5,312 matches
-
termeni, trecerea unor cuvinte de la o formă gramaticală la alta etc. De orice factură ar fi, exercițiile de dictare sau autodictare nu au eficiență dacă nu sunt analizate și corectate, de fiecare dată, greșelile de ortografie și punctuație comise. „Exercițiile gramaticale sunt manifestări ale unor jocuri inteligente. Orice joc se desfășoară după reguli dinainte stabilite. Enunțul oricărui exercițiu gramatical conține obligatoriu condițiile rezolvării acestuia. Precum jucătorul, elevul trebuie să stăpânească anumite cunoștințe pentru a se angaja în activitatea respectivă. Apoi, orice
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
dictare sau autodictare nu au eficiență dacă nu sunt analizate și corectate, de fiecare dată, greșelile de ortografie și punctuație comise. „Exercițiile gramaticale sunt manifestări ale unor jocuri inteligente. Orice joc se desfășoară după reguli dinainte stabilite. Enunțul oricărui exercițiu gramatical conține obligatoriu condițiile rezolvării acestuia. Precum jucătorul, elevul trebuie să stăpânească anumite cunoștințe pentru a se angaja în activitatea respectivă. Apoi, orice joc se desfășoară într-un spațiu și timp limitate. La fel sunt exercițiile de limbă, care nu pot
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
În clasă, rolul arbitrului este îndeplinit de profesor. De asemenea, fiecare joc se termină cu un rezultat care confirmă și răsplătește spiritul competitiv. În clasa de elevi, controlul și notarea exercițiilor rezolvate sunt condiții obligatorii ale jocului învățării. Astfel „jocul” gramatical sau activitatea respectivă nu mai sunt îndrăgite de către elevi, care devin apatici, fie recalcitranți.” (2) Un nou tip de exercițiu ce se face complet abia în clasa a VIII-a este analiza lexicală. Scopul efectuării acestei constă în consolidarea cunoștințelor
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
al unor cuvinte, analiza figurilor de stil și a procedeelor stilistice; 5. corectarea și discutarea temelor elevilor, urmărindu-se precizia exprimării prin folosirea cuvântului potrivit, concentrarea expresiei prin evitarea cuvintelor de prisos, corectitudinea exprimării prin folosirea vocabularului cu respectarea normelor gramaticale etc. Pentru introducerea neologismelor în vocabularul activ al elevilor se poate folosi o gamă variată de exerciții. La predarea-învățarea sinonimelor (în special a sinonimelor neologice) se poate porni de la prezentarea următorului enunț. „Copilul spuse că a văzut o casă mare
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
precise de apreciere. Autoevaluarea se poate realiza sub diferite forme: un elev face analiza greșelilor pe care profesorul său le-a încercuit într-un text și trage concluzia că va trebui să acorde atenție sporită unei categorii specifice de erori gramaticale; un elev face bilanțul contribuției sale la un proiect de echipă pe o foaie care însoțește documentul final; un stagiar în științe medicale face un retur asupra experienței sale din ultimele zile; un elev a cărui atitudine în clasă este
Evaluarea procesului de învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Benza Aurel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1136]
-
spre deosebire de cele închise(sau precodificate) lasă persoanelor anchetate libertatea unei exprimări individualizate a răspunsurilor. Vor apărea variații în ceea ce privește formă și lungimea răspunsurilor, fapt ce îngreunează codificarea, dar care aduce un plus în cunoașterea particularităților unei populații privind: coerentă logică, corectitudinea gramaticala, volumul lexical, formularea, viteza de exprimare și capacitatea de justificare a răspunsurilor exprimate. Întrebările deschise permit culegerea unor informații bogate asupra tuturor temelor, fără riscul sugestibilității. Așa cum remarcă sociologul francez Maurice Duverger . În cazul unor opinii insuficient cristalizate, chestionarele cu
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
