4,296 matches
-
trupul posibilitățile țepoase ale fricii -, mai ales că, meditând asupra condiției creatorului de artă, observă: e greu pentru tine poete să te ții departe / de ceea ce nu folosește. Privitor la aceasta, ca mai sus, de pildă, constată atenția dată mereu gratuităților (aparente) ale vieții, pentru ca, la momentul evaluării actelor care au alcătuit-o, venit odată cu o bătrânețe - mai mult declarată decât reală (am descrescut m-am împuținat) -, să remarce implicarea sa necondiționată în acțiunea utopică de ameliorare a lumii: stau de-
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
alcool, tot la fel imaginația poetului preschimbă în artă toată comoară de amintiri strânsă prin timp. Călătorind, așadar, printre firele de nisip ale amintirilor, cântărind zădărnicia alergării după mirajul statorniciei - Te chem mereu, te fură depărtarea -, Florentin Popescu trăiește revelația gratuității alegerii între formele înșelătoare ale realității (Țin alături în palmă / două fire mici de nisip / și-n timp ce mă ncearcă-ntrebarea / de-a ști în care-i cetatea / și-n care corabia / vine încet și mă-nghite /atotputernică, Marea) și
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
poate observa, dincolo de tonul ironic de suprafață, tandrețea privirii cu care e urmărită viața imediată, lentă sau contorsionată, cu aluviunile, dar și cu zonele ei senine. Totodată, nelipsite, de obicei, într-o antologie, elementele de artă poetică exprimă aici ideea gratuității poeziei: în cele din urmă va trebui / să fac decontul / tuturor celor spuse sau scrise sau: aplecat pe-o parte poemul ia apă sau, poezia va fi marea / iar tu într-un val, încât nu-ți vei mai pierde / niciodată
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
din pricina tangajului puternic. Singurul dintre zeii invocați în onomastica vaporului care e prezent printre noi, acum, e Poseidon. Se semnalează primele victime. Aflu că e o mare cerere de medicamente contra răului de mare. Asta nu mai intră, însă, în gratuitate. Orice asistență sanitară, la bord, costă. Adriana B., căreia i s-a făcut rău, a chemat medicul Pentru o injecție, i-a lăsat o notă de plată de treizeci de dolari! Mă duc la cină, după aceea mă întorc în
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
devină conștientă de marea singurătate din progresul ei. Ceea ce e puțin probabil. America e plină de maniaci. Maniaci ai puritanismului. Maniaci ai rock-ului. Maniaci ai "produselor naturale". Maniaci sexuali. Maniaci ai jogging-ului. Maniaci ai dietei. De maniaci ai gratuității, n-am auzit. " Unde vrei să mergi azi?" mă întreabă Dan C, întors de la tipografie, scuzîndu-se că nu mă poate însoți. Unde să mă duc? Aș putea să iau un autobuz până în Manhattan, iar acolo s-o pornesc la întîmplare
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
de cuvinte, dar acesta mi se pare deosebit pentru că folosește, cu oarecare discreție, un paronim pe care nu-l pierde din vedere și în sensul său adevărat. De obicei, joaca cu paronimele este acceptată mai degrabă fără altă finalitate decît gratuitatea unui calambur. Apropul cri-cri, cric, greier ar fi fost suficient în acest caz pentru a obține o satisfacție evident frivolă. Cric vechi în iarbă te pune însă pe gînduri. E posibil să-ți închipui un vinci, un vîrtej desuet și
Cric vechi ?n iarb? by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83685_a_85010]
-
poate să nu fie blând; s-ar degrada pe sine și pe ceilalți dacă nu ar fi așa. Cum ar putea să impună cu violență ceea ce vestește, propunerile pe care le face? Doar calea blândeții este calea pastorală. Creștinismul este gratuitate, propunere, invitație, in-terogare. Acest lucru îi cere preotului să abandoneze, întâi de toate, aroganța culturală care este în contradicție izbitoare cu blândețea evanghelică. În pastorală, nu poate avea pondere ni-mic: nici frumusețea, nici forța, nici banul, nici puterea, nici
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
știe să sugereze principiul, sau să avanseze măcar ipoteza că, la baza relațiilor umane, trebuie să stea fraternitatea și capacitatea de a ierta, că la originea acțiunii trebuie să se găsească fraternitatea, că la baza existenței trebuie să se zărească gratuitatea. Dar cum se poate justifica asumarea iertării ca principiu de comportament istoric? Cum să se atribuie iertării o funcție originară în raport cu cultura, cu politica, cu pedagogia, cu dreptul? Din faptul că iertarea este de natură maternă - așa cum am subliniat făcând
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Isus Cristos atrage asupra sa acel „vai” paulin care este plin de severitate. Este foarte clar că „amenințarea” paulină îi privește pe toți evanghelizatorii din toate timpurile: Paul este exemplul anticipat al modului cum se slujește Cuvântul cu responsabilitate și gratuitate. Prin urmare, actualii slujitori ai Cuvântului sunt chemați să crească în exigentul entuziasm al lui Paul pentru cauza Evangheliei care pare să ardă în inima și pe bu-zele Apostolului. El arată profunda convingere de credință care i-a fost încredințată
