1,396 matches
-
Bistrița, 1993. Repere bibliografice: Bârlea, Ist. folc., 576; Z. Ornea, M. Gaster epistolier, RL, 1985, 23; Al. Duțu, Revelații epistolare, LCF, 1985, 35; Mircea Anghelescu, Corespondența Gaster, T, 1985, 8; Adrian Marino, Idei și istorie literară, TR, 1985, 42; Al. Graur, Corespondența lui M. Gaster, RL, 1985, 45; Ion Cuceu, „M. Gaster în corespondență”, AAF, 1987, 505-507; V. Adăscăliței, „M. Gaster în corespondență”, ALIL, seria B, t. XXX-XXXI, 1985-1987; Gh. Pavelescu, „Folcloristul Enea Hodoș”, „Tribuna” (Sibiu), 1996, 1700; Paul Schveiger, „Prieteni
FLOREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
cultura ca formă de viață (3/1991), cel al lui Petre Bărbulescu despre Dimitrie Gusti și școala sociologic monografică din România (9-10/1991), precum și un eseu al lui Vasile Preda, Eugeniu Sperantia și universul valorilor (1-2/1992). Alți colaboratori: Al. Graur, Iorgu Iordan, Edmond Nicolau. D.B.
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
Editorialiști români, Timișoara, 1996; Eseuri lingvistice antitotalitare, Timișoara, 1998; Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Timișoara, 1998; Mihai Eminescu. Lecturi infidele, București, 2001. Repere bibliografice: Olimpia Berca, „Versificația românească”, O, 1980, 14; Doina Uricariu, „Versificația românească”, LCF, 1980, 15; Al. Graur, Poetică lingvistică, RL, 1980, 16; Florica Dimitrescu, Exegeze universitare de poetică, „Forum”, 1981, 7-8; Adrian Voica, „Hermeneutica editării”, RITL, 1993, 3-4; Tania Radu, „Al. Macedonski. Hermeneutica editării”, LAI, 1996, 2; Nicolae Savin, Metodă și demonstrație, VTRA, 1996, 1; Dan Silviu
FUNERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287115_a_288444]
-
Florin Manolescu, „Mânie și marmură”, LCF, 1968, 30; Dorin Tudoran, „Mânie și marmură”, AFT, 1968, 9; Lucian Alexiu, „Încercare asupra bucuriei”, O, 1978, 44; Paul Dugneanu, Poezia dificilă, LCF, 1979, 12; Nicolae Ciobanu, „Lecturi după natură”, RL, 1979, 23; Al. Graur, Paul Iorgovici, RL, 1979, 23; Lucian Vasiliu, „Încercare asupra bucuriei”, CRC, 1979, 26; Vasile Mihăescu, „Încercare asupra bucuriei”, CL, 1979, 6; Marcel Pop-Corniș, Crișu Dascălu. Poetul ca vizionar și lexicofag, O, 1979, 29; Mircea Popa, „Încercare asupra bucuriei”, ST, 1979
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
Carlo Tagliavini, Arnold van Gennep, Antoine Meillet, Leo Spitzer, Georges Dumézil, Alf Lombard ș.a.). Alți colaboratori: I. Gh. Brătianu, M. Gregorian, Vasile Bogrea, Sextil Pușcariu, I.I. Stoian, G.G. Alexici, Alexandrina Istrătescu, P. S. Coculesco (Pius Servien), Ion Diaconu, Elena Moroianu, Al. Graur, Al. Vasiliu, F. Brânzeu, Luca Preda. I.M.
