1,078 matches
-
răsar «cuvinte potrivite și leagăne...», desigur, «din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite». Arta poetică argheziană constă în valorificarea, rafinarea, sublimarea tuturor elementelor ce intră în sfera realității pure, neînfrumusețate romantic, sămănătorist etc., îndeosebi, a elementelor ce aparțin apoeticului, urâtului, grotescului, infernalului / monstruosului etc.: La Octavian Goga întâlnim o artă poetică mesianic-poporanistă chiar în „deschiderea“ volumului de "Poezii", publicat în anul 1905; este vorba despre poezia "Rugăciune". Lamura mesianismului se relevă nu numai în "Rugăciune", ci și în "Mărturisiri literare", din
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
pline de veridicitate și umanitate care se derulau în această campanie militară din spatele frontului. Pe Henția l-a preocupat aspectul economic al războiului și necesitatea de a-și nota această tematică nu s-a redus numai la o satirizare a grotescului rechiziționării imediate de la cetățenii bulgari. Pe el l-a interesat să surprindă cu exactitate aspectul unei gări - "Gara de mărfuri", observate dinspre magaziile cu cereale unde se îmbulzeau carele și căruțele folosite pentru transportul sacilor cu grâne pentru front. Prin
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Vsevolod Cernei, Vasile Gârneț - la sfârșitul anilor optzeci de-abia începeau să se impună, ori, Cioclea era la acea vremea deja o celebritate), dar datorită faptului că îi plăcea să cultive versuri eruptive-teribiliste, cu un personaj liric mare amator de grotesc și gesturi de cele mai multe ori teatrale, iar versurile lui aveau o expresie „strident-hiperbolică”, criticii l-au înregimentat printre optzeciști, și chiar cap de serie, adică generației de scriitori considerați ca fiind implantatorii postmodernismului literar în Republica Moldova. E. Cioclea nu e
Eugen Cioclea () [Corola-website/Science/304815_a_306144]
-
ori să-l viziteze pe Andrei Sochircă la căminul studenților de la actorie. La recitalurile pe care le țineau acolo asistau și alți studenți de la teatru și fiind „obișnuiți cu un alt fel de poezie”, rămâneau de cele mai multe ori șocați de grotescul din poemele sale și maniera tragică în care acesta își exprimă sentimentele. Spectacolul „Dați totul la o parte că să văd” urmează să fie prezentat pe scena teatrelor din Bălți și Cahul, precum și pe cele românești. După douăzeci de ani
Eugen Cioclea () [Corola-website/Science/304815_a_306144]
-
povestiri ca "An Occurrence at Owl Creek Bridge", "The Boarded Window", "Killed at Resaca" și "Chickamauga". Pe lângă istoriile de război și cu fantome, el a mai publicat și câteva volume de poezie. Dintre acestea, "Fantastic Fables" anticipează stilul ironic al grotescului, gen care avea să devină comun în secolul al XX-lea. Una dintre cele mai faimoase opere ale lui Bierce este "Dicționarul diavolului", inițial o rubrică ocazională de ziar publicată prima dată în volum cu titlul "The Cynic's Word
Ambrose Bierce () [Corola-website/Science/314882_a_316211]
-
în limba engleză, fiind și foarte corectă. Recenziile romanului au fost amestecate. Cunoscutul scriitor și critic Damon Knight a acuzat în "In Search of Wonder" (1956) "prostul gust, inconsistența, iraționalitatea și erorile" romanului, dar a catalogat sfârșitul lui ca fiind "grotesc de emoționant". Într-un profil făcut lui Bester pentru "Continuum Encyclopedia of American Literature" (2005), criticul Steven H. Gale consideră romanul o reflectare a maturizării autorului, "evoluția continuă a omenirii ca specie", o temă mai importantă decât cele tratate în
Destinația mea: Stelele () [Corola-website/Science/320495_a_321824]
-
să se hrănește din literatura pe care a citit-o, încă din copilărie. Este îndrăgostit și influențat de Franz Kafka, Fiodor Dostoievski, Edgar Allan Poe, Lautréamont, Jorge Luis Borges, Anton Pavlovici Cehov, Samuel Beckett. Iubește suprarealismul, dadaismul, teatrul absurdului sau grotescului, literatura fantastică, realismul magic al românului latino american, teatrul realist anglosaxon și urăște realismul socialist. Piese jucate în peste 30 de țări: România, Republica Moldova, Franța, Germania, Italia, Belgia, Luxemburg, Olanda, Elveția, Spania, Portugalia, Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Finlanda, Grecia, Turcia, Rusia
