1,208 matches
-
în partea centrală a județului, pe malul stâng al râului Ialomița, imediat în amonte de orașul Slobozia. Este străbătută de șoseaua națională DN2A care leagă Slobozia de Urziceni. Prin comună trece și calea ferată Urziceni-Slobozia, pe care este deservită de halta Fundata și halta de mișcare Perieți. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Perieți se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,57%). Pentru 3,12
Comuna Perieți, Ialomița () [Corola-website/Science/301247_a_302576]
-
a județului, pe malul stâng al râului Ialomița, imediat în amonte de orașul Slobozia. Este străbătută de șoseaua națională DN2A care leagă Slobozia de Urziceni. Prin comună trece și calea ferată Urziceni-Slobozia, pe care este deservită de halta Fundata și halta de mișcare Perieți. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Perieți se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,57%). Pentru 3,12% din populație, apartenența
Comuna Perieți, Ialomița () [Corola-website/Science/301247_a_302576]
-
duce spre nord la Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel și spre sud la Cotnari, Belcești, Erbiceni și Podu Iloaiei (unde se termină în DN28). Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de călători Ceplenița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ceplenița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,77%). Pentru 3,2% din populație, apartenența
Comuna Ceplenița, Iași () [Corola-website/Science/301264_a_302593]
-
se termină în DN15D). La Dagâța, din acest drum se ramifică drumul județean DJ 246, care îl leagă spre est de Tansa și Țibănești. Prin comună trece și calea ferată Roman-Buhăiești, pe care este deservită de stația Dagâța și de halta de călători Piscu Rusului. Comuna Dagâța se întinde pe o suprafață de 34 km² având ca vecini: Cu o fragmentare deluroasă depășește 450 m (dealul Cetatea 467 m), cu versanții văilor afectați de procese active erozionale și alunecăride straturi. Solurile
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
o leagă spre sud de Podu Iloaiei (unde se termină în DN28) și spre nord-vest de Belcești, Cotnari, Ceplenița, Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de călători Erbiceni și de halta Spinoasa. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Erbiceni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,63%). Pentru 7,31
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
Iloaiei (unde se termină în DN28) și spre nord-vest de Belcești, Cotnari, Ceplenița, Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de călători Erbiceni și de halta Spinoasa. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Erbiceni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,63%). Pentru 7,31% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
Răuseni, Hlipiceni, Todireni, Albești, Trușești (unde se intersectează cu DN29D), Dângeni, Hănești, Vlăsinești, Săveni (unde se intersectează cu DN29), Drăgușeni, Coțușca și Rădăuți-Prut (unde se termină în DN24C). Prin comună trece și calea ferată Lețcani-Dorohoi, pe care este deservită de halta de călători Potângeni și de halta de mișcare Larga Jijia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Movileni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,61
Comuna Movileni, Iași () [Corola-website/Science/301296_a_302625]
-
se intersectează cu DN29D), Dângeni, Hănești, Vlăsinești, Săveni (unde se intersectează cu DN29), Drăgușeni, Coțușca și Rădăuți-Prut (unde se termină în DN24C). Prin comună trece și calea ferată Lețcani-Dorohoi, pe care este deservită de halta de călători Potângeni și de halta de mișcare Larga Jijia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Movileni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,61%). Pentru 4,18% din populație, apartenența
Comuna Movileni, Iași () [Corola-website/Science/301296_a_302625]
-
nord de Stolniceni-Prăjescu, Pașcani (unde se intersectează cu DN28A), , Lespezi, si mai departe în județul Suceava la Dolhasca, Dolhești, Preutești și Fălticeni (unde se termină tot în DN2). Este străbătuta și de calea ferata Roman-Suceava, pe care este deservita de halta de călători Mogoșești și de stația Muncelu. Ocupă o parte din terasă inferioară precum și din terasă superioară a râului Siret, prin așezarea satului Mogoșești-Siret și ajunge la cota cea mai înaltă de 320 m față de nivelul Mării Negre în satul Muncelu
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
Lângă Vlădeni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ282F, care duce spre nord la Andrieșeni și mai departe în județul Botoșani la Răuseni. Prin comună trece și calea ferată Lețcani-Dorohoi, pe care este deservită de stația Vlădeni și de halta Iacobenii Vechi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vlădeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,64%). Pentru 3,31% din populație, apartenența etnică
Comuna Vlădeni, Iași () [Corola-website/Science/301321_a_302650]
-
