12,265 matches
-
valah p.4, cf. V. Pârvan, Getica, pag. 519). N.P. Vaidomir (Revista Noi Tracii, nr. 39, noiembrie 1977) amintește câteva triburi trace care aveau În componența lor terminația don: macedonii, edonii, migdonii, terminație care nu poate fi explicată prin limba greacă și care credem este doar o formă a numelui dacilor: daci=dani=doni. Diodor din Sicilia (Biblioteca istorică, Cartea 1, XVIII) vorbește despre vitejii fii ai lui Osiris, Anubis și Macedon, acesta din urmă purtând o piele de lup: „...iar
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
p. 61). În interpretarea sa, la originea literaturii europene s-ar afla Iliada și Odiseea față de care toate celelalte scrieri se raportează fie ortodox - în dorința de a alcătui prin parafraze și reluări continui o summa homerică -, fie eretic. Tragedia greacă, aflată în relații de intertextualitate cu cele două epopei, preluându-le eroii și întâmplările, năzuiește să formeze un text unic cu acestea. În schimb, Eneida având în centru istoria unei femei sinucigașe se manifestă autonom față de lumea homerică dominată de
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
cărții este cartea (p. 283). Adună în continuare note pentru un proiect de volum despre Homer din care a scris patru capitole intenționând să le adauge alte trei (pp. 315, 318, 319, 320, 322). Realizează că fascinația lui pentru eposul grec este intim legată de preocupările sale literare. Descoperă că înțelege cu adevărat Iliada, de atâtea ori citită, doar datorită Didacticii, datorită propriului său lucru (p. 103). Intenționează să reia însemnările despre Homer spre a-și lămuri intențiile literare personale: ar
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
socotește pe Tersit primul gigant din literatura europeană, strămoșul uriașilor naivi, lăudăroși, în stare să fie răuvoitori, însă incapabili de a săvârși răul (pp. 121, 152). Constată că Iliada nu are o încheiere propriu-zisă (p. 140) și crede că literatura greacă reia mereu tentativa de a da un final epopeii, visând până la capăt destinul eroilor (p. 213). Consideră că singurul teatru homeric este cel alcătuit de Corneille (p. 247). Încearcă să explice ce îl situează pe Homer deasupra celorlalți creatori evidențiind
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
aceeași binefăcătoare care i-a finanțat exilul parizian după venirea la putere a lui Hitler în Germania. Divanul reprezintă centrul vital al ultimei sale case, între curiozitățile de tot felul din cabinetul său, bronzurile îndrăgite, statuetele de zei egipteni și greci, iar la intrare, basorelieful reprezentând-o pe Gradiva, personajul nuvelei danezului Jensen, care a făcut obiectul primei și celei mai uimitoare analize literare din punct de vedere psihanalitic a lui Freud. Cine se oferă să salveze de la o definitivă uzură
Divanul lui Freud are nevoie de reparații capitale () [Corola-journal/Journalistic/3496_a_4821]
-
Astfel se explică o anumită mișcare grecofobă a cuțovlahilor, la instigația Italiei care dorește alianța cu poporul român. O speculație diplomatică a italienilor, pentru că românii consideră vinovată Italia pentru pierderea unei frumoase părți din Transilvania... (1 Noiembrie 1940). ...Astăzi, Comunitatea greacă din Brăila, a fost convocată ca să se facă apel de subscriere de fonduri pentru ajutorarea Greciei în războiul declanșat de italieni împotriva ei... (6 Noiembrie 1940). ...în România situația devine din ce în ce mai periclitată. S-ar spune că alunecăm spre anarhie: câțiva
Fragmente din Jurnalul Contelui de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8476_a_9801]
-
fi acceptat niciodată un astfel de tratat, după ce și Ungaria aderase, ea fără să fie obligată s-o facă datorită evenimentelor, așa cum România este constrânsă de aceste evenimente atât de critice și imposibile pentru ea" (23 Noiembrie 1940). ...La Școala greacă (în București) unde am fost azi dimineață am fost primit de directorul școlii, Histolis, care, foarte emoționat, mi-a spus că este fericit să mă vadă liber. Neînțelegând la ce se referă mi-a explicat că președintele comunității noastre, Psaltiadis
Fragmente din Jurnalul Contelui de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8476_a_9801]
-
prim-plan numele lui Diderot (300 de ani de la naștere) și al lui Albert Camus (centenar). În Egipt se serbează 150 de ani de la nașterea scriitorului Qasim Amin. Iar în Grecia anul 2013 se mai numește și Anul Kavafis. Admiratorii greci și de pretutindeni ai operei sale știu însă că în cazul poetului lor preferat este vorba întotdeauna de o dublă aniversare. Cercul vieții acestuia s-a închis în ziua când împlinea 70 de ani, pe un pat de spital în
2013 – Anul Kavafis La aniversare by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/3608_a_4933]
-
