1,694 matches
-
care duce pîn-înlăuntrul insulei. Altfel cine nu pătrunde prin acea peșteră crede că această insulă este o gramadă de stânci sterpe înălțate în mare, fără vegetație și fără viață. Dar cum este inima? De jur împrejur stau stâncile urieșești de granit, ca niște păzitori negri, pe când valea insulei, adâncă și de sigur sub oglinda mărei, e acoperită de snopuri de flori, de vițe sălbatice, de ierburi nalte și mirositoare în care coasa n-a intrat niciodată. Și deasupra păturei afânate de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-o-n casă, și prisaca mea. Toată această insulă-n insulă este o florărie sădită de mine anume pentru albine. Lucrez toată ziua câte ceva. Știi că-n tinerețea mea am fost la un sculptor. De aceea, după ce-am netezit granitul peșterei mele, am împlut suprafața păreților cu ornamente și basreliefuri cum le împli tu cu schițe. Deosebirea-i că, sculptura e goală, prin urmare chipurile ce le sculptez eu, asemenea. Pe un părete e Adam și Eva... Am cercat a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-i un pas sever, regulat ca al unui soldat, și recunoscu că-i al lui Castelmare. El se opri și se-ntoarse spre partea dinspre care venea sunetul... Castelmare sosi... Tăcere. Ieronim plezni cu vârful sabiei într-un zid de granit și, la scăpărare, se recunoscură ambii rivali. În acelaș moment, fără să se fi schimbat vro vorbă măcar, săbiile începură a se crucișa, apoi s-auzi un gemet... o cădere grea pe pavagiul dur al stradei; una din cele două
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
el s-apropie și văzu o bortă, cât ai băga mâna, care corespundea undeva... se uită pe ea... văzu tufișuri mari și-i veni un miros adormitor de iarbă. El cercă să mărească borta cu Puterea mînilor, dar era un granit greu de înlăturat; numai un bolovan mare păru că se mișcă. El îl urni, bolovanul se întoarse ca-n țâțâni și lăsă o mică intrare pe care o putea trece tîrîndu-se. El intră repede, împinse bolovanul la loc, acoperi chiar
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
se-ntunecase mai tare pe stradă... el simți că Castelmare își grăbește pasul. El se opri în loc și se întoarse spre partea dinspre care venea sunetul de pași... Castelmare sosi... Tăcere. Ieronim plezni cu vârful sabiei într-un mur de granit și la acestă fulgerare scăpărătoare se recunoscură îmbii rivali. În același moment, fără să se fi schimbat vro vorbă măcar, săbiile începură a se crucișa, a zăngăni, apoi se auzi un gemet... o cădere grea pe pavagiul dur al stradei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
departe. S-apropie și văzu o gaură cât să bagi mâna, care corespundea undeva,... se uită pe ea... văzu tufișuri mari și-i veni un miros adormitor de iarbă... El cercă să mărească borta cu puterea mînilor, dar era un granit greu de înlăturat... numai un bolovan mare păru că se mișcă... El îl urni... bolovanul se întoarse ca-n țâțâni și lăsă o mică intrare pe care o putea trece tîrîndu-se... EI intră repede, împinse pinse bolovanul la loc, acoperi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
gura unei peștere care duce pîn-înlăuntrul insulei. Altfel, cine nu pătrunde prin acea peșteră crede că această insulă este o grămadă de stânci sterpe înălțate în mare, fără vegetație. Dar cum este inima? De jur împrejur stau stâncile urieșești de granit ca niște păzitori negri, pe când valea insulei, adâncă și desigur sub oglinda mărei, e acoperită de snopuri de flori, de vițe sălbatice, de ierburi nalte și mirositoare în care coasa n-a intrat niciodată. Și deasupra păturei de lume vegetală
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
am prefăcut-o-n casă, și prisaca mea. Toată această insulă-n insulă este o florărie sădită de mine anume pentru albine. Lucrez toată ziua câte ceva. Știi că-n tinerețea mea am fost sculptor. De aceea, după ce-am netezit granitul peșterei, am împlut suprafața păreților cu basreliefuri cum le împli tu cu schițe. Deosebirea-i că sculptura e goală, prin urmare chipurile ce le sculptez, asemenea. Pe un părete e Adam și Eva... Am cercat a prinde în aceste forme
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ea nu pierea, el s-apropie și văzu o bortă cât ai băga mâna, care corespundea undeva... se uită... văzu tufișuri mari și-i veni un miros adormitor de iarbă. Cercă să mărească borta cu puterea mînilor, dar era un granit greu de înlăturat; numai un bolovan mare păru că se mișcă. El îl urni - bolovanul se întoarse ca în țâțâni și lăsă o mică intrare pe care o putea trece tîrîndu-se. El intră repede, împinse bolovanul la loc și, când
