poftă pe cerul azuriu, care îmi inundă sufletul cu străluciri de tinerețe. Rândunele ciripesc în graiul lor plin de candoare, trezindu-mi sufletul din tăcutele visuri. Cireșii s-au înroșit de dragostea pe care o poartă albastrului cerului... un cer cu vise colorate de asfințitul dorințelor. Cireșele apetisante mă duc cu gândul la cireșul din curtea
VARA-I ACOLO UNDE SIMŢI CĂ TRĂIEŞTI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350177_a_351506]
-
noapte. Această mărturisire am mai făcut-o și în alte scrieri de ale mele... Nu mă satur să vorbesc despre ei. Încerc să inventez cuvinte care să exprime dragostea și bucuria ce o simt când sunt în preajma florilor. Rămân fără grai în fața frumuseții cu care Dumnezeu le-a înveșmântat... o bogăție de culori, de arome, de forme, ce-ți fură privirea într-o secundă și te fac să te simți o umilă creatură, ce pălește în fața ingeniozității naturii. Curtea casei este
VARA-I ACOLO UNDE SIMŢI CĂ TRĂIEŞTI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350177_a_351506]
-
EMINESCU Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului INTERVIU CU DOMNUL EMINESCU - Unde te-ai născut, Bădie? - Pe un Rai de Românie! - Cum ți-a fost, Bădie, traiul? - Viața - Rai - și Raiul - graiul! - Dar, Bădie, cum iubești? - Ca păcatele cerești! - Dar, Bădie, ce doinești? - Tot iubirile lumești! - Unde ești acum, Bădie? - Tot pe-un Rai de Românie! - Cum e Raiul ei în cer? - Ca o doină de oier! - Cum i-e Raiul pe
INTERVIU CU DOMNUL EMINESCU de JIANU LIVIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361836_a_363165]
-
muritoare! - Bădie, în Rai, mai scrii? - Scriu în vise, la copii! - Bădie, ce îi înveți? - Să se nască tot poeți! - Ce le dai, ca să îi crești? - Dorul limbii românești! - Ce le dai să-și ducă traiul? - Viața - Rai - și Raiul - Graiul! 12 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: INTERVIU CU DOMNUL EMINESCU / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 377, Anul II, 12 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
INTERVIU CU DOMNUL EMINESCU de JIANU LIVIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361836_a_363165]
-
luminate un râu Curge în valuri împărătești ca lanul de grâu dat in copt Pletele galbene-n joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reintrupate in cuvinte Graiul ... Cu dansul acesta unic, bărbătesc In care chiar și clopoțeii râd și cântă Din timpuri imemoriale strămoșești Spre care gândurile în hore strălucesc Esența n-a pierit, ea se păstrează sub jurământ, în ritmul triumfal sărbătoresc. Referință Bibliografică: Călușarii / Elena
CĂLUŞARII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362033_a_363362]
-
pomenesc pline de pioșenie pe străbunii lor. Sărbătoarea durează trei zile, iar în sudul țării și o săptămână, timp în care are loc Târgul de moși, unde lumea se distrează și cumpără sau vinde obiecte și produse. La fel de puternice ca graiul și portul, sărbătorile comemorative ale străMOȘILOR , cu întreaga moștenire culturală pe care ne-o oferă folclorul și tradiția, asigură unicitatea unui popor antic viu, cu toate obiceiurile străvechi practicate și azi, nealterate de timp, încât putem spune: Tu strănepotul atâtor
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
în diferite părți ale localității). Toate acestea exprimă o anumită poziție, formă sau plasare teritorială. Dealurile se numesc: Dealul Glodului, Dealul Purcărețului, Turmătar, Prisnel, Dealul Morii, Dealul Mare, Ciungi, Dealul Îngust, Dealul Viilor, la Prisacă; toate exprimă realități topografice specifice graiului local și diferitelor amplasamente teritoriale (Dealul Pietrii - calcaros; Turmătar- locul în care erau adunate vitele pentru adăpat și înnoptat; Dealul Viilor- acoperit aproape în totalitate cu vii). Pârâurile, denumite de către localnici văi, cu un curs perpendicular pe lungimea satului, au