informația, dezvoltându-le capacitatea de a transforma un mesaj în semnificație. În acest scop, instruirea școlară are la îndemână un instrument fundamental, limbajul, dar comunicarea presupune mai mult de atât. Limbajul didactic are caracteristici proprii. Utilizează limbajul obișnuit, vocabularul, structurile gramaticale, modul uzual de expunere pentru că va recurge la noțiunile de transmis cu ajutorul acestora. Dacă se are în vedere că cele mai multe dintre noțiuni au multiple semnificații, atunci vom recunoaște o relativă indeterminare a limbajului didactic. Această relativă libertate poate fi înțeleasă
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
Premiul Uniunii Scriitorilor (1994), Marele Premiu al Inspectoratului Județean pentru Cultură Timiș (1994), Marele Premiu al municipiului Timișoara (1995), Ordinul Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2002). În Studii de stilistică eminesciană T. abordează într-o primă secțiune lexicul, structura gramaticală, stilul și versificația liricii de tinerețe a lui Mihai Eminescu, iar în a doua aspecte stilistice ale creațiilor din perioada maturității poetului. Acest tip de studiu va fi continuat în Expresia artistică eminesciană (1975), unde sunt analizate poemele de inspirație
TOHANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
un vers sau de o parte de vers din scrierea comentată, ținta lui T. fiind relevarea inventivității lexicale a autorului. Analiza filologică a cuvântului (sursa termenului, familia de cuvinte, evoluția semantică, relațiile sinonimice și antonimice, câmpurile lexicale, schimbările de categorie gramaticală etc.) e completată de interpretarea stilistică. Se identifică vocabule din Țiganiada prezente la scriitorii de mai târziu și sunt analizate în mod special similitudinile de imagini, structuri și expresii între textul lui Budai-Deleanu și scrieri ale lui Eminescu. Grila stilistică
TOHANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
răsucită-n lacăt / tăcerea”, „Cuvântul moare în tăcere/ se zbate înjunghiat de vis”, „rănit de liniști, taurul albastru/ a presărat încet iubirii noastre”. De la Arghezi învață și procedeul de a schimba ordinea cuvintelor în frază, introducând o notă de mister gramatical. El zice: „calda frunzelor neștire” și „făptura umbrelor păgână”, forțează sensurile („în amurg de noapte sură”) și cheamă corespondențele: „Dar oboseala le atârnă de pleoape și de nări / asemenea mirosului de soare întunecat”. Copiind tablourile unui mare maestru, el schimbă
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
cert, un efort de a construi poemul cu alte structuri și după alte principii. Epica magna este, după 11 elegii, cealaltă carte dificilă a lui S., nu atât prin simbolurile ei, nici prin ceea ce criticii lui Ion Barbu numeau ermetismul gramatical. Dificultatea, la lectură, vine din faptul că poemul este, acum, altceva decât e în mod obișnuit poemul. Nu se află aici decât rar elementele tradiționale de incantație lirică. Poemul este desfăcut în părțile lui, este dezmădulat, versurile stau unele lângă
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
acestei poezii, superioară ideii de scris”. „Poezia metalingvistică”, aleasă de acest poet care corupe conceptele prin fantezia lui derutantă, ar putea fi astfel definită: o poezie care nu se mai bizuie pe formele tradiționale de seducție (muzicalitate, pitorescul limbajului, ermetismul gramatical, metafora fastuoasă etc.); o poezie care să apropie versul de „limbajul 0” al expresivității, adică un vers care să fie memorabil, emblematic prin chiar simplificarea maximă a limbajului; o poezie care să vorbească nu numai despre ceea ce este în afara ei
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
pronunțat neologic în cadențele și tonalitățile baladei. „Confuz”, „unanim”, „uz”, „eficace”, „magnanim” sunt vocabule care sonorizează aparte un discurs manierist de tip medieval. Demersul novator ia uneori formele experimentului (chiar astfel precizat în subtitlul unor poeme) asonantic, aliterativ, lexical, muzical, gramatical și chiar gastronomic. E o joacă ce amintește de ludicul lexical barbian, fără să cadă sub limitele artisticului: „Damiroză culp nastralp,/vestrapună pulc dirică” sau: „Dam, daira, dara, darac,/[...] dever, dalcauc, dovleac/ dandana, dambla, dalac.../ - Dud, duducă, dușumea”. Ca prozator