Matei Vișniec () [Corola-website/Science/297565_a_298894]
-
păstreze intacte sursele vitale, farmecul și seducția povestirii eterne. Aproape nimic din ce este viu, asadar veșnic amenințat de moarte, nu lipsește din această carte. Un erotism secret pătrunde frenetic în natură lucrurilor. Fantasticul transfigurează banalul. Tragicul se consumă în grotesc.” (Stelian Țurlea) ”Opera lui George Balaita nu poate fi judecată exclusiv după cât s-a publicat, ci doar dupa întregul sau scris, cel văzut, dar mai cu seamă cel nevăzut, acela căruia are superstiția de a-i menține freamătul și respirația
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
părul alcătuit din șerpi, exprimă o dramatizare negativă a feminității, într-o atmosferă de teroare și catastrofă. Dacă o valorizare estetică a unor asemenea figuri va fi posibilă în atmosfera intelectuală a Renașterii, pentru „stilistica” grecilor, posibilitatea deconstruirii frumosului prin grotesc e amendată simbolic. Himera, ca simbol al fanteziei, sau Sfinxul, ca simbol al realității (propune enigme despre lume și om) avertizează asupra unui virtual clivaj din ordinea experienței, iar grecul polis-ului nu are decât a se teme de orice
Gorgone () [Corola-website/Science/298351_a_299680]
-
1976 ; « Probleme dificile de analiză gramaticală », Chișinău, 1978 ; « Școală a gândului. Teoreme lingvistice », Chișinău, 1982 ; « Elemente de morfologie în clasa a VI-a » (în colab.), Chișinău, 1983 ; « Dicționar explicativ al limbii moldovenești », vol. II (redactor, în colab.), Chișinău, 1985 ; « De la grotesc la sublim. Note de cultivarea limbii », Chișinău, 1993 ; « Româna corectă. Ghid de cultivarea limbii » (în colab.), București, 2000 etc.). A debutat cu poezii în ziarul raional « Calea spre comunism » din Cahul (1956). A publicat poezii în reviste precum “Literatura și
Nicolae Mătcaș () [Corola-website/Science/318167_a_319496]
-
extracție mai joasă, o lichea declarată, cu puterea deosebită de a cunoaște aceste medii și de a se folosi de influența acumulată ocult. El este obsedat de dragostea fără rețineri, de cântecele fără perdea, de tot ceea ce ține de sfera grotescului, a trivialului și a caracterului josnic a ființei umane. Nu e de mirare că în acest mediu corupt, al mahalelelor întunecoase, cu mistere gotice, destinul personajelor este fulgerător, ele dispărând la fel de repede cum au apărut. Taverna și mahalaua devin două
Craii de Curtea-Veche (roman) () [Corola-website/Science/319103_a_320432]
-
cu acest prilej, că în planul tematic avem de-a face cu narațiuni concentrate raportînd sensibil asupra vieții interioare. Dealtminteri coeficientul de introspecție este neobișnuit de ridicat. Artistul își cenzurează drastic patetismul - spre care este totuși înclinat - , după cum, la limită (grotescul, ridicolul dar și sublimul sau grandiosul), intervine cu accente menite să-l echilibreze. Este o adevărată spaimă de extreme, spaimă ce devine ea însăși subiect, sau pe care o putem descifra în atmosfera unora dintre compozițiile sale. Unii au remarcat
Lucian Cociuba () [Corola-website/Science/315672_a_317001]
-
Vincent Di Fate (el însuși un prolific artist science-fiction). a fost în mod tradițional abordată în pictură și ilustrații dar, începând cu anii 1970 a început să se regăsească și în fotografie. Arta fantastică explorează fantezia, imaginația, stadiul de vis, grotescul, viziunea și straniul precum și așa numita "Artă gotică". Fiind un gen derivat din simbolismul victorian arta fantastică modernă utilizează adesea teme precum mitologia, ocultismul și misticismul și în general caută să înfățișeze viața interioară (natura sufletului și a spiritului). Fantezia
Arta fantastică () [Corola-website/Science/326999_a_328328]
