1,056 matches
-
N. Batzaria ș.a. Din 1925 Șt. Brăiloiu îngrijește o „Pagină culturală” la care scriu Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Nichifor Crainic, Ion Pillat, I.U. Soricu, Radu D. Rosetti, Ion Sân-Giorgiu, Victor Eftimiu, Emil Isac, George Vâlsan, George Gregorian, Alfred Moșoiu, I.M. Sadoveanu, Cezar Petrescu, V. Voiculescu ș.a. Din Franța, Pompiliu Păltănea trimite „Scrisori pariziene”, iar André Tardieu glosează pe marginea mișcării politice din Europa (1926). Tot acum Marcu Beza (uneori sub iscălitura Augur) inaugurează o trecere în revistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
Seișanu, N. Batzaria ș.a.), comentariile literare se vor păstra, în linii mari, în limitele tradiționale, fără excesele din alte ziare („Cuvântul”, „Curentul”, „Porunca vremii” etc.) și reviste. În anii premergători și în timpul celui de-al doilea război mondial colaborează George Gregorian, D. Iov, V. Demetrius, Al. Iacobescu, Aron Cotruș, N. Davidescu, Mircea Dem. Rădulescu, Al. Sabaru, Olga Greceanu (cu însemnări de călătorie), Damian Stănoiu, Cluceru Dinu (Constantin Dona), Vintilă Horia, Pan M. Vizirescu ș.a. Alături de Adrian Maniu, care asigură fără întrerupere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
al lui François Fodere (1764 - 1835). Tot în București apare, în 1839 școala de moșit condusă de Iosif Sporer (1780 - 1850). Directorul școlii scrie pentru eleve manualul Meșteșugul moșirii pentru învățarea moașelor la Institutul Maternității din București. în cadru Institutului Gregorian din Iași ia ființă în 1852 o școală de moașe sub conducerea lui Anastasie Fătu. În activitatea lor complexă, am putea spune renascentistă, luministă și de occidentalizare culturală și civică, medicii gândesc să înființeze reviste, societăți științifice. în această perioadă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la împlinirea a șaizeci de ani. Literatura susținută de revistă este ilustrată în rubrica „Antologia «Falangei»”, în care sunt prezentați și publicați poeții St. O. Iosif, D. Anghel, Ion Pillat, Al.T. Stamatiad, Mihai Codreanu, Victor Eftimiu, Radu Gyr, George Gregorian, prozatorii Mihail Sadoveanu, I.Al. Brătescu-Voinești, Ion Popovici-Bănățeanul, I.A. Bassarabescu, Calistrat Hogaș, Liviu Rebreanu (cu un fragment din Ion), dramaturgii Mihail Sorbul, Al. Davila. Au mai colaborat cu versuri Radu Bucov (cu fabule), George Voevidca, Ion Gane, Gh. Tuleș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
aceleiași națiuni”, R.M. publică mai ales articole pe teme istorice și de politică națională, fără a neglija însă cu totul literatura. În paginile ei pot fi citite versuri populare sau aparținând unor autori ca Aron Cotruș (În țara morții), George Gregorian, Ioan Al. Bran-Lemeny, I.U. Soricu (semnatar și al unui fragment din drama Doamna munților), Ovidiu Hulea, o proză inedită a lui Emil Gârleanu (Dragoste de patrie) și traduceri din Petőfi și Alphonse Daudet. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289325_a_290654]
-
originibus populorum Transylvaniae [Despre originile popoarelor din Transilvania]. 2 volume. Ediție de Ladislau Gyémánt, cu o introducere de Ștefan Pascu și Ladislau Gyémánt; note și traducere de Ladislau Gyémánt. București: Editura Enciclopedică. Cantacuzino, C. (1984). Istoriia Țării Rumânești. În M. Gregorian (Ed.). Cronicari munteni. Vol. I (pp. 1-213). București: Minerva. Ceaușescu, N. (1971). Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. București: Editura Politică. Costin, M. (1965). De neamul moldovenilor. În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]