2,649 matches
-
abătut asupra satului. Iar, când a venit dimineața, tot satul era gri! Chiar și ce era în interiorul caselor... De exemplu, chiar și jucăriile jucăriilor erau gri, copacii, plantele, animalele de jucarie, chiar și florile viu colorate din jurul caselor - erau acum gri!... Toate culorile au dispărut și au fost înlocuite de un GRI! 2. A doua zi după furtună, toate jucăriile s-au adunat în piața de jucărie. Dar mai întâi au încercat să facă curățenie, credeau că e doar așa un
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
gri! Chiar și ce era în interiorul caselor... De exemplu, chiar și jucăriile jucăriilor erau gri, copacii, plantele, animalele de jucarie, chiar și florile viu colorate din jurul caselor - erau acum gri!... Toate culorile au dispărut și au fost înlocuite de un GRI! 2. A doua zi după furtună, toate jucăriile s-au adunat în piața de jucărie. Dar mai întâi au încercat să facă curățenie, credeau că e doar așa un praf oarecare... Și unii săteni au dat jos totul, până la cărămizi
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
s-au adunat în piața de jucărie. Dar mai întâi au încercat să facă curățenie, credeau că e doar așa un praf oarecare... Și unii săteni au dat jos totul, până la cărămizi și au observat chiar și cărămizile că erau gri și toată mâncarea era gri, chiar și mămăliga care știți că e galbenă. Nici roșiile nu mai erau roșii!... Și nici o mâncare nu mai avea gust, din cauză că era gri! Și la întâlnire, care a urmat, acolo au venit chiar și
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
zise el, n-am de gând să gravitez veșnic neputincios În jurul fustei ei, chiar dacă-i atât de colorată...“ La drept vorbind, fusta Mașei nu avea nimic vulgar În ea. Croiala era simplă, chiar elegantă, lungimea potrivită, iar culoarea era un gri Închis, bătând spre negru. Extraterestrul Însă, după ce luase la bord ceva, câteva păhărele, căuta, se pare, nod În papură la toată lumea. Ce avea cu fusta Mașei? De ce o denigra? Îi era cumva o teamă ancestrală de elementul feminin, că peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Cel mai bine dintre toate, căzu și se Întinse În patul său, așa cum era, cu picioare ce usturau, respirație subțire, durere la inimă, minte Înlemnită și - o! - o golire temporară de spirit. Ca ecranul de televizor din hol, alb și gri, bâzâind fără imagine. Între cap și pernă, fusese intercalat un dreptunghi tare, cartonul cu model de marmură al unui caiet, verde ca marea. O bucată de hârtie era atașată cu scotch. Trăgând-o la lumină, plimbând-o aproape de ochi, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
dându-și aere. Cine naiba era el? Hors d’usage. Cu spatele la zid. A la lanterne!1 Foarte bine. Era destul de puțin. Poate nu ar fi trebuit să o provoace pe Angela atât de dureros. Acum el Însuși tremura. Asistenta În gri apăru În acel moment și Îl chemă pe Sammler la telefon. — Dumneavoastră sunteți domnul Sammler, nu-i așa? Tresări. Iute se ridică În picioare. — A! Cine mă caută? Cine e? Nu știa la ce să se aștepte. — Sunteți chemat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
cuvânt. Sunt foarte hotărât. Hai să nu provocăm o scenă aici pe hol. Nu ai dori asta, nu-i așa? — Ați provoca o scenă? — Da. — O trimit pe asistenta lui să vă Însoțească, spuse doctorul. Coborâră cu liftul, femeia În gri și domnul Sammler, și merseră de-a lungul unor holuri joase cu podele pestrițe, prin tuneluri, urcară și coborâră rampe, trecură pe lângă laboratoare și depozite. Ei bine, acest adevăr faimos de care era atât de interesat, pusese mâna pe el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
își făcea cumpărăturile aproape în fiecare luni. Ca adolescentă visătoare, ca soție tânără și ambițioasă, ca rafter pe râuri, niciodată n-ar fi crezut c-avea să ajungă într-o suburbie din San Francisco, acolo unde singura culoare recognoscibilă era griul, iar viețile mărginite, dar sofisticate erau în floare. Aici Jina avea o casă, prieteni devotați și o curte în fața intrării, care se conforma standardelor ridicate ale asociațiilor de proprietari. Aici, în Danville, își construise o viață mai bună decât și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
