1,509 matches
-
nr. 15, În catalogul de subiecte narative. Ibidem, p. 296. Pentru interdicția matrimonială pe considerente etnice, vezi Vladimir Trebici, Ion Ghinoiu, Demografie și etnografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, pp. 242-243. Al.I. Amzulescu, op. cit., pp. 349-351: „Însurătoarea lui Gruia al lui Novac” și „Gruia lui Novac” (În antologie); p. 84, poziția nr. 29, tip III: „Fata din Dodrin” și tip IV: „Fata de latin din Buda XE "Buda" ” (În catalogul de subiecte narative). Ibidem, p. 349. Ibidem, p. 350
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
subiecte narative. Ibidem, p. 296. Pentru interdicția matrimonială pe considerente etnice, vezi Vladimir Trebici, Ion Ghinoiu, Demografie și etnografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, pp. 242-243. Al.I. Amzulescu, op. cit., pp. 349-351: „Însurătoarea lui Gruia al lui Novac” și „Gruia lui Novac” (În antologie); p. 84, poziția nr. 29, tip III: „Fata din Dodrin” și tip IV: „Fata de latin din Buda XE "Buda" ” (În catalogul de subiecte narative). Ibidem, p. 349. Ibidem, p. 350. Ibidem. Ilustrată, de exemplu, de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dulce Românie, Revedere, Ce te legeni, La mijloc de codru, Somnoroase păsărele, Scrisoarea III, Povestea codrului, Făt-Frumos din lacrimă; Elena Farago: Cățelușul șchiop, Motanul pedepsit, Sfatul degetelor; Emil Gârleanu: Din lumea celor care nu cuvântă; Octavian Goga: Noi, Toamna; Călin Gruia: Ciuboțelele ogarului; ștefan Octavian Iosif: Doina, Bunica, Cântec de leagăn; Petre Ispirescu: Greuceanu, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, Sarea în bucate; Nicolae Labiș: Bunica, Vara; Alexandru Mitru: Povești despre Păcală și Tândală, Tatăl și cei zece feciori; Octav
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
muzicale (aparțin lui H. Goring și N. Pora) sau ale expozițiilor de artă plastică (făcute de Grigore Tăușan și I. Grozea). Cu aceeași regularitate apare cronica dramatică, ținută de Petre Locusteanu, actor și autor dramatic, Const. Rîuleț sau de I. Gruia. Comentariile dedicate literaturii recapătă spațiul avut în perioada când B. Delavrancea răspundea de alcătuirea gazetei. Cronicar literar este Ilarie Chendi; de multe ori intervine în analiza actualității sau în discuțiile de principii Izabela Sadoveanu (care debutează aici în calitate de critic literar
VOINŢA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290632_a_291961]
-
1940; Emil Gârleanu, Craiova, 1941; Folklorul. Obiect. Principii. Metodă, București, 1947; ed. (Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii), București, 1970; Balada populară română, București, 1966; Folcloristica română. Evoluție, curente, metode, București, 1968; Folcloristica, București, 1975; Structura poetică a basmului, București, 1975; Gruia lui Novac. Repovestire în proză, cu gravuri de Mircia Dumitrescu, București, 1977; Retorica folclorului. Poezia, București, 1978; Eposul popular românesc. Teme, motive, structuri poematice, București, 1983; Poetica „Mioriței”, București, 1984; Proza populară românească, București, 1986; Zur Volkskunde der Rumänen. Volksdichtung
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
cu Soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, București, 1974; Folklor românesc. Studii și texte, Craiova, f.a. Ediții: Emil Gârleanu, Bucăți alese comentate, Craiova, [1941]; Vasile Alecsandri, Poezii populare ale românilor, I-II, pref. edit., București, 1965; Gruia lui Novac, cu ilustrații de Done Stan, București, 1965. Repere bibliografice: Augustin Z. N. Pop, „Mesianism ardelean”, VBA, 1938, 1-2; Iorgu Gane, „Bârladul cultural”, „Țara Bârsei”, 1938, 4-6; Aurel Ivănescu, „Bârladul cultural”, IIȘ, 1938, 5; Alexandru I. Lapedatu, [„Bârladul cultural
