1,200 matches
-
și suspin!? 28 octombrie 2010 La urbanismul hărtănit, hărțuit și neiubit Nu știu ce mai așteaptă paseismul bucureștean de la edilii și arhitecții acestui oraș „neiubit“, cum l-a calificat Andrei Pleșu, vamă a netrebnicului hedonism oriental, raia bubos-carnavalescă, oropsită capitală impostoare (inițial haltă turco-valahă de adăpat caii și burdihanele, de umplut sacii și poștalioanele către Mogoșoaia și Brașov, care a luat, nevrednic dar hrăpăreț, locul Târgoviștei sau Curții de Argeș), devenind un circ feeric, invidiat, dușmănit și adorat cu dulce inconștiență. Amețitor creuzet
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
lupta împotriva sistemului care nu-i lasă să-și construiască imperiul de specialiști cu vocația viciului, oameni pentru care șantajul e o bagatelă, iar meseria și destinul de "geambași" de copii fac parte doar dintr-un traseu sinuos, punctat cu "halte în care te ia somnul și-n care revii periodic". O bijuterie a "coroanei" proxenetismului este chiar unul din acei copii români, Ierusalim ("...râvna casei Tale!..."), de destinul căruia atârnă ca o pânză de păianjen întreaga narațiune. Cu un nume
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]
-
este chemat să ocupe locul de profesor titular la catedra de geometrie creată pe lângă Universitatea din Posen. Dar, în curând, trebuie să plece pe front (Weiss, deși tânăr, era un veteran al Primului Război Mondial). Scrisorile ce-mi trimitea din diversele lui halte erau pentru mine prilej de bucurie, dar și de mirare. Desigur, prietenul meu suferise o schimbare de atmosferă. Nic urma vreuneia din acele preocupări matematice de care scrisorile lui anterioare sunt pline! Weiss făcuse corp cu uniforma ce îmbrăcase. Devenise
O colaborare necunoscută a lui Ion Barbu by Dan Barbilian () [Corola-journal/Journalistic/3374_a_4699]
-
clasă, construită în 1910, iar Căminul cultural construit în 1969. Satul era însă neelectrificat. Activitățile se desfășurau în vechea școală, transformată în cămin cultural. Ca structură, satul este de tip adunat, cu străzi drepte care se întretaie. Este deservit de halta C.F.R. Lunca Siretului (Sodomeni) și de DJ 208. - 2002 - avea 809 locuitori, 282 de gospodării, 115 pensionari, 80 de copii între 0 și 14 ani, 50 de salariați, 450 ocupați în agricultură, 7 șomeri și 90 navetiști, inclusiv elevi. Forma
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
adunat (concentrat). Familii de gospodari ai satului: Jugrin, Turcu, Vatamanu, Paladi, Grigoraș, Postelnicu, Jora, Ursu, Acatincăi. V.S. 2.3.3. BURSUC VALE Este așezat în Lunca Siretului, în SE centrului de comună, în stânga căii ferate București Suceava și deservit de Halta Sodomeni (Lunca Siretului). Este o așezare nouă, înființată în urma reformei de la 1921. În 1930 era înglobat la Slobozia. În 1943 înglobează satul Diudiu, până în 1954. În 1966 populația era de 273 de locuitori, în 1977 de 247 locuitori, iar în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
plecam la vreo baltă. Hotărâsem să ne întoarcem duminică după masă, așa că aveam la dispoziție tot timpul din lume pentru toate. La sosire, ne-am dat jos din tren și am luat-o spre locurile de pescuit, la dreapta, înspre halta Ulmi. Am ajuns, ne-am instalat tabăra și ne-am pregătit lansetele pentru a începe pescuitul. Nădisem bine locul și rezultatele se lăsau încă așteptate. Se însera repede. Fiecare era ocupat acum cu observarea semnalelor, care nu erau altceva decât
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
peste tot și ne-am convins că totul e în regulă, Mitică și cu Mișu au luat-o înainte spre gară să ia bilete. Eu cu Gică am mai zăbovit un pic și urma să ne urcăm în tren în halta Ulmi, care nu era decât la o jumătate de kilometru de locul unde ne aflam. În fine, am plecat spre haltă. Gică o luase înainte, se afla cam la vreo sută de metri în fața mea. Mergeam cu ochii în pământ
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
să ia bilete. Eu cu Gică am mai zăbovit un pic și urma să ne urcăm în tren în halta Ulmi, care nu era decât la o jumătate de kilometru de locul unde ne aflam. În fine, am plecat spre haltă. Gică o luase înainte, se afla cam la vreo sută de metri în fața mea. Mergeam cu ochii în pământ și ceva nu-mi dădea pace: un gând rău, o umbră de ceva neliniștitor, ca o piatră de moară îmi stătea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
al meu și sprijinindu-l, am pășit înainte. În stânga noastră era un drum de țară pe care trecea un om cu o căruță cu cai. Nu mi-a dat prin minte să strig, să mă ajute să-l duc până la halta Ulmi. Aproape de aceasta era un povârniș abrupt cu niște scări. Am dus bagajul sus, dar când mă întoarceam, lam văzut din nou leșinat. Avea a doua criză comițială. L-am trezit cum am putut și, mai mult în spate, l-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