multe altele. </biography> prietenie din interes împart intimitatea camerei cu un păianjen el țese nade eu iluzii prin toate colțurile cu tine ar fi fost mai simplu să aștept căderea nopții ca o nucă această capcană de șoareci de un gri îmbâcsit ei cunosc întunericul noi nici lumina între timp viața trece hodorogit ca douăștreiul vechi pe drumul cu tot mai multe gropi același praf răscolit și mort de plictis ne luptăm pe aceeași singurătate cu un gând mai sus prin
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
de un grialbăstrui, atunci când erau expuși unei lumini puternice. Trebuie să știți că Sini avea cei mai fascinanți ochi din câți am cunoscut. Când erau verzi, mă scufundam în abisul lor odihnindu-mi sufletul și regăsindu-mi liniștea, când erau gri, știam că o macină dorul de-acasă sau ceva o supărase. Ea mă lăsa să o privesc și-mi zâmbea abia perceptibil, la fel ca în vis, ca o pisicuță ce se vrea mângâiată. Avea o voce curată și compunea
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
o lume care părea că abia începe să se definească așa cum o poezie dă să se nască pe o foaie de hârtie imaculată. Vântul încremenise dincolo de pădure. Pomii stăteau nemișcați trăindu-și tăcuți apăsarea zăpezilor de pe ram. Cerul, de un gri spălăcit, părea să coboare cu toată apăsarea sa, tot mai aproape de pământ. Îmi căutam banca dând cu mâneca hainei în stânga și-n dreapta să pot îndepărta neaua care o acoperea. Era locul meu și mă întorsesem acolo pentru a mă
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
act de încredere și pentru prima oară în viață, versul mi s-a părut calea cea mai sublimă de a păși peste gânduri. Scria pe înțelesul meu și sufletul reușea să mi se înalțe mult mai ușor peste monotonia zilelor gri din internat, când o citeam. O admiram și-o respectam pentru ceea ce este. Nu puteam să fac mai multe pentru ea. Nu se întâmpla ca în vise, unde eu eram zmeu și ea se lăsa sedusă de farmecul meu de
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
tine și ai să vomiți! Pot să te privesc? Sigur, sigur, răspunse ea stingherită. Poate din cauza băuturii sau poate de la parfumul ei care mă învăluia, vedeam cum i schimbă culoarea ochilor. Punctele verzi ca de iarbă se micșorau și altele gri ieșite din spatele celorlalte se tot măreau până ce întregi irișii au căpătat o altă nuanță. -Ce faaaașinan... ce fașșștinant... ce... fasssscinanți sunt ochii tăi, măi Sini... Poți tu să-i vezi? mă întreba și mie mi se tot părea că altceva
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
a zămislit și care-l străbate, premoniția pieirii și renașterii lui infinite. Simțeam că se întâmplase ceva nerepetabil, că un adevăr fantastic se descoperise pentru prima dată și pierise tot atunci, fără urmă. Eram îmbrăcat într-un costum de vară, gri deschis, cămașă albă și cravată la culoarea costumului, în ciuda unei benzi înguste de mătase neagră ce-o visam înnodându-se lejer sub gulerul cămășii albe, asemeni unei lavaliere, pe care n-o puteam purta datorită conformismului vestimentar al profesiei, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
față de actele de corupție. Acesta (cetățeanul) poate avea o anumită înțelegere și tolera actele episodice de mică corupție, dar va reacționa violent față de caracterul sistematic și planificat al corupției. Potrivit lui A.J. Heidenheimer, există mai multe feluri de corupție: albă, gri și neagră. Cea albă se referă la practici care nu sunt recunoscute ca atare de opinia publică, aceasta fiind în mod complet integrată în cultură și în obiceiuri și de aceea nu este percepută ca fiind o problemă. În această
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
vin. M-am uitat. Patru femei se apropiau de stand. Dar, instinctiv, am știut că nu veniseră pentru o schimbare de look à la Candy Grrrl. Aveau pomeți excelenți, tunsori la baza gâtului și erau îmbrăcate în nuanțe deschise de gri și bej. Arătau de parcă tocmai ar fi ieșit de la Ralph Lauren și s-au dovedit a fi mama, cele două surori mai mari și cumnata lui Brooke. Apoi, prin valurile de mulțime, am văzut pe cineva cunoscut, dar pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
ventilatoarelor care atârnau din tavan, plecând doar preț de câteva minute și numai dacă era absolut necesar, după care se întorceau într-un suflet. La piață, făcuseră adevărate raiduri prin dughene după ventilatoare din frunze de palmier și cumpăraseră blocuri gri de gheață ce fumegau ca niște mici incendii. Își odihneau capetele pe coaja rece a pepenilor înainte de a-i tăia, își țineau paharele pe frunte și pe obraji între înghițituri, își făceau vânt pe lângă plite cu mănunchiurile de spanac înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