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
Mihail Sebastian denunța „artificializările” din Plante și animale ca „ridicol de neromânești”, „profund dizgrațioase și antiartistice”, exemplele date (luna - „mașină de călcat rufe”, inima - „amazoană pe șaua pieptului”) nefiind cele mai șocante. Prin aglutinări întâmplătoare, uneori și prin lipsa acordurilor gramaticale sau prin formulări eliptice, în numeroase cazuri se obțin imagini precum „vertebrele tăcerii”, „unghia norilor”, „taraful vinelor”, „loteria norilor”, „lacătele mușcăturilor”, „gleznele cântecului”, „oceanul din omidă”, „eprubeta fulgerului”, „ugerul de fulger”. Însă violentarea limbii se produce mai cu seamă prin
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
litere; O5 - să răspundă la diverse ghicitori; O6 - să identifice ,,intrusul”; O7 - să desparta în silabe cuvintele date; O8 - să completeze cuvintele cu silabele cerute; O9 - să ordoneze cuvintele pentru a obține propoziții logice și corecte din punct de vedere gramatical; b. de natura psihomotrică: O10 - să mânuiască instrumentele de scris corect; O11 - să pronunțe cuvintele ce conțin grupurile de litere; c. de natură afectivă: O12 - să participe activ și cu interes la activitate; d. comportamentale: O12 - să respecte regulile jocului
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
măi creștine? Ia, din sat de la noi, răspunse Păcală.” (Ioan Slavici Păcală în satul lui) 2. Transcrie propoziția care exprimă o întrebare. 3. Câte cuvinte are ? 4. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător pentru cuvintele: drumeț, țară, etate, voievod 5. Analizează gramatical următoarele cuvinte: sate, se odihnea, el 6. Completează cu sau/s-au următoarele enunțuri: Nu știu dacă s-au dus în pădure sau la ștrand. Copiii s-au întâlnit cu pădurarul. Corina se gândește dacă să culeagă mere sau pere
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
așa? Voi, oameni buni, doar nu știți a scrie. Și cum de lucrați voi în zi de sărbătoare?” (Boris Crăciun Condeiele lui Vodă) 2. Formulează ideea principală a textului. 3. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător: pâlc, înșirate, condeie . 4. Analizează gramatical cuvintele date: pâlc, căruntă, condeie, știți. 5. Formulează o întrebare pentru următorul enunț: “Fata era pusă să robotească cât era ziulica de mare.” 6. Alcătuiți un text cu titlul “La bibliotecă” TESTUL NR. 10 1. Citește textul: Noi venim la
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
Alcătuiește o compunere cu titlul “O zi din vacanță”, în care să folosești dialogul. TESTUL NR. 25 1. Marchează legătura dintre părțile de propoziție, folosind săgețile. Veverițele adună alune. Păsările cântă în pădure Copiii se joacă în parc 2. Analizează gramatical subiectele și predicatele: Răsare soarele Turiștii vin la plajă Plaja se umple de oameni Începe un program muzical 3. Scrie o compunere cu titlul “Bucuriile vacanței”, în care să prezinți activitățile care ți-au plăcut cel mai mult. MATEMATICĂ TESTUL
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
procedeul. 2. Formează cuvinte derivate cu următoarele tipuri de sufixe: “*” substantivale:-ar, -ime “*” adjectivale: -iu, -os “*” verbale: -iza, -ui De reținut! Sufixele sunt îmbinări de sunete care, atașate la sfârșitul rădăcinii unui cuvânt,creează cuvinte noi fie cu altă valoare gramaticală față de cuvântul de bază, fie cu sens diferit. Experți 3 1. Caută cât mai multe cuvinte care să aibă ca element de compunere următoarele prefixoide: aero , bio-, geo-, hidro-, micro-, macro-, mono-, poli , pseudo-. 2.Explică semnificația fiecărui cuvânt și
Metode de predare – învăţare centrate pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Geta Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1163]
-