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
omului și a universului: „Această lună lină/De nu va răsări,/ În locu-i răsări-va/Lin chipul maică-mii”. Idealizată după modelul Madonei lui Rafael, icoana Fecioarei cu Pruncul semnifică și „scutul, și îndemnul unirii în numele frățietății de neam” (Stelian Gruia). Într-o rețea de teme și motive izomorfe, mama figurează o măicuță a Basarabiei, terorizată de istorie; o nouă măicuță descinsă din Miorița, care își caută fiii amenințați cu dispariția. Străvechiul topos al maternității este cultivat pe fecundul sol al
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
1995, 9 februarie; Petru Poantă, Grigore Vieru - 60, ST, 1995, 1-2; Constantin Ciopraga, Grigore Vieru - „poetul acestui neam”, „Limba română”, 1995, 2; Teodor Vârgolici, Un cântec românesc, ALA, 1995, 284; Fănuș Băileșteanu, Grigore Vieru. Omul și poetul, București, 1995; Stelian Gruia, Poet pe Golgota Basarabiei, București, 1995; Ludmila Pânzari, Grigore Vieru. Bibliografie, Chișinău, 1995; Ana Bantoș, Cunoaștere și regăsire sub semnul veacului, „Limba română”, 1996, 5-6, 1997, 1-2; Mihai Ungheanu, Scriitorii de la miezul nopții, Galați, 1996, 173-178, 188-191; Claudia Balaban, Claudia
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
ale istoriei românești. La 11 ani, pe 10 septembrie 1940, a fost exmatriculat din clasa I a Colegiului Național Carol I din Craiova, ca urmare a aplicării decretului-lege 1220 (semnat de primul- ministru Ion Gigurtu și de ministrul Justiției Ion Gruia). Legile rasiale, care codificau o tot mai intensă atitudine publică antisemită și o transformau în politică de stat, îl loveau astfel direct și personal pe înzestratul și sârguinciosul elev, deja apostrofat ca "liftă păgână" și exclus (mai întâi simbolic, apoi
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
cele două cărți cu multă atenție la nuanțe și alte repere critice, basarabene (Druță, Damian, Vasilache, Dolgan, Țurcanu, Palladi, Burlacu, Bantoș, Ciocanu, Strâmbeanu, Galaicu-Păun, Lungu) și din țară (de la Marin Sorescu și Nichita Stănescu la Victor Crăciun, Rachieru, Băileșteanu, Manolescu, Gruia, Viorel Dinescu, Ion Rotaru, Marian Popa, Cistelecan, acesta fiind considerat semnatarul unuia dintre textele cele mai obtuze). Exegetul revine apoi la propriul discurs, constatând mai întâi că viața poetului "este, în definitiv, una destul de simplă și de banală, nu departe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și omul Grigore Vieru în oglinzile criticii din fosta Uniune Sovietică, în studiile monografice ale lui Mihai Cimpoi, în cercetările altor exegeți basarabeni precum și în exegeza din România, pentru a-și încheia considerațiile analizând aplicat două monografii semnate de Stelian Gruia și Fănuș Băileșteanu. Judecățile critice asupra poetului sunt de mult polarizate, mergând de la epitetul encomiastic până la negarea grobiană. Theodor Codreanu înregistrează toate opiniile, chit că unele au o greutate specifică minoră, dar dă Cezarului ce este al Cezarului și nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pământ românesc, au și apărut primele reacții critice acuzatoare. Relevante sunt cele publicate în reviste, antologii, monografii sau dicționare semnate de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Alex Ștefănescu, Adrian Păunescu, Victor Crăciun, Edgar Papu, Ion Rotaru, Stelian Gruia, Fănuș Băileșteanu, Virgil Nistru Țigănuș ș.a. Un aspect care ne atrage atenția sunt cele Zece argumente pentru intrarea în "canonul literar", în care autorul monografiei insistă argumentat asupra faptului că specialiștii, cititorii în genere trebuie să-l considere pe poetul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de pagini. Dacă termenul nou introdus, transmodernism, care