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
care duce pîn-înlăuntrul insulei. Altfel, cine nu pătrunde prin acea peșteră crede că această insulă este o grămadă de stânci sterpe înălțate în mare, fără vegetație și fără viață. Dar cum este inima? De jur împrejur stau stâncile urieșești de granit ca niște păzitori negri, pe când valea insulei, adâncă și desigur sub oglinda mărei, e acoperită de snopuri de flori, de vițe sălbatice, de ierburi nalte și mirositoare în care coasa n-a intrat niciodată. Și deasupra păturei afânate de lume
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-o-n casă, și prisaca mea. Toată această insulă-n insulă este o florărie sădită de mine anume pentru albine. Lucrez toată ziua câte ceva. Știi că-n tinerețea mea am fost la un sculptor. De aceea, după ce-am netezit granitul peșterei mele, am împlut suprafața păreților cu ornamente și basreliefului cum le împli tu cu schițe. Deosebirea-i că sculptura e goală, prin urmare chipurile ce le sculptez eu, asemenea. Pe un părete e Adam și Eva... Am cercat a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-i un pas sever, regulat ca al unui soldat, și recunoscu că-i al lui Castelmare. El se opri și se-ntoarse spre partea dinspre care venea sunetul... Castelmare sosi... Tăcere. Ieronim plesni cu vârful sabiei într-un zid de granit și, la scăpărare, se recunoscură ambii rivali. În acelaș moment, fără să se fi schimbat vro vorbă măcar, săbile începură a se crucișa, apoi s-auzi un gemet... o cădere grea pe pavagiul dur al stradei; una din cele două
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
el s-apropie și văzu o bortă, cât ai băga mâna, care corespundea undeva... se uită pe ea... văzu tufișuri mari și-i veni un miros adormitor de iarbă. El cercă să mărească borta cu puterea mînilor, dar era un granit greu de înlăturat; numai un bolovan mare păru că se mișcă. El îl urni - bolovanul se întoarse ca-n țâțâni și lăsă o mică intrare pe care o putea trece tîrîndu-se. El intră repede, împinse bolovanul la loc, acoperi chiar
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
puțini cunoscute. 3. Luna apusese și tânăra evreică ședea în fereastă și se uita în noaptea neagră, umbra urieșas [c]ă a închisorii ei dispăruse și lumina de stele era slabă. Fața ei albă lumina ca a unei moarte din granitul sur al ferestei închisorii. Veni bătrânul în ornatul lui... El era și mai ciudat și mai fantastic ca mai nainte. Bonetul îi sta strâmb pe cap, părul lui lung și sur flutura în vânt. Când evreica-l văzu începu să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
chipurile de piatră începeau a se legăna pe piedestalele lor balanțînd cu mînile, apoi el se culcă pe manta la pământ ca să privească... Stanurile de piatră se coborâră și-ncepură a juca în pivniță, și sub greoaiele lor tălpi de granit urla cerul suteranei... Mai stângaci decât urșii se-nvîrteau țopăind și strigau și se certau... Hopp! hopp, zupp, zupp! Și-și legănau taliile lor țepene, și-și mișcau picioarele lor, și ochii lor de piatră se-nvîrteau uscați și morți în încoifatele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vrei să spui? întrebă. Nu te duci la nunta asta? Apoi se înclină spre ea. Ai vreun trecut misterios? Ai avut o aventură cu el? Asta e? Ea nu știe despre asta? —Ăăăă... Darcey lăsă invitația pe masa rotundă de granit. Nu e chiar așa. Atunci ce? Anna o privea curioasă. —Orice-ar fi, cred că ți-ar face bine să spui ce ai pe suflet. —Crezi? Zâmbetul lui Darcey era puțin forțat. —Sinceră să fiu, nu prea am chef să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
complot pus la cale de colegii mei invidioși. Intră prima în cafeneaua italienească, deja ticsită de oameni din Centrul de Servicii Financiare care aveau pauza de masă mai devreme. Reușiră totuși să facă rost de două scaune lângă tejgheaua de granit care se întindea de-a lungul întregului perete. Ce vrei să mănânci? întrebă Anna. —Panini cu roșii și mozzarella, răspunse Darcey. Și o cafea Americano. Anna comandă sendvișurile și se întoarse cu cafelele. Așadar, zise Darcey când Anna se așeză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