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
vânător! De fapt, era și „descântător”, căci primise harul de a vindeca oamenii și animalele. Era un "șaman" vestit în sat...dar și în localitățile din jur. Mama mea, care era și ea „descântătoare”, îmi povestea că bunicul Marin înțelegea graiul animalelor, dar eu, pe atunci, nu credeam că este posibil așa ceva. Eram o copilă zburdalnică, mereu pusă pe șotii. Nici cu gândul nu gândeam că, eu însămi, într-o bună zi, voi ajunge o „descântătoare". Când am crescut mai mare-
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365766_a_367095]
-
culoarea cerului e-azurul a rugăciunii umilința a ochiului zarea a humii-așteptarea tihna, plecarea ... zbuciumul mării-i furtuna corăbiei pe hulă catargul înaintând spre senin a casei natale pragul dorul întoarcerii, lin ... lacrima Domnului e omul păcatul, pământul, stelele, a graiului cuvântul a suferinței uitarea tăcerea, îndurarea ... rostul credinței e Cerul împărăția, calea, misterul firea și pacea întru Domnul uneori ruga, teroarea de a întârzia plecarea ... păcatul trebuie să fie neprețuit îndreptar cum un far regretul din urmă nu o cutumă
MEDITAŢIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365995_a_367324]
-
trimis acasă în fază terminală, acesta a pregătit-o spunându-i că poate mânca orice, tot moare. Femeia a înțeles că trebuie să îi dea tot moare, adică să-i dea cu insistență zeamă de varză, cum se spunea în graiul popular. Făcând astfel, soțul s-a însănătoșit, spre marea uimire a doctorilor când s-a dus la control. Lanu s-a gândit să îi dea acest sfat și femeii care se uita rugător în ochii lui ca la icoană. Ne-
ŞANSA VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366024_a_367353]
-
să răbufnească; Fiebe galbenul podiș! Vatra sfântă strămoșească E tăiată-n curmeziș. Se anunță o furtună Cu efect devastator: Impostorii vor să pună Pe cultură sigla lor. Atmosfera prevestește Un pericol iminent! Tot ce sună românește Capătă un alt accent. Graiul nostru plâns pe vetre, Legănat de cărărui, E lovit mereu cu pietre Ca un pom al nimănui... Nu lăsați ca vorbitorii Altor limbi pe-acest pământ, Să ne umble prin istorii Și să muște din cuvânt! Neamul Românesc nu piere
NEASCĂ, POEM DE ANGHEL ELENA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366078_a_367407]
-
versului dulceață Retrăită-n zori de suflet. S-au ivit duios și sincer Într-o lume nebunindă Aducând lumină lumii Și mireasmă-n orice suflet, Licărind precum speranța Pe o mare viforândă. ÎNGER HOINAR Fiului meu Ioan - Adrian Născutu-s-a din grai străbun Și glas de ciocârlie, Cu străluciri de rază-n suflet, Cu mângâieri de înger în privire, Cu privegheri de plai român Și acordări de strună, Cu rostiri de dor în rimă Și mimări de rol sub lună. Cu gladiatorii
TINERAŞTRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365378_a_366707]
-
strună, Cu rostiri de dor în rimă Și mimări de rol sub lună. Cu gladiatorii în arenă Învăța al luptei scut. Cu prietenii la drum Mereu hoinar prin lume, Descifra al lumii sens Din fapte și din scrieri. Strămutat în grai străin, Revenea adeseori la cuib, Din dor de țară și străbuni. Elena Trifan Referință Bibliografică: TINERAȘTRII / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1248, Anul IV, 01 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate
TINERAŞTRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365378_a_366707]
-