-
observând că versul poetului "„e un vers cantabil, pe un ton de tristă baladă”". În prefața la volumul "Oul gastronomic" (1998), poetul Vasile Tărâțeanu remarcă faptul că "„fabulele și epigramele din această plachetă demonstrează că autorul lor știe să surprindă grotescul unor situații ridicole (...), să moralizeze, să deturneze sensul cuvintelor, să fie incisiv”". Simion Gociu este membru în mai multe asociații ale scriitorilor: Uniunea Națională a Scriitorilor din Ucraina (1992), Uniunea Scriitorilor din Moldova (1993), Societatea Scriitorilor Bucovineni (1995), Uniunea Scriitorilor
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
scurt, Bayamus a elaborat unică teorie de poezie semantica, fiind un rezultat al experimentelor lui cu notația grafică nelineară care conducea la înlocuirea cuvintelor cu definițiile lor. A câștigat recunoaștere internațională că autor de române, române scurte și eseuri, amestecând grotescul cu filosofia și depășind ușor limitele genurilor literare (de exemplu, în românul polițist "Tom Harris"). Opera lui a fost tradusă în opt limbi și a avut multe ediții în toată lumea.
Stefan Themerson () [Corola-website/Science/330719_a_332048]
-
propriu-zisă a doctorilor cu viziune acută, observație atentă și nerespectarea niciunui tabu pe principiul „Nimic omenesc nu îmi este străin”. Dacă lumea este grotescă, ea și descrierea acesteia trebuie să fie de așa natură încât aparent, prin urmare, termenul de grotesc, astfel neinventat, altfel decât la Stanislaw Zielinski sau Sławomir Mrożek. Limbajul grotesc a lui Müldner însoțeste transmiterea valorilor artistice colocviale în limbă asociate cu grija fastidioasă pentru integritatea gândirii, indefinit constructivă. Construcția cărților sale este totuși preconcepută (de ex. Tomul
Piotr Müldner-Nieckowski () [Corola-website/Science/329416_a_330745]
-
evidentă numai în primele opere poetice ( „Cortul cu opt poezii”, „Invenții umane”) și în povestirile ( „Vă rog dormiti”), în care pe fondul teatrului de război, medical sau urban apar niște teme existențiale și( sau) lirice care se ciocnesc de aparentul grotesc, spiritual lingvistic sau gluma ironică, se pare, ca diabolismul ( de exemplu, care poartă masca amenințătoare a atenției fatale, nefinalizată și batjocoritoare cu convenția politica-socială în romanul „Diavolul în locul Salvatorului” sau nebunia burocratică ascunsă în stilul real al romanului „Șepci și
Piotr Müldner-Nieckowski () [Corola-website/Science/329416_a_330745]
-
patru ani, ci vorbim pe 10-20-50 de ani. Mentalul colectiv nu se schimbă de pe o zi pe alta. Or, din păcate, presa românească, după '90, și-a abandonat misiunea de formator social și a cultivat nonvaloarea, kitsch-ul, promiscuitatea, delațiunea, grotescul în toate zonele de manifestare publică. E nevoie de o instituție, e nevoie, până la urmă, să fie asumat acest demers de către toată presa (scrisă sau vorbită), în sensul de a promova niște valori autentice. Altminteri, generațiile de după '90 sunt niște
Ce ar face salvatorul Hidroelectrica, dacă preia în administrare TVR by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101375_a_102667]
-
un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste , scenariul fiind scris de „cel mai eficient propagandist prin manipulare al cinematografiei comuniste”. Mesajul manipulator are o eficiență ridicată datorită umorului satiric memorabil, personajul Bachus fiind împins „într-un comic grotesc, bazat pe interpretarea excepțională a lui Ștefan Mihăilescu-Brăila”. Potrivit lui C.T. Popescu, "„mesajul fundamental transmis de comedia lui Popovici-Saizescu este: trăim într-o țară veselă, în care lumea o duce bine, răul e reprezentat de indivizi care n-au nici o legătură
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