conține implicit o latură oarecum inefabilă, nedefinită, însă și una atotcuprinzătoare, se va impune, rămâne de văzut în viitorul aproape recent, sinteză augustiniană a trecutului-prezent-viitor! "Dacia literară", nr. 9-10, septembrie-octombrie 2012 Lucian GRUIA Theodor Codreanu "Transmodernismul" Theodor Codreanu se dovedește unul dintre puținii critici vizionari din literatura noastră contemporană, prevestind declinul posmodernismului și instaurarea transmodernismului. Până la prezentarea caracteristicilor acestuia, criticul pornește cu o prezentare succintă a modernismului, una mai vastă a postmodernismului, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
256 Rodica MUREȘAN "...ism-ul" recent 260 Adrian Dinu RACHIERU Un "ideocritic" 262 Teodor VIDAM Despre transmodernism 265 Mircea DINUTZ "Transmodernismul", de Theodor Codreanu 268 Adrian LESENCIUC Despărțirea de modernitate 273 Amalia VOICU Transmodernismul sau viitorul recent al postmodernismului 280 Lucian GRUIA Theodor Codreanu "Transmodernismul" 283 NUMERE ÎN LABIRINT, I, IAȘI, EDITURA OPERA MAGNA, 2007; II, IAȘI, EDITURA OPERA MAGNA, 2008; III, IAȘI, EDITURA OPERA MAGNA, 2009; IV, BUCUREȘTI, EDITURA DETECTIV LITERAR, 2014 Constantin CĂLIN Tânărul Codreanu 287 Lucian VASILIU Literatură de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prieteni, omagiindu-i de fiecare dată , când nu-i scăpa ocazia, pe cei care meritau și îi simțea sinceri și apropiați: profesorii Elena Monu, Serghei și Mircea Coloșenco, prof. univ. dr. C.D. Zeletin și dr. Nicolae Botezatu, prof. Oltea Rășcanu-Gramaticu, Gruia Novac, Petruța Chiriac, Marcel Cuperman, Elena Popoiu, Vasile Ghica, Roman Scumpu, Ion Tasie, Culiță Matei și mulți alții rămași în memoria de suflet a Profesorului. Toți l-am considerat și îl păstrăm ca un reper al statorniciei în toate, apreciindu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Aurel Benone Andrei Constantinescu Traian Costache I. Ion Cristea Adrian Cristodorescu Petre Dimboiu Emil Virgil Dragan Banu Dragomir Sorin Mihai Dumitrescu C-tin Doru Enache Constantin Enastescu Valentin Fifoiu Nicolae Fratila Gheorghe Geambazu Vladimir Gheorghe Alexandru Ghezzo Toma Ghitescu Gheorghe Gruia Gh. Petre Grumezea Alexandru Mihai Hegyi Lajos Hristache Iancu Ion Gh. Stancu Ion Vasile Ionescu Cecil Isacov Ioan Jurcovan C. Walter Lambert Mihăiță Lupu Constantin Lupu Cristian Lupu Eugen Manea Constantin Mănescu G. Gheorghe Mateescu Victor Maxentian I. Vasile Mesler
DECRET Nr. 226 din 30 noiembrie 1992 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108589_a_109918]
-
Cluj. 542. Denk Edith Gabriella, născută la 7 august 1971 în localitatea Viseu de Sus, județul Maramureș România, fiica lui Kiss Tiberiu și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 85055 Ingolstadt Dorfplatz 1, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, str. Gruia nr. 58, bl. A, sc. 3, et. 4, ap. 20, județul Cluj. 543. Csibi Ervin, născut la 29 iulie 1967 în localitatea Remetea, județul Harghita, România, fiul lui Csibi Alexandru și Olga, cu domiciliul actual în Germania, 94036 Passau, Neustifterstr
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
de cardiologie, pentru cei cu probleme e bine să știe! 7,42, ai tăcut tu și bărbații își dreg vocea, tușești iar, gîștele prea multe pe baltă, dormi cu gura deschisă, Țîțe Mari, ți se datorează, tremură de nerăbdare Liviu Gruia că urmează rubrica "Sport"! care va susține mîine la Constanța, Șoldana biroul Mișcare" încă o dată la Vlădeni, numele ieșirea din timp, literele rococo 1900 în eticheta staționării curente, fac compoziția di sărățăli și fac fel di fel di! o să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Îmi mai amintesc și de ceilalți dar mai puțin. A da și de cel ce a fost accidentat la ochi mi-aduc aminte, îl chema... Vasile Bilan. - Ei, nu Săndel, nu mamă, nu de ăștea e vorba, ci... despre Ghiorghe Gruia, cel despre care a trimis vorbă prima dată, prin Natalița, acum știi ? - A ! da, da ! ai zis croitorul, cel care era de prin părțile ei, și-și deschisese atelier de croitorie la noi în târg?! Da mi-aduc aminte. Deci