cu tine !... Cearta ar fi continuat la nesfârșit dacă nu ar fi redescoperit că este infinit mai bine atunci când se contopesc într-o îmbrățișare și un sărut; atât de bine încât și după desprindere rămân amândoi, pentru o vreme, fără grai. Exista însă cineva care va avea să ajungă la capătul răbdării. Cineva care fusese total împotriva iubirii lor și chiar reușise să-i despartă pentru o vreme. Toloșica făcea parte din grupul de fete care o găzduiau pe Erica. La
XXII. ECOU RĂTĂCIT (ANTICAMERA ,,ÎNALTEI SOCIETĂȚI’’) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365367_a_366696]
-
în casa sufletului românesc, acolo unde frumusețea cântă. Frumusețea nu vine nici prea târziu, nici prea devreme, ci doar atunci când sufletul îți este încărcat de mireasmă divină. Frumusețea rodește dorurile în piept doar atunci când nemărginirea a odrăslit în inimă, când graiul se toarce în fuiorul mierii și crucea Cuvântului e aurită de grâul spicelor mănoase. Frumusețea este un drum senin al Primăverii, care așteaptă în prag raza de soare înrourată cu bunele vestiri, ale Solilor cerești... Frumusețea nu are ziduri, nici
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
cumpăna unei fântânițe din câmp, săpată și lăsată însetaților de către strămoși. E minunată interpreta Geta Postolache, e văzduh de veselie în cântec și-n lumina albastră a ochilor de cicoare și cimbrișor, e violoncel alinător în glas, e prospețime de grai moldovean, clar și dulce în dicție... Cântă răscolitor, pur, într-o sonoritate armonizată și cu texte alese. Multe cântece îi aparțin în ce privește textul și melodia. Într-unul cântă jalea de la Vadu Roșca, satul ei natal, nimicit de Siretul scăpat din
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
ghiocel Ce ne-a dat totul despre el ... Totul din scopul său primordial De a ne propulsa în plaiul mondial! Un ghiocel ce a vorbit cu astrul Să risipească albul în cerul cel albastru, Un ghiocel Ce-a făurit din graiul nostru Aripi înalte, Ce timpul din respect Spre înălțimi le întinde Lasandu-le în vântul zilnic Că flutur tricolor și magic: Neamul cel dacic în vesminte de romantic ............................................... Aripi de un suflet de maestru Eliberând calul pur sânge Din căpăstru
PRIMUL POET de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365462_a_366791]
-
despre har, oricăruia dorește. Iar celorlalți, deși resping Cuvântul, Mereu le spun că-i efemeră clipa, Că n-are sens, de n-ai trasat o țintă Și vrei să zbori dar frântă ți-e aripa. Îți mulțumesc, o, Tată pentru graiul, Prin care noi, putem vorbi de Tine, Pentru cântări ce suie către stele Și pentru tot ce-ai investit în mine. Pentru câmpii cu lanuri aurite, Izvoare reci, păduri și cer senin Și pentru nori ce dau ploaie la vreme
ÎI MULȚUMESC IUBITULUI MEU TATĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365510_a_366839]
-
Plâng pentru că eu nu am nimic de dat florilor, oamenilor, și ție, Măria ta. - Dar mie mi-ai dat să văd cea mai frumoasă floare de pe pământ, floricico! - Care, Măria ta? - Ochii tăi, floricico. Floarea cea urâtă și-a pierdut graiul, și auzul, și toate simțurile, de bucurie. Când s-a trezit, a început să strige florilor: - Soarele a vorbit cu mine! - Ce proastă ești! I-au răspuns ele. Soarele vorbește tuturor florilor! - Bine, dar și eu i-am vorbit soarelui
POVESTEA CELEI MAI URÂTE FLORI DE PE PĂMÂNT de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365524_a_366853]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > "POVEȘTI ÎN GRAIURILE ROMILOR", SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului În atenția doamnei Delia Grigore și a domnului Cristian Pădure Salutăm apariția cărții "Povești în graiurile romilor". Recenzia de față
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]