care moderează conflictele sociale și garantează un echilibru social între clase, dar nu poate înlătura cauzele profunde ale conflictelor. Personajul are o adâncime analitică, fiind caracterizat printr-o sete de identitate. Autorul greșește în prezentarea conflictelor sociale, caricaturizându-i până la grotesc pe Tănase Scatiu și pe coana Profira, în timp ce țăranii sunt un personaj colectiv abia schițat. Comportamentul lor este dezorganizat, iar lipsa unor motivații clare face ca acțiunea lor să nu aibă forța acțiunii țărănești din "Răscoala" lui Liviu Rebreanu. Conflictele
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
spațiu de libertate și s-a hrănit cu pagini din Kafka, Dostoievski, Camus, Poe, Hemingway, Oscar Wilde, Nichita Stănescu și mulți alți scriitori nealterați de realismul socialist. I-au plăcut foarte mult suprarealiștii, dadaiștii, povestirile fantastice, teatrul absurdului și al grotescului, poezia onirică și chiar teatrul realist anglo-saxon, pe scurt, aproape totul, cu excepția realismului socialist. Studiază la București filozofia și devine foarte activ în sânul generației ‘80, fiind membru fondator al Cenaclului de luni. Crede în rezistența culturală și în capacitatea
Matei Vișniec prezintă conferința Festivalul de la Avignon, capitala mondială a teatrului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105880_a_107172]
-
ai noștri vor și pot mai mult, și că nu-i o crimă să fii bogat, când nu ne vom ruga să moară și capra vecinului, înseamnă că ne-am scuturat de reminiscențele bolșevice. Când vom renunța să promovăm nonvaloarea, grotescul, promiscuitatea, circul, facilul și delațiunea, când vom promova în spațiul public pe acei români care inspiră și motivează, care dau sens și substanță vieții, care generează performanță și plus valoare, acceptându-i și recunoscându-i ca modele aspiraționale pentru copiii
Remus Borza: Vom trimite în Parlament alte putori, curve, hoți, acoperiți și vânzători de țară. MANIFEST dur by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102674_a_103966]
-
că toate acele principii și valori, până la urmă identitare națiunii și care au asigurat supraviețuirea poporului român în perioada comunistă, au fost abandonate. Problema e că în locul lor nu am pus nimic. De atunci am promovat inconștient nonvaloarea, kitsch-ul, grotescul, promiscuitatea. Suntem incontestabil niște maeștri ai absurdului, iar presa a contribuit semnificativ în cultivarea acestor nonvalori. Avem o presă care nu construiește, ba din contră, distruge cariere, destine și vieți. Este o presă a facilului, a senzaționalului și ridicolului. Nu
Salvatorul Hidroelectrica se revoltă: câți șefi de multinaționale sunt la Beciul Domnesc? by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104022_a_105314]
-
neagră. Toate acele principii și valori, până la urmă identitare națiunii și care au asigurat supraviețuirea poporului român în perioada comunistă, au fost abandonate. Problema e că în locul lor nu am pus nimic. De atunci am promovat inconștient nonvaloarea, kitsch-ul, grotescul, promiscuitatea. Suntem incontestabil niște maeștri ai absurdului, iar presa și-a adus un aport semnificativ în cultivarea acestor nonvalori. Avem o presă care nu construiește, ba din contră, distruge cariere, destine și vieți. Este o presă a facilului, a senzaționalului
Remus Borza, președinte Euro Insol: Am plătit tribut în fete virgine Înaltei Porți, ne-am cedat tezaurul la ruși și acum așteptăm lumina de la marele licurici by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104091_a_105383]
-
ciudată a trei femei sărace și defavorizate, ale căror grandomanii cotidiene le fac să decadă atât de adânc într-un context monstruos și abisal, încât natura societății care le-a respins este dezvăluită, în tot adevărul său reprimat și în grotescul său respingător, într-o manieră uimitoare. Artificiile de limbaj pe care autorul le folosește în spectacol și teatralitatea senzuală a acestor actrițe se îmbină și transformă spectacolul într-o celebrare autentică a artei dramatice. Erna, Grethe și Mariedl sunt Șefele
Un curs intensiv de cultură și nu numai de teatru. Klaus Iohannis, la Festivalul de Teatru de la Sibiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105395_a_106687]