de poeme ale sale, numărând aproape 5 000 de versuri, au călătorit însă pretutindeni. Puține sunt limbile în care să nu fi fost tălmăcite fie și câteva poeme din Kavafis. Kavafis a fost citit și tradus ca niciun alt poet grec, având un uriaș ecou în rândul publicului cititor, în timp ce alți poeți contemporani sau mai noi au fost uitați și au căzut în anonimat. „Care sunt elementele care atrag și emoționează orice cititor atunci când îl citește pe Kavafis?” - se întreabă Dimitris
2013 – Anul Kavafis La aniversare by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/3608_a_4933]
-
Dimitris Daskalopoulos, unul dintre cei mai harnici exegeți greci ai săi. Și tot el răspunde: „Am impresia că poetul a luat-o cu mult înaintea vremii sale. Forma poemelor lui și tonul vocii lui păstrează foarte puține lucruri din poezia greacă de până atunci. Profund elenic, cu un sentiment intens al coeziunii și continuității neamului, vorbește despre viață și moarte cu persoane și măști care trimit direct la subsolul bogat al educației europene mai generale. Modul în care dialoghează cu Istoria
2013 – Anul Kavafis La aniversare by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/3608_a_4933]
-
comentatorilor celebri care s-au aplecat asupra operei lui Kavafis se numără și contemporanul său, Yorgos Seferis (1900-1971), care intenționa să scrie o carte dedicată confratelui său din Alexandria. În paginile jurnalului său, dar și cu alte prilejuri, primul laureat grec al Premiului Nobel pentru Literatură în urmă cu exact 50 de ani - iată o altă aniversare! - revine des la Kavafis, oferind cititorului câteva necesare chei și repere pentru descifrarea profilului artistic atât de complex și enigmatic al acestuia. În opinia
2013 – Anul Kavafis La aniversare by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/3608_a_4933]
-
în două volume intitulată Kavafis al lui Seferis), „nimeni din cei care s-au ocupat cu Kavafis în ultimii 80 de ani șcartea lui Seferis a apărut în 1984-n.tr.ț- începând de la Grigorios Xenopoulos în 1903 șprimul critic grec care a intuit destinul literar de excepție al lui Kavafis-n.tr.ț - nu l-a citit cu mai multă simpatie și severitate, experiență și înțelepciune, fantezie și cumpătare decât a făcut-o Seferis, cel puțin timp de un deceniu al
2013 – Anul Kavafis La aniversare by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/3608_a_4933]
-
punct de vedere al ortodoxiei lingvistice, pe bună dreptate l-am putea acuza pe Kavafis: nu aparține reformatorilor. Pe acești puritani îi antipatizează pe față, așa cum reiese din ciclul de poeme despre Iulian Apostatul sau din Într-o mare colonie greacă. Primul lucru care contează este să avem copaci roditori; apoi vine chestiunea care este fructul preferat. Kavafis nu putea să facă nimic altceva decât să scrie în această limbă care era realitatea lui și nevoia lui. Mă îndoiesc să mai
2013 – Anul Kavafis La aniversare by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/3608_a_4933]
-
textul latin citibil în paralel (în ediția Vlăduțescu era la sfarsitul cărții, ceea ce îl făcea mai greu consultabil), cu note și comentarii bine documentate care însoțesc fiecare punct obscur. Sunt sigură că domnul profesor Vlăduțescu, ale cărui cursuri de filozofie greacă și medievală au orientat atâtea generații, se bucură că există în continuare interes pentru Bonaventura. Dacă traducerea să purta amprenta lecturilor de limba franceză și de teologie ortodoxă, curgând într- o limbă română „pe înțelesul tuturor”, mai degrabă hermeneutica (vădind
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
câștigat. Limitele diferă și în privința criteriului informațional. Din punctul meu de vedere, mi se pare greu de explicat - în contextul unei dezvoltări fără precedent a comparatisticii interculturale -, ignorarea surselor arabe (căci, așa cum spune Herder, Europa s-a născut din sâmbure grec, latin și arab). Cand citesc despre urma divină în lucruri la Bonaventura, mă gândesc la semnăturile în lucruri de la Avicenna. Cele șase „iluminări treptate, care încep de la cele create și continuă până la Dumnezeu” îmi amintesc de remanatio - treptele urcării intelectului
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
concludente dacă s-ar fi știut mai multe despre ea. Eleni Samios a participat la călătoria faimoasă în țara Sovietelor întreprinsă în 1928 de Panait Istrati și Nikos Kazantzakis. Primul fusese însoțit de Bilili, iubita sa de atunci, iar confratele grec de Eleni Samios, tânăra care-i va deveni mai târziu soție. Eleni Samios Kazantzakis, care a trăit 101 ani, va fi jurnalistă și scriitoare, se va ocupa de editarea scrierilor lui Kazantzakis, va scrie o carte despre Ghandi și alta
Panait Istrati, un personaj reactivat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3830_a_5155]
-