GRAI SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287329_a_288658]
-
Cluj-Napoca, 1992; De la revoluție la restaurație, Cluj-Napoca, 1994; Dicționar de ortograme (în colaborare cu Săluc Horvat), București, 1994; Avram Iancu, Cluj-Napoca, 1995; Jurnal involuntar, Pitești, 2000; Blândul Dracula, Cluj-Napoca, 2002. Traduceri: Ignazio Silone, Școala dictatorilor, Cluj-Napoca, 1992. Repere bibliografice: Al. Graur, Pentru cultivarea limbii, RL, 1976, 6; Ion Igna, Victor Iancu, un călător, FLC, 1978, 19; Dan Rebreanu, „Pământ-Cosmos și retur”, TR, 1980, 32; Serafim Duicu, Roman și istorie, VTRA, 1987, 4; Corneliu Nistor, Amintirea unui profesor, O, 1991, 13; Gheorghe
IANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287481_a_288810]
-
în prag], Sprachgitter [Zăbrelele cuvântului], Die Niemandsrose [Trandafirul nimănui], Atemwende [Meandrele respirației], Fadensonnen [Sori de fire] și Schneepart [Partea zăpezii], cărți apărute la Stuttgart și Frankfurt pe Main, între 1952 și 1971. O altă versiune românească este semnată de Luminița Graur și Ion Papuc, în Poeme (1998). Un dosar consistent, cuprinzând evocări, eseuri analitice și traduceri din C. este cuprins într-un număr special, coordonat de Geo Șerban, din „Caiete culturale «Realitatea Evreiască»”. SCRIERI: Versuri, tr. Nina Cassian și Petre Solomon
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
1998). Un dosar consistent, cuprinzând evocări, eseuri analitice și traduceri din C. este cuprins într-un număr special, coordonat de Geo Șerban, din „Caiete culturale «Realitatea Evreiască»”. SCRIERI: Versuri, tr. Nina Cassian și Petre Solomon, București, 1973; Poeme, tr. Luminița Graur și Ion Papuc, București, 1998; Ochiul meu rămâne să vegheze, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2000. Traduceri: M. I. Lermontov, Un erou al timpurilor noastre, București, 1946; A. P. Cehov, Țăranii, București, 1947; Konstantin Simonov, Chestiunea rusă, București, 1947. Repere
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
Medalion, TR, 1969, 39; Al. Dima, În mișcarea literară a timpului, TR, 1969, 39; V. Fanache, Personalitatea criticului, TR, 1969, 39; Henri Jacquier, In memoriam, TR, 1969, 39; Edgar Papu, Un apostol ardelean, RL, 1969, 40; Negoițescu, Însemnări, 139-154; Doina Graur, Bucur Țincu, Ion Chinezu, istoric și critic literar, RITL, 1972, 4; Fanache, Întâlniri, 216-221; Felea, Prezența, 155-160; Bârlea, Efigii, 107-115; Băncilă, Portrete, 231-242; Țepelea, Opțiuni, 64-75; Nicolae Tatu, Ion Chinezu - cum l-am cunoscut, RL, 1994, 32; Nicu Caranica, Ion
CHINEZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
aș a avea datorii destule, veniturile fiindu-i sechestrate, așa că, în fața nenorocirilor care se repetau, autoritățile și cetățenii nu puteau sta cu mâinile încrucișate, ci propuneau: „să ne ajutăm singuri!" Personalități precum V. Georgescu- Bârlad, D. Ionescu-Botoșani, N. Alexandrache. M.Șt. Graur, V. Beldie, T. lacobescu, H. Șerbănescu, C. Gongolopol, Pr. Gh. Popescu, N. Ghiulea, G. Simionescu, P. Bețianu, preot Iacomi înaintau parlamentului țării un proiect de lege ca din taxele locale să se înființeze un fond cu destinație exclusivă lucrărilor edilitare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Moisil, C. Balmuș, E. Condurachi, D. Berciu, I. Nestor, C. Daicoviciu, B. Mitrea și Gh. Ștefan (cu excepția primului, toți erau implicați politic alături de comuniști). în domeniul literar-lingvistic îi amintesc pe M. Sadoveanu, I. Vitner, G. Călinescu, Perpessicius, A. Rosetti, A. Graur, I. Iordan, pentru pedagogie pe Egon Weigl și pentru etnografie pe Harry Brauner. Istoria era reprezentată, alături de P. Constantinescu-Iași și M. Roller, de P.P. Panaitescu (Al. Grecu), A. Oțetea, Lazăr Rosenbaum, H. Frances, D. Bogdan, A. Sacerdoțeanu și câțiva tineri
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