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Mi-era dor de matale. Am auzit că te-ai căsătorit, domnul e soțul? - Da, Săndele. Bună seara, faceți cunoștință ! Soțul, și fratele meu, mezinul, cum îi mai zicem noi. - Gheorghiu Sandu, apoi zâmbind, cum îmi spun ai casei : Săndel ! - Gruia Gheorghe, ai mei îmi spuneau Gică, ca să fiu și eu pe-aceeași lungime de undă, zise zâmbind interlocutorul. Am auzit de tine, de năzbâtiile tale. Te-ai comportat ca orice copil la vârsta copilăriei, dar acum ești soldățel am înțeles
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cum a decurs viața de la școală, de cazarmă în perioada de alegeri, el neavând drept de vot, dar se axează mai mult pe celelalte întâmplări ce a stârnit mult haz, în dauna unei monotonii ce apăruse la-nceput. Talmaciu și Gruia, înțelegând bine rostul glumelor înviorătoare vin și ei cu exemple din lumea politică a vieții satului, de cine se folosește mai mult noile autorități și în ce scop, dar sunt invitați la prudență din partea Maricicăi, care le amintește că pereții
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
noștri. Ce să-i faci, și-a făcut la vremea respectivă și el datoria cum s-a priceput. În rest, consider că nu-i el de vină. - Fiecare din noi ne-am făcut datoria după cum ni s-a cerut, intervine Gruia. Eu am luptat pe front, am executat întocmai ordinele date. Nu vreau ca acum noaptea, să vă povestesc la ce lupte deosebit de groaznice am participat. Nu aș vrea niciodată să mai particip sau să mai văd acele imagini. E adevărat
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
actual în Austria, 4053 Haid, Schulstr. 18/14, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Bocșa, Str. Ogașului nr. 32, județul Caraș-Severin. 496. Prodaniuc Elvira, născută la 12 octombrie 1966 în localitatea Bocșa, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Stan Vasile și Gruia Elvira, cu domiciliul actual în Austria, 4053 Haid, Schulstr. 18/14, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Bocșa, Str. Ogașului nr. 32, județul Caraș-Severin. 497. Yumuk Lăură, născută la 22 ianuarie 1975 în localitatea Câmpina, județul Prahova, România, fiica lui
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
Mocanu Mariana - Petcu Iulian Cezar - Petras Cornel - Petras Costan - Radu Ioana - Răscol Constantin - Siriac Constantin Remus. Articolul 3 Se grațiază restul rămas neexecutat din pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Aivanoaie Ionuț - Bolba Aurel - Borbely Eva Maria - Dragan Vasile Cristinel - Dragulanescu Adrian - Gruia Monica Maria - Holoffschievici Orlando-Laurian - Ichim Valeriu - Junghietu Bogdan - Molnar Mitică - Pândele Ion - Paraschiv Marian - Stan Ion. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU -----
DECRET nr. 440 din 28 decembrie 1999 privind acordarea unor gratieri individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126509_a_127838]
-
12. Voloiac 5. JUDECĂTORIA VÎNJU MARE cu sediul în orașul Vînju Mare ORAȘE 1. Vînju Mare �� COMUNE 1. Bălăcița 11. Pădina 2. Corlățel 12. Pătulele 3. Cujmir 13. Poroina Mare 4. Dîrvari 14. Pristol 5. Gîrla Mare 15. Punghina 6. Gruia 16. Rogova 7. Jiana 17. Salcia 8. Livezile 18. Vînători 9. Obîrșia de Cîmp 19. Vînjuleț 10. Oprișor 20. Vlădaia JUDEȚUL MUREȘ 1. JUDECĂTORIA LUDUȘ cu sediul în orașul Luduș ORAȘE 1. Iernut 2. Luduș COMUNE 1. Ațintiș 7. Miheșu
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]