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
cu promptitudine acolo unde Cuvântul îl trimite; a evangheliza cu bucurie, pentru că Domnul poate fi slujit numai cu o inimă plină de bucurie (cfr. Ps 99,2) și fără murmurare (cfr. Ev 13,17; 1Cor 10,10); a evangheliza cu gratuitate, după porunca Domnului: „Tot așa și voi, când faceți toate cele care vă sunt poruncite, spuneți: suntem servitori inutili, am făcut ceea ce eram datori să facem” (Lc 17,10). 2. Omilia, ceasul preotului. Preotul face pentru poporul lui Dumnezeu o
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
capacitatea sa de păstra distanța, bătrânul stabilește raporturi marcate de frumusețe, raporturi care lasă să se respire, care oferă posibilitatea de a vedea lucrurile în perspectiva lor justă, în timp ce o privire prea de aproape nu-i permite aceasta. c) Darul gratuității. Cultura dominantă de astăzi judecă valoarea acțiunilor noastre după parametrii unei eficacități care ignoră sau subevaluează dimensiunea gratuității. Astăzi, totul este calculat, măsurat, organizat în perspectiva aspectului bătător la ochi, adică al acelui rezultat straniu care vrea cu orice preț
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
oferă posibilitatea de a vedea lucrurile în perspectiva lor justă, în timp ce o privire prea de aproape nu-i permite aceasta. c) Darul gratuității. Cultura dominantă de astăzi judecă valoarea acțiunilor noastre după parametrii unei eficacități care ignoră sau subevaluează dimensiunea gratuității. Astăzi, totul este calculat, măsurat, organizat în perspectiva aspectului bătător la ochi, adică al acelui rezultat straniu care vrea cu orice preț să unească vizibilitatea și enormitatea, avantajul și interesul, scumpetea și câștigul rentabil. Bătrânul, care trăiește timpul disponibilității, poate
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
stăvilarele unei indiferențe care degradează, descurajează și oprește fluxul impulsurilor al-truiste. Bătrânul se plasează în afara logicii eficienței, în afara acelui do ut des, a acelui do ut facias, a acelui facio ut des, a acelui facio ut facias. Bătrânului îi place gratuitatea; îi place să o comunice și să o reveleze din abundență. d) Resursa memoriei. Bătrânul, ca icoană vie a trecutului, este figura esențială mai ales astăzi când suntem în epoca memoriei scurte. În contextul cel mai cult, câte unul afirmă
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
diviziunile potrivit apartenențelor religioase sau pentru a găsi o personalitate rătăcită atît de departe de Orașul Luminilor. Și aici, banii sînt motorul segregării. La Thiais, cei fără domiciliu stabil ajung în cele din urmă să aibă o casă: beneficiază de gratuitate, la fel ca și persoanele în vîrstă fără familie. Dar efemerul nu se oprește aici: generozitatea administrației este limitată la cinci ani, la capătul cărora sicriele se îndreaptă către osuar, unde este în sfîrșit dobîndită odihna veșnică. Un loc de
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
romanului diferă de ceea ce se înțelege curent prin roman. În astfel de cazuri limitele dintre nuvela de extensie și romanul intensiv, în sensul de concentrat, se apropie pînă la contopire și distincția dintre cele două specii epice devine de o gratuitate absolută” (Mențiuni critice III, ed. cit., p. 335). Un exemplu de roman poetic apreciat superlativ este Paradisul suspinelor al lui Ion Vinea. prizarea suprarealismului pe latura „estetizantă” și „virtuozitatea” ca o qualité maîtresse: „Un pitoresc teatru de păpuși reflexive, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
somnoroși, mișcându-se greoi, înghesuiți unul în altul, înșirați într-o coadă care se formase de jos din stradă. Și laboratorul era la etajul doi. Nu avuseseră reactivi de mai bine de trei luni, se făcuseră niște noi modificări cu gratuitățile și lumea tot așteptase să dea drumul la analize. Stelică Lazarovici, arhitectul, fostul adjunct de la relațiile din Minister, se programase odată cu el, pe 7 octombrie. N-a mai putut aștepta. N-a prins nici Anul Nou. Cel puțin o terminase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
consacrată necesită o structură antropologică consolidată, printr-o trudă spirituală stăruitoare, animată de o renunțare nu doar generoasă, ci și senină, care să ne dea posibilitatea să lăsăm în urmă un semn corespunzător, un semn care să dovedească înclinația spre gratuitatea absolută. Faptul că persoanele consacrate nu sunt, din punctul de vedere al dreptului canonic, nici clerici, nici laici, deschide un hău în care mulți consacrați au senzația că se scufundă. Există mulți bărbați și femei care nu par să aibă