în revista "L'Arc" 86/87, insistând asupra modului în care se aplică, în cazul scriitorului nostru, conceptul lacanian "d'object a, d'object perdu, (sein, scyballe, regard, voix...) 2. După mai mult de opt ani de conviețuire liberă, "contrabandistul grec" își părăsește femeia și copilul de nouă luni. Undeva într-o pagină din "Mes departs", scriitorul notează: "Ma mčre aprčs huit années de vie commune avec mon pčre parlait tres bien le greque." Exegeta precizează: "Istrati fu donc l'enfant
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
il porta la marque toute sa vie: l'une dans la terre natale, de l'enracinement, du retour; l'autre dans l'absence - la greque - chapmp du pčre, du départ, de l'exil et de la rupture."3 Interesul pentru limba greacă sporește când, ajuns băiat de prăvălie la Kir Leonida, începe să o învețe. Istrati va recupera limba tatălui având ca "dascăli" de greacă pe bunul Căpitan Mavromati, pe Kir Nicola și Barba Yani, iar mai târziu va folosi acest idiom
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
reiterează interpretarea etnicistă a operei și biografiei scriitorului cu dublă origine, încercându-se o anexare la spațiul literar grecesc. Încă din anul Centenarului nașterii lui Panait Istrati, revista "Periplous" deschidea o astfel de discuție. Sub genericul "Panait Istrati, în ce măsură e grec?" aglutina mărturisiri prin interviuri la care au participat Margareta Panait Istrati, Al. Talex, Mircea Iorgulescu și Elli Alexiou. De curând, în octombrie 2008, în cadrul unui simpozion ținut la Biblioteca Județeană "Panait Istrati" din Brăila, d-na Elena Lazăr a prezentat
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
Pontului Euxin". Informațiile aduse sunt pe cât de interesante tot atât de provocatoare și ne obligă la un răspuns pseudo-polemic. În toate aceste documente literare, numele lui Panait Istrati apare însoțit de sintagma "greco-românul". Apropriat ca valoare inalterabilă de editori, cercetători și publiciști greci, scriitorul este, în aceeași măsură, învăluit de o tăcere vinovată din partea noastră, pe considerentul că "ce-i al meu, al meu rămâne." După cum arată Elena Lazăr, în prefața antologiei alcătuite de Leonidas Hristaki "Panait Istrati. Un scriitor." (1993), acesta încearcă
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
pe considerentul că "ce-i al meu, al meu rămâne." După cum arată Elena Lazăr, în prefața antologiei alcătuite de Leonidas Hristaki "Panait Istrati. Un scriitor." (1993), acesta încearcă să dea răspuns la întrebarea: "Este Istrati scriitor francez? Prozator român sau grec?" Observăm că în vechea dilemă de la G. Călinescu încoace s-a introdus o nouă necunoscută, a treia. Francezii au recunoscut cu onestitate că Panait Istrati este "scriitor român de expresie franceză" și l-au așezat printre cei mai originali, editându
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
cea a lui E. Cioran, M. Eliade, E. Ionescu, G. Enescu și a multor creatori geniali de origine română participăm la înfrumusețarea și înnobilarea lumii, secol de secol. Dar să nu uităm să vorbim și să scriem și în limba greacă și în limbile de circulație universală ca să putem să-i slujim pe zeii culturii și literaturii noastre cu abnegație, cu demnitate și fără partie pris-uri. A tăcea, a nu reacționa, a face pe "niznaiul" este tot atât de vinovat ca și o
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
și condamnau atacurile inumane germane, fapt care cu siguranță deranja Berlinul. Atașamentul lui Iorga față de cauza poloneză își are o reflectare profundă în transpunerea pe care o dedică apărătorilor Varșoviei, la 28 septembrie, prin publicarea poeziei Viteazului nemuritor, aparținând poetului grec, Costis Palamas, poem scris de acesta la 1897, după înfrângerea oștilor patriei sale. Un alt poem plin de durere semnează și publică istoricul poet despre castelul Wawel, acel simbol al istoriei poporului polonez, istorie pe care atât mult și de
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
s-o îndure în carcera trupului. Din această perspectivă, viața e o penitență acerbă, singurul lucru pe care îl poți face fiind să înăbuși carnea în vederea slăbirii legăturii ei cu lumea. De aici nuanța care va face carieră în gîndirea greacă: trupul e mormîntul sufletului și a trăi înseamnă a sta sub osînda unei providențe ingrate. De aceea a înmormînta un trup e un act tumularic de sterilă semnificație ritualică (cum ai pune o colivie în altă colivie), căci sufletul s-
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
vremea când stătea de vorbă cu pargalezul Ibrahim. Cine este Vahide Percin Vahide este una dintre cele mai titrate actrițe din Turcia. "Noua Hurrem" s-a născut în Izmir, în ziua de 13 iunie 1965, într-o familie de imigranți greci. Actrița a avut parte de o copilărie fericită, chiar dacă familia ei ducea o viațăa modestă; tatăl ei fiind șofer de camion, iar mama casnica. Deși a fost crescută după dogmele culturii grecești, Vahide se simte mai mult turcoaica decât grecoaica
Suleyman Magnificul: Schimbare importantă - Cine e noua Hurrem by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36508_a_37833]