au avut importante avantaje materiale și au beneficiat de onoruri științifice sau chiar politice în schimbul serviciilor aduse. Au devenit academicieni: C. Moisil, P. Constantinescu-Iași, M. Roller, B. Lăzăreanu, E. Petrovici, G. Călinescu, Gh. Oprescu, Perpessicius, E. Condurachi, D. Prodan, A. Graur, Camil Petrescu, A. Rosetti, I. Iordan, C. Ionescu-Gulian, C. Balmuș; și-au păstrat titlurile și funcțiile: A. Rădulescu, Tr. Săvulescu, M. Sadoveanu, T. Vianu, A. Sacerdoțeanu, I. Nestor, D. Berciu, A. Oțetea, C. Daicoviciu sau chiar și le-au înmulțit
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a intelectualilor colaboraționiști, A. Oțetea a intrat în PCR în 1945 și a activat în PNP, devenind chiar vicepreședinte. Tot el este numit președinte al subsecției de istorie-filosofie a ARLUS (unde era coleg cu G. Oprescu, C. Balmuș și A. Graur). Compromisul se poate măsura și după colaborarea la acțiunile de epurare. Iată câteva comisii pentru purificarea diverselor instituții istorice: Institutul de Studii și Cercetări Balcanice condus de Victor Papacostea (ministrul învățământului în Guvernele Sănătescu și Rădescu): C. Andreescu, A. Elian
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
drumeții. Fauna este, în general, săracă, fiind diminuată în urmă expansiunii activităților umane. Mai reprezentative sunt rozătoarele(cârtita, popândăul, șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, ariciul, dihorul). Se întâlnesc și specii caracteristice pădurii: vulpea, căprioara, mistrețul. Păsările sunt reprezentate de: sticlete, graur, ciocârlie, porumbel, turturica, guguștiuc, pupăza, vrabie, cioară, rândunica, prepelița, mărăcinar, lăstun, ș.a. Dintre reptile, întâlnim șarpele de casă și șopârla de câmp, iar, dintre amfibieni, broaștele. Diversitatea faunistica asigura o plăcuță deconectare prin practicarea vânătoarei și a pescuitului. REPERE ÎN
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
mărturia ei din anul 1945: „M-am dus la gară; am vorbit cu comandantul militar al gării despre acest lucru, mi-a spus că nu este voie să dăm apă la oameni șaceiaț. Atunci m’am adresat d-lui colonel Graur XE "Graur" , comandantul garnizoanei șdin Roman XE "Roman" ț, i-am spus că Crucea Roșie este Împiedicată a-și Împlini misiunea. Dsa mi-a spus că nu poate dispune singur ci trebuie să Întrebe șpeț un superior al Dlui. M-
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
din anul 1945: „M-am dus la gară; am vorbit cu comandantul militar al gării despre acest lucru, mi-a spus că nu este voie să dăm apă la oameni șaceiaț. Atunci m’am adresat d-lui colonel Graur XE "Graur" , comandantul garnizoanei șdin Roman XE "Roman" ț, i-am spus că Crucea Roșie este Împiedicată a-și Împlini misiunea. Dsa mi-a spus că nu poate dispune singur ci trebuie să Întrebe șpeț un superior al Dlui. M-am dus
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
afară cadavrele și muribunzi pentru a fi târâți la marginea curții (vezi infra) - și numai după aceea s-a permis să se dea apă evreilor care au executat munca. La fața locului a sosit comandantul garnizoanei dinRoman XE "Roman" , colonelul Graur XE "Graur" , care a ordonat jandarmilor să nu se atingă de nici un evreu - În caz contrar vor fi pedepsiți cu severitate - „și să li se aplice tuturor șevreilorț un tratament omenos”103. Colonelul s-a Întâlnit mai Întâi cu președintele
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și muribunzi pentru a fi târâți la marginea curții (vezi infra) - și numai după aceea s-a permis să se dea apă evreilor care au executat munca. La fața locului a sosit comandantul garnizoanei dinRoman XE "Roman" , colonelul Graur XE "Graur" , care a ordonat jandarmilor să nu se atingă de nici un evreu - În caz contrar vor fi pedepsiți cu severitate - „și să li se aplice tuturor șevreilorț un tratament omenos”103. Colonelul s-a Întâlnit mai Întâi cu președintele Comunității, Rorlich
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara doamna Cârstea Constantă. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU Anexă 1 1. Curtea de Apel București ---------------------------- - Ioanitiu Elisabeta - Lungeanu Viorica - Lungu Fulga Carmen Garofița. 2. Curtea de Apel Timișoara ---------------------------- - Chiu Mircea Ionel - Damsa Virgil - Graur Ion - Mancas Ramiro-Virgil - Voicu Aurel. 3. Curtea de Apel Pitești -------------------------- - Gheorghe-Sorescu Cornelia - Preda Ștefan. 4. Curtea de Apel Craiova -------------------------- - Miulescu Petre. 5. Curtea de Apel Galați ------------------------- - Cașcaval Eufrosina. ------------