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
-și putea da seama, în definitiv, ce urmărea Stănică, și nici acesta nu i-ar fi putut explica într-un acces de sinceritate. Stănică nu urmărea nimic special, aștepta numai, înfrigurat, lovitura care să-i schimbe cursul vieții. Această relativă gratuitate a activității lui îl făcea fecund în idei și ascuțit în intuiții, ca pe un adevărat artist. Stănică era pretutindeni, întreba de toate, dădea sfaturi în toate direcțiile, era frate, părinte, consilier pentru oricine, înduioșîndu-se de propriile lui improvizații sentimentale
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Ce este Enigma Otiliei (1938), dacă nu un roman comic? Dîndu-ți impresia unei jucării perfecte, de șuruburi și arcuri, care de la prima declanșare a mecanismului merge ca un ceasornic, epicul apare aici prea pur, prea tehnic, fără altă motivație decât gratuitatea sa estetică prea evidentă; această tehnică pură ca un joc se aplică însă pe un material realist, instabil ca însăși viața și totuși captat, încorsetat de recea voluptate a autorului. Stilul a fost redus la funcția comunicării directe, elementele artistice
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Aceasta n-a împiedicat-o să fie totdeauna imperialistă. Și a fost prin direcțiunea specifică a istoriei sale. Imperialismul de circumstanță este nerevelator și el nici nu descoperă o mare națiune. Cuceririle mari au în ele o mare doză de gratuitate, de fatalitate inutilă. Cine cucerește numai fiindcă îi trebuie imediat nu atinge prin fapte o semnificație istorică. Tot ceea ce e grandios și durabil în istorie s-a făcut sub imperiul unei necesități, care n-are nimic comun cu nevoia de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cultura germană, pe care o definește o monumentalitate virginală, cultura franceză amestecă într-o mare seriozitate a spiritului grațiile și ironiile inteligenței, încît pentru un ochi nesensibil la nuanțe, ea se prezintă ca un joc inutil, ca o sumă de gratuități. Există în Franța un scepticism al inteligenței, rezultat din rafinamentul și excesele acesteia, dar nu există un scepticism legat de structura spiritului francez. Iar în ce privește zona afectivă, lumea volițională și complexele elementare ale sufletului, scepticismul nu le-a afectat niciodată
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cel puțin un sentiment generator de tragic. Franța n-ar fi fost înaintea tuturor popoarelor în istoria modernă, dacă alături de lumea de valori căreia i s-a sacrificat nu ar fi avut dezvoltat la paroxism sentimentul gloriei. În numele acestei mari gratuități a mișcat ea istoria din loc, mai mult decât în numele ideii sau a necesității. Dar, pentru ca un popor să poată naște din sine superstiția unei glorii universale, trebuie să dispună de dimensiuni universale în suflet. Lipsa de mister a românului
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fascinația totalitară a definitivului.) Or, din acest punct de vedere, Henry rămâne avocatul pluralității: Viața nu-și dictează monodic regulile într-un sistem închis de reprezentări, ci, dimpotrivă, precum vântul, suflă unde vrea. Pentru că Viața se consumă în oficiul perfectei gratuități, Michel Henry o descoperă pretutindeni, în noutatea și prospețimea sa insulară 1. Mai degrabă decât un protocol steril al unei reflecții convenționale - durabilă prin ideologie, sterilă prin mimetism - filozofia lui Henry probează transparența proprie gândurilor esențiale. Având o natură poetică
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
numai experiența Vieții, tăinuită în hotarele nevăzute ale „trupului transcendental”. În cuvintele lui Michel Henry, „față de viață, este vorba de o profanare”. Epilogtc "Epilog" Parcursul lui Michel Henry se încheie printr-o reconsiderare a fenomenologiei Vieții ca manifest al purei gratuități. În bunătatea fundamentală a vieții - care crește „fără de ce?” (ohne warum, în cuvintele lui Angelus Silesius 1) - Henry identifică un alt răspuns la întrebarea anselmiană Cur Deus homo? În loc ca acesta să ofere o logică justificării divinului, tipică pentru tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
adevărului Vieții, pot indica spre acel orizont denumit de către Michel Henry „arhiinteligibilitate ioaneică”. Pătrunzând în intimitatea revelației Vieții făcute de Verbul întrupat în Iisus Hristos, omul poate căpăta un alt concept al „intersubiectivității”1, definit de pura transparență și perfecta gratuitate a generării Vieții divine (pe care Ioan Damaschinul a numit-o perihoreză), fidel oglindită în comuniunea de tip euharistic, doxologic și liturgic, a mădularelor „trupului mistic” al lui Hristos 2. Este corolarul definitiv al unei fenomenologii care se ambiționează să
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]