clădire modernă de marmură și sticlă, unde găseai mâncare și muzică până seara târziu. Era înțesat de clienții de fiecare vineri-seara. Cele trei surori comandară o sticlă de vin și ocupară o masă de curând eliberată, înaltă, cu tăblie de granit, cocoțându-se pe trei scaune deloc confortabile de bar. Darcey le povesti pentru a doua oară discuția cu Minette, adăugând că îl văzuse pe Martin înainte să plece și că arăta groaznic. N-am mai putut să fiu furioasă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
zile, îi spuse ea. Chiar voiam să mergem împreună. —Știu, și așa o să și facem. Dar de data asta, lasă-mă pe mine. Nieve dădu din cap și apoi regretă amarnic gestul. Își simțea căpățâna ca un bolovan uriaș de granit care se clătina nesigur pe umerii ei. Lui Aidan îi plăcu drumul la Rathfinan alături de Stephen, cu care se înțelesese întotdeauna foarte bine. Cei doi discutară îndelung despre performanțele lui Stephen în domeniul vânzărilor de mașini până când se apropiară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
imaginile. Arătau clădirea Ennco lucind în bătaia soarelui - o structură solidă care o făcea să simtă că și compania era solidă - însă cameramanul focaliză imaginea pe ușa imobilului, unde Mike Horgan era scos cu forța în jos pe scările de granit și prin piațetă spre mașina de poliție. —Dumnezeule! exclamă ea. Murphy Lewidge își croi drum prin mulțimea de invitați ca să ajungă lângă ea. Ce naiba se întâmplă? întrebă el. —Ennco, zise Nieve. Avem probleme. Privi în jurul ei la oameni. Are cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
știu. M-a părăsit. Mă gândeam că poate vrei să mă ajuți. Darcey stabili o întâlnire cu Aidan la castel într-o oră. Acum putea să conducă mașina lui Minette, deși o durea glezna, și opri în fața clădirii mari de granit cu zece minute mai devreme. Însă Aidan era deja acolo, în capul scărilor, cu Malachy Finan alături de el. —Mama ta nu a venit cu tine? întrebă Malachy pe când ieșea șchiopătând din vehicul. Darcey clătină din cap. Era convinsă că mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
vechi în istoria artei. Pentru egipteni, conservarea corpului nu este suficientă. Dacă se conserva doar o efigie a regelui, era și mai sigur că existența sa va continua veșnic. De aceea, sculptorii cizelau un por‑ tret al regelui într‑un granit tare și neperisabil. Apoi era așezat în mormânt unde nimeni nu îl vedea pentru ca vraja sa să‑și poată face efectul și să ajute sufletul să rămână viu în această imagine. Egiptenii îl numeau uneori pe sculptor cel care menține
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
fi una dintre cele mai echilibrate și mai impunătoare ale Renașterii; ea ocupă una din laturile unei piețe modeste ca dimensiuni, dar înfrumusețată de cele două fântâni atribuite lui Vignola, care a utilizat pentru realizarea lor două bazine frumoase din granit brun, găsite la termele lui Caracalla. Fațada este divizată în trei registre corespunzătoare celor trei niveluri ale construcți‑ ei. Poarta de intrare ca și muchiile fațadei sunt tratate cu bosaje77din piatră, ceea ce constituie accentuarea impresiei de forță ce se degajă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pe ideea de eternitate prin putere și eroism: -pe 1 martie 2010 s-a descoperit la Luxor, capul unei statui a lui Amenhotep al III-lea, bunicul lui Tutankamon (1387-1348 î. H.), cap din piatră, perfect alcătuit, capul surâzător din granit arată că, în Egiptul antic, exista o societate perfect articulată social, cu o imagine eternă a corpului conducătorului, transformat în frumusețe, care domină timpul: -alături punem imaginea tristă a dansatorului pe gheață, sportiv de excepție, Evgheni Plușenko, dezamăgit la a
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a Europei, reostilizând Rusia, agasând Statele Unite și scoțând din confortul postbelic Uniunea Europeană, obligată să joace din nou, în pofida forței sale economice și financiare uriașe, între cele două extreme, cu un ochi euroatlantic și cu altul european, rolul de pivot de granit între cei doi coloși nucleari. 3. Confruntându-se cu efectele crizei financiare declanșate pe Wall Street în 2008, Uniunea Europeană, forța teribilă a Vestului European, cu o populație de o jumătate de miliard de locuitori și un PIB de peste 17 mii
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]