sus, dar când mă întoarceam, lam văzut din nou leșinat. Avea a doua criză comițială. L-am trezit cum am putut și, mai mult în spate, l-am târât pe scări în sus. Cu chiu cu vai am ajuns în haltă. L-am așezat în partea dreaptă a sensului de mers al trenului și am așteptat. Eram singur în haltă, numai eu cu el. A sosit trenul, Mitică cu Mișu au deschis ușa și, veseli, nevoie mare, au strigat: - Hai, băi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
am putut și, mai mult în spate, l-am târât pe scări în sus. Cu chiu cu vai am ajuns în haltă. L-am așezat în partea dreaptă a sensului de mers al trenului și am așteptat. Eram singur în haltă, numai eu cu el. A sosit trenul, Mitică cu Mișu au deschis ușa și, veseli, nevoie mare, au strigat: - Hai, băi, mincinoșilor, urcați, domniile voastre sunt așteptate cu mult drag și dor. Disperat, am strigat: - Mișu, lasă gluma, Gică a leșinat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
12ha și este alcătuită din porțiunea din DN1 ce traversează localitatea, drumul județean DJ101A, drumurile comunale, cât și 58 străzile interioare. Căi ferate străbate localitatea de la S la N, fiind paralelă cu râul Prahova și are pe teritoriul localității două halte: Breaza, Nistorești și gara de la Gura Beliei. Circulația pietonală este amenajată pe trotuare adiacente carosabilului, în zona orașului. Tot aici este inclusă și zona de echipare edilitară constituită din amenajările aferente alimentării cu ape, canalizării, epurării apei, alimentării cu energie
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
rețelei feroviare ce folosea locomotive cu aburi în anul 1879, pentru ca să fie data în folosință linia electrificată, aceasta porțiune fiind cuprinsă într-un drum de importantă națională și internațională-magistrală 2, dubla electrificată având o gară la Gura Beliei și două halte:la Breaza și la Nistorești. Situat în nord-vestul județului Prahova, orașul se află pe străvechiul drum de legătură între Transilvania și București, folosit astăzi de șoseaua internațională E60 ce leagă Constanța de Hamburg. Astfel, prin poziția sa, se integrează organic
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
-rutiere: DN1care traversează teritoriul administrativ al orașului de la km 95+400 la km 106+550. -feroviare: pe liniile magistrale: I-București-Arad-Curtici II-București-Oradea-Episcopia Bihorului IV-București-Satu Mare-Halmeu Calea ferată străbate localitatea de la sud la nord fiind paralelă cu râul Prahova și având două halte: Breaza și Nistorești și o gară: Gura Beliei. 15BFig. nr. 29 - Halta Breaza Circulația principală în oraș se desfăsoară pe Bulevardul Republicii. Acest bulevard peste care se suprapune traseul drumului județean 101A are două benzi de circulație (câte una pentru
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
km 106+550. -feroviare: pe liniile magistrale: I-București-Arad-Curtici II-București-Oradea-Episcopia Bihorului IV-București-Satu Mare-Halmeu Calea ferată străbate localitatea de la sud la nord fiind paralelă cu râul Prahova și având două halte: Breaza și Nistorești și o gară: Gura Beliei. 15BFig. nr. 29 - Halta Breaza Circulația principală în oraș se desfăsoară pe Bulevardul Republicii. Acest bulevard peste care se suprapune traseul drumului județean 101A are două benzi de circulație (câte una pentru fiecare sensă. A doua arteră ca importantă din zona centrală este strada
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Biserica Sf. Nicolae- Parc (durata medie-2h30mină -Punct rosu: Parcul Brâncoveanustr.Vasile Alecsandri- str. Miron Caproiu (panorama spre valea râului Prahovaă- Spitalul de boli pulmonare(vila Zoldiă- gara Breazapasarela peste Prahova și peste DN1-intrare în CornuDl. Sinoiu- benzinăria Petrom- popasul Frăsinet- Halta Nistoresti- strada Erou Caporal Dumitrache- Parc (durata medie 3h30min). -Punct albasteu: traseul pornește de la bezinăria de la Capul Câmpului și continuă pe strada Plaiului- Dl. Lazu (splendidă panoramă asupra orașelor Breaza și Câmpinaă- Crucea lui Bugan (panorama spre Comarnic i zona
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