DECRET Nr. 49 din 13 aprilie 1995 privind numirea în funcţie a unor judecători şi procurori la curţile de apel şi la parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112077_a_113406]
-
dornică) să imite ciripiturile și trilurile oricărei specii de cîntătoare din vecinătatea ei. O imitatoare de geniu, un fel de poetă specialistă în parodii sau doar un epigon al maeștrilor pădurii, o decadentă sau o postmodernistă talentată. Este vorba de graur. Oamenii se războiesc cu graurii pentru că dau iama, în stoluri mari, în vii și livezi. Cam obișnuiți să profite de pe urma creației altora, ca toți postmodernii, ei mănîncă pe-nfundate struguri și prune, evitîndu-le însă, cu lăudabilă grijă ecologică, pe cele
Un graur la București – Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12508_a_13833]
-
trilurile oricărei specii de cîntătoare din vecinătatea ei. O imitatoare de geniu, un fel de poetă specialistă în parodii sau doar un epigon al maeștrilor pădurii, o decadentă sau o postmodernistă talentată. Este vorba de graur. Oamenii se războiesc cu graurii pentru că dau iama, în stoluri mari, în vii și livezi. Cam obișnuiți să profite de pe urma creației altora, ca toți postmodernii, ei mănîncă pe-nfundate struguri și prune, evitîndu-le însă, cu lăudabilă grijă ecologică, pe cele stropite cu chimicale. Mai nou
Un graur la București – Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12508_a_13833]
-
livezi. Cam obișnuiți să profite de pe urma creației altora, ca toți postmodernii, ei mănîncă pe-nfundate struguri și prune, evitîndu-le însă, cu lăudabilă grijă ecologică, pe cele stropite cu chimicale. Mai nou, scria în revista din care am aflat aceste amănunte, graurii au început să imite și fragmentele muzicale de pe telefoanele mobile ale excursioniștilor. Întrebîndu-mă dacă nu e cumva o glumă, am luat din raftul cel mai de sus al bibliotecii mele Scrieri alese de Odobescu și am recitit la repezeală paginile
Un graur la București – Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12508_a_13833]
-
imite și fragmentele muzicale de pe telefoanele mobile ale excursioniștilor. Întrebîndu-mă dacă nu e cumva o glumă, am luat din raftul cel mai de sus al bibliotecii mele Scrieri alese de Odobescu și am recitit la repezeală paginile dedicate de el graurilor, personaje culturale încă de la Martial, Dante și Buffon. Or, totul se confirmă: și Odobescu vorbește despre talentele multiple "ale acestui interesant neam de păsări" pe care, dacă le trimiți la pension "învață franțuzește, pronunțînd gras litera r, întocmai ca la
Un graur la București – Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12508_a_13833]
-
și Buffon. Or, totul se confirmă: și Odobescu vorbește despre talentele multiple "ale acestui interesant neam de păsări" pe care, dacă le trimiți la pension "învață franțuzește, pronunțînd gras litera r, întocmai ca la Paris". Buffon, zice Odobescu, "a auzit grauri vorbind nemțește, latinește și elinește". Aflînd că graurii vizitează periodic orașele, preferîndu-le pe cele italiene, Roma, Florența sau Pisa, încă o dovadă a chemării lor artistice, mi-am închipuit un graur ghinionist poposit la București în septembrie 2004, poate chiar
Un graur la București – Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12508_a_13833]
-
vorbește despre talentele multiple "ale acestui interesant neam de păsări" pe care, dacă le trimiți la pension "învață franțuzește, pronunțînd gras litera r, întocmai ca la Paris". Buffon, zice Odobescu, "a auzit grauri vorbind nemțește, latinește și elinește". Aflînd că graurii vizitează periodic orașele, preferîndu-le pe cele italiene, Roma, Florența sau Pisa, încă o dovadă a chemării lor artistice, mi-am închipuit un graur ghinionist poposit la București în septembrie 2004, poate chiar pe balconul meu, însoțindu-mă apoi pe traseele
Un graur la București – Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12508_a_13833]