răspunde, spuse cu voce tare. Rămâi în copac. Ce știu ei despre... despre... De ce? Ce știu ei despre... despre soare? Ce știu ei despre copacul meu? Despre problema cu maimuțele? nu... nu suna bine. Ce știu ei despre... un măgar gri care se duce la piață? Nu, nici ăsta nu era un vers bun. Ce știu ei despre... Oh, vai. Încerca să găsească niște gânduri demne de a fi puse în poemul său. Se gândi cum Luna se învârte în jurul Pământului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
camerei se topea în întunericul din jur. Ferestrele erau întunecate, ca niște găuri negre de-a stânga și de-a dreapta sa. Draperii triste și murdare atârnau șleampăt de o parte și de alta. Se ridică, adună la un loc materialul gri și se așeză din nou în fața cotletelor sale. Oh, oare cum va reuși să termine chestiile alea oribile, carbonizate? Chiar când se întreba dacă să le arunce sau nu în toaletă și să tragă apa, fu întrerupt de domnul Chawla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
ora opt fix, o dată cu ultima geană de lumină. Deasupra, cerul continua să strălucească, dar printre rozeuri și albastruri se strecura o peliculă de verde, o nuanță de avocado, care înveselea paloarea bolnăvicioasă a orașului... Purtam cel mai bun costum - un gri închis cu dungi subțiri, albe. În plus, abordam o cravată lată, argintie, legată cu un sănătos nod Windsor. Eram în West Village, acolo unde străzile au nume. Bank Street arăta ca o bucățică din sentimentala Londră, cu grilaje negre și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cu numerele sprezece până la Eighth, trecând pe lângă coloanele de antimaterie ale hotelurilor prăpădite (cu câte o pipiță mare și lăbărțată trăncănind îndrăcit la recepție), după care m-am oprit în amurgul perfect al Manhattan-ului, aerul păstrându-și acum componentele de gri, argintiu și galben și am privit prin sârma de diamant cum toți copiii țopăiau cu mingea sub gura inelului tremurător. Martina stătea tăcută pe terasă, cu un tricou și un șort comod, cu un braț în șold, în timp ce stropea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
fără să fim afectați de Dimensiuni. Virgil Jones căpătase el însuși o altă dimensiune. Era ager și autoritar. Vultur-în-Zbor se apucă să modeleze substanța din care era făcută mintea lui. Pasajul - sau tunelul - căpăta formă în jurul lor. Era de un gri închis, inundat de o lumină galben murdară. Cu emoție crescândă, Vultur-în-Zbor își dădu seama că modela un fel de copie aproximativă a tunelului roșu prin care fugise Prepelicarul când pe el îl cuprinsese febra. Puterea începea să-i revină, inundându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Dacă poți să judeci după aparențe, zise Vultur-în-Zbor, aplecându-se deasupra brațului întins, în seara aceasta sunt de două ori norocos. Irina Cerkasova râse binedispusă, dar ochii săi, pe măsură ce prindeau și susțineau privirea lui Vultur-în-Zbor, îl și examinau, misterioși și gri, purtând probabil în ei pâlpâirea unei promisiuni. Elfridei îi spuse: — Două sfinte, draga mea. Două sfinte laolaltă. Câte n-am putea realiza noi? Ochii ei continuau să-l amețească pe Vultur-în-Zbor. Erau ochi care-și cunoșteau puterea. O ușoară încruntare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
cuvintele respectuoase și gesturile condescendente ale lui Cerkasov, ca și când Gribb ar fi fost o personalitate și ar fi trebuit ținut pe un soclu - dar, totodată, la distanță. Uită de gândul lui atunci când Irina se aplecă înspre el, cu ochii ei gri mai luminoși ca niciodată. Ceva de băut, domnule Vultur, i se adresă ea și îi înmână un pahar cu vin, dar abia după ce-l ținu un moment în căușul palmelor. Poftim, îi spuse ea veselă. Ți l-am încălzit deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
și satisfăcut de demonstrația sa. Vultur-în-Zbor hotărî să nu mai insiste. Gribb nu era omul cu care să poți discuta. Elfrida păru să-i accepte și ea raționamentul, dar probabil că era un pic descumpănită. Irina își lansă privirea ei gri către Vultur-în-Zbor și spuse: — Scuzați-mă cu toții. Mă duc o clipă în grădină. Azi după-amiază am uitat acolo ceva la care nu vreau să ajungă ceața și roua. Apoi plecă. Peste o clipă, Vultur-în-Zbor ceru să fie îndrumat către toaletă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]