compunere următoarele sufixoide: -fil,for, grafie, -gramă, -log. 2. Explică semnificația fiecărui cuvânt și alcătuiește contexte adecvate. De reținut! Sufixoidele sunt elemente de compunere cu sens de sine stătător, utilizate în limbajele culte și specializate. Experți 5 1.Schimbă categoria gramaticală a următoarelor cuvinte din poezia ,,Adam și Eva”: frumoși, cinstiți, nevinovați, somnoros, scăpătat. Construiește cu ele contexte potrivite. 2.Realizează conversiunea următorilor termeni, folosindu-i apoi în contexte potrivite: albă - substantiv, grație - prepoziție, bine - adjectiv, of substantiv De reținut! Schimbarea
Metode de predare – învăţare centrate pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Geta Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1163]
-
următoarelor cuvinte din poezia ,,Adam și Eva”: frumoși, cinstiți, nevinovați, somnoros, scăpătat. Construiește cu ele contexte potrivite. 2.Realizează conversiunea următorilor termeni, folosindu-i apoi în contexte potrivite: albă - substantiv, grație - prepoziție, bine - adjectiv, of substantiv De reținut! Schimbarea categoriei gramaticale este un procedeu de îmbogățire a vocabularului prin care cuvântul nou se formează prin simpla trecere de la o parte de vorbire la alta. CIORCHINELE. Este o metodă de brainstorming neliniară. Încurajează elevii la o gândire liberă, deschisă. Este folosit în
Metode de predare – învăţare centrate pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Geta Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1163]
-
gramatica rămân în planul al doilea, deși nu sunt trecute cu vederea. Întro clasă de limbi străine, profesorul atrage atenția asupra lor numai pentru scurt timp și se întoarce apoi repede la sensul întregii propoziții și situații. Cele mai multe dintre elementele gramaticale sunt învățate împreună cu întreaga structură, fără să li se dea o atenție specială. Mijloace artistice sugestopedia introduce un tip special de artă în procesul de predare-învățare, în conținutul lecțiilor (muzică, literatură, material vizual, joc de rol, etc.). Mijloacele artistice sunt
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
mai lipsită de constrângeri și de reglementări normative decât acea existentă între părinți și copii; vârstnicii și copiii par a se simți în largul lor împreună, întrețin cu multă ușurință conversații libere (fără constrângeri care vizează subiectul abordat sau formele gramaticale), reprezintă unii pentru ceilalți buni ascultători, permițând exprimarea necenzurată a gândurilor și sentimentelor, iar aceasta face ca unii să devină cu ușurință confesorii și, deseori, complicii celorlalți, își acordă reciproc suport moral și sprijin material... Dacă nu poate fi negată
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
intuitiv, concret; Limbajul se dezvoltă în general cu întârziere, sub toate aspectele sale; primul cuvânt apare în medie la vârsta de 2 ani, iar primele propoziții la vârsta de 3 ani. Vorbirea conține multe cuvinte parazite, perseverarea unor expresii, dezacorduri gramaticale activism redus al vorbirii (se înmulțește cu multe relatări superficiale, fără mobilizarea și organizarea amintirilor), vocabular sărac în cuvinte-noțiuni, frecvența tulburărilor de limbaj este mai mare decât la copiii normali, rezistență specifică la acțiunea de corectare a tulburărilor de limbaj
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
și înțelegerea simbolurilor verbale sau scrise (surditate și cecitate verbală); - afaziile sintactice sunt reprezentate prin două forme clinice: agramatismul lui Pick, în care tulburările privesc, în mod predominant, elaborarea frazelor, bolnavul utilizând un stil de limbaj telegrafic cu o structură gramaticala elementară, paragramatismul lui Kleist, în care, deși în parte este conservată sintaxa, individul o utilizează greșit, rezultând „jargonofazia”; - afaziile nominale, cuprind următoarele tipuri de tulburări: afazia nominală motorie a lui Lichtheim sau afazia transcorticală a lui Wernicke, în cursul căreia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]