lui sânt limitele instrumentelor lui și unde ne-am rugat pentru mântuirea "sufletului lui logic"." Luni, 11 mai 1981 Astăzi de dimineață, excursie spre Cisnădie și Cisnădioara. Coborâm pe un drum forestier spre Gura Râului, unde urmează să facem o haltă la vila doamnei Viorica Manta, bună prietenă a lui Blaga, a lui Relu Cioran și a lui Noica. Cu excepția a două luni din vară, când domnește ca o regină-mamă la vila din Gura Râului, doamna Manta stă la Sibiu și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de sănătate conștient de el. Secrețiile organismului trebuie păstrate în circuit și nu evacuate. În consecință, nu e bine nici să transpiri. Și când, în faimoasele sale plimbări cronometrate, Kant simțea cel mai mic început de transpirație, făcea imediat o haltă sub un pom și își relua doar după câteva minute deambularea. Evident, cea mai prețioasă era substanța spermatică. Ea trebuia păstrată cu sfințenie în interiorul corpului. Risipirea ei echivala cu o sinucidere în etape discrete, diminuare a forței vitale și a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sustrag sindromului doar cei care mai au în ei o fărâmă din intenția de a-și da singuri comanda și de a stabili când anume, în viața lor, e nevoie de o zăbavă și când de așternerea la drum. Altminteri, haltele noastre și deplasările noastre, pe parcursul unei vieți sau pe cel al istoriei, sânt toate dirijate. Mergi orbește înainte până când cineva care îți urmărește traseul strigă: Akila warte! Ce poate fi mai simplu și mai frumos? Altul are mereu grijă să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
al morților", nu s-au îndoit o clipă că există un "pe urmă" și un "dincolo". Toate presupun rupturi de nivel, praguri, treceri, tărâmuri diferite, vehicule, luntrași, zei psiho-pompi. Toate presupun desprinderi ale sufletului de trup, apoi călătorii ale sufletului, halte și etape. Există o morfologie a peisajului străbătut, o cronologie a acestei călătorii, un punct terminus al ei. Pe scurt, toate religiile dezvoltă o scenografie a lui "apoi" și "dincolo". În marile religii lucrurile se complică, apar articulații între "aici
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
doua zi, cam tot pe la ora nouă, dubă a luat-o din loc spre Constantă. De data asta nu mai mergea În regim de accelerat, ci de tren personal că pe linia Bârlad Fălciu, oprind prin toate stațiile și toate haltele de pe traseu; pe la ora 3 după-amiază am ajuns la Fetești... ...După ce am trecut podul Saligny, am mai mers vreo 10-15 minute și dubă s-a oprit; după câteva momente, am simțit cum este decuplata și cum trenul a plecat. Ne
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Canalul Dunăre-Marea Neagră. 13 februarie 1955. Stalin moare, iar Guvernul „Dej” emite un decret de grațiere pentru deținuții politici cu pedepse mici. Alexandru Tăcu iese din pușcărie după aproape cinci ani. „M-am urcat În primul tren spre Bacău. La halta Brudusaci nu mă aștepta nimeni. Când am ajuns acasă, ai mei tocmai Îmi făceau o pomenire. Credeau că am murit”, povestește Tăcu. Dușmanul regimului 15 februarie 1955. Bârlad. Pentru a-și găsi un loc de muncă, Alexandru Tăcu Își ascunde
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
confluență unde trecea Siretul la Pașcani, apoi pe stânga Siretului, până la podul de la Lespezi și trecea apoi pe dreapta râului continuându-și traseul spre sud până în Muntenia (P. Nechifor, 1997). În anul 1869 a fost inaugurată linia ferată Roman-Pașcani-Burdujeni și halta Lespezi, ceea ce a dus la o ușoară revigorare economică a localității. Până în prezent nu s-a aflat cu exactitate anul în care s-au stabilit lipovenii în târgul Lespezi însă, după datele statistice din anul 1880, în acest sat locuiau
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pe-aici. Helen se trase Înapoi. — E prea Întuneric! — Dar e aici, spuse Julia. Strînsoarea alunecă de la cotul la mîna lui Helen. Îi strînse degetele și o conduse pe o potecă În pantă și, apoi, puțin mai departe, făcu o haltă. Balansă raza lanternei și, În curba descrisă, Helen ghici forma unui turn: era Înalt, elegant, cu o fleșă suplă și ascuțită, sprijinită de arce sau contraforți - sau poate bombardată prin interior, pentru că Întreg corpul bisericii din care se Înălța părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
care, așezate în trepte, formează o scară ce suie pe dealul Dobrina și livezi care au luat locul pădurilor de altădată. Priveliști neașteptate, mereu altele se dezvelesc la fiecare cotitură a căii ferate. La puțin timp după trecerea trenului de halta Dobrina, se deschide în fața călătorului o depresiune largă, luminoasă, pe fundul căreia se îngrămădesc ca niște ciuperci, o sumedenie de case și blocuri, alături de numeroși arbori ce-și înalță vârfurile către soare. În partea cealaltă a orașului sunt dealuri domoale
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]