râul Băcin trecând la sudul satului și Dealurile Lipovei care încep la nord. Cea mai importantă arteră, drumul național DN691 Timișoara - Lipova, trece la 5 km est de sat. La sud se învecinează cu Bencecu de Sus (2 km). Are halta proprie la calea ferata Timișoara-Radna. Vestigiile arheologice descoperite aici dovedesc prezența unui așezământ care datează din secolul III. Tot în apropiere trece și sântul român. Hartă lui Cristof Winkler o amintește ca fiind locuită de români. În 1456 era proprietatea
Bencecu de Jos, Timiș () [Corola-website/Science/301339_a_302668]
-
era de 510 locuitori, majoritatea absolută români. Conform datelor disponibile de la recensăminte, populația a evoluat în felul următor: Ferendia este situată într-o zonă puțin izolată de fluxurile economice importante. Este străbătută de Calea ferată Buziaș-Jamu Mare la care are haltă proprie, însă această cale ferată are o importanță destul de redusă, iar frecvența trenurilor este mică. În ceea ce privește legăturile rutiere, acestea sunt drumuri judetene, prin care se leagă de satele învecinate. Prin Ferendia trece drumul judetean DJ588 care face legătura la nord
Ferendia, Timiș () [Corola-website/Science/301359_a_302688]
-
pe DN68A/E673 Lugoj (TM) - Ilia (HD), iar apoi din comuna Dumbrava până în localitatea Bucovăț pe DJ694 Dumbrava (TM) - Fârdea (TM), drum pietruit. Accesul feroviar se face pe magistrala secundară de cale ferată CFR 212 Lugoj (TM) - Ilia (HD), prin intermediul haltei Răchita (comuna Dumbrava), aflată la o distanță de 6 km, sau prin intermediul gării orașului Făget, gară aflată la o distanță de 10 km. Aeroportul cel mai apropiat este Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timișoara, aflat la o distanță de 96 km
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
Nevrincea ("Nőrincse" în maghiară), este un sat în comuna Bethausen din județul Timiș, Banat, România. Are haltă la calea ferată Lugoj-Ilia. Distanța pe cale ferată până la municipiul Lugoj este de 18 km. Prima atestare documentară datează din anul 1371 cu numele "Neurinche". La recensământul din 2002, Nevrincea avea 239 locuitori, dintre care 201 români, 21 ucrainieni și 17
Nevrincea, Timiș () [Corola-website/Science/301381_a_302710]
-
în țesutul urban al municipiului. La nord, Ghiroda are acces la drumul național DN6 care trece la mică distanță și pe care distanța până la Timișoara este de circa 5 km. Paralel cu drumul național trece calea ferată Timișoara - Lugoj, cu haltă la Ghiroda. La est se învecinează cu Remetea Mare (circa 6 km). Teritoriul comunei a cunoscut în ultimii ani o puternică dezvoltare edilitară datorată în special extinderii municipiului Timișoara și construirii de noi zone rezidențiale și de fabrici la periferia
Comuna Ghiroda, Timiș () [Corola-website/Science/301363_a_302692]
-
Susani este un sat în comuna Traian Vuia din județul Timiș, Banat, România. Are haltă la calea ferată Lugoj-Ilia cu numele „Susani-Bega”. Distanța pe cale ferată până la municipiul Lugoj este de 25 km, iar de orașul Făget 15 km. Urme de locuire atestă locuirea milenară a zonei. Pe teritoriul satului a fost descoperit între 1966 - 1967
Susani, Timiș () [Corola-website/Science/301399_a_302728]
-
localități s-a pus în evidență prezența unei acumulări de sare gema. La recensământul din 1850 au fost înregistrați 1.631 locuitori, dintre care 807 români, 635 maghiari și 189 țigani. În perimetrul localității se află stația CFR "Războieni" și halta "Lunca Mureșului" și halta "Grindeni", județul Mureș. Gară din localitatea învecinată Războieni-Cetate, gară aflată și în prezent pe teritoriul satului Lunca Mureșului, s-a numit până în anul 1918 "Gară Székelykocsárd" ("Gară Cucerdea Secuiasca").
Lunca Mureșului, Alba () [Corola-website/Science/300248_a_301577]
-
în evidență prezența unei acumulări de sare gema. La recensământul din 1850 au fost înregistrați 1.631 locuitori, dintre care 807 români, 635 maghiari și 189 țigani. În perimetrul localității se află stația CFR "Războieni" și halta "Lunca Mureșului" și halta "Grindeni", județul Mureș. Gară din localitatea învecinată Războieni-Cetate, gară aflată și în prezent pe teritoriul satului Lunca Mureșului, s-a numit până în anul 1918 "Gară Székelykocsárd" ("Gară Cucerdea Secuiasca").
Lunca Mureșului, Alba () [Corola-website/Science/300248_a_301577]
-
de gardul de incintă al cimitirului. În plan frontal, pe corpul crucii, este un înscris comemorativ: „ÎN MEMORIA CELOR MORȚI ȘI DISPĂRUȚI PE CÂMPUL DE LUPTĂ ÎN ANII 1914-1918. TRECĂTORILOR, RUGAȚI-VĂ PENTRU NOI“. Localitatea deține resurse forestiere foarte importante. Haltă de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactivă). Halta este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod:
Ocoliș, Alba () [Corola-website/Science/300253_a_301582]
-
pe corpul crucii, este un înscris comemorativ: „ÎN MEMORIA CELOR MORȚI ȘI DISPĂRUȚI PE CÂMPUL DE LUPTĂ ÎN ANII 1914-1918. TRECĂTORILOR, RUGAȚI-VĂ PENTRU NOI“. Localitatea deține resurse forestiere foarte importante. Haltă de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactivă). Halta este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod:
Ocoliș, Alba () [Corola-website/Science/300253_a_301582]
-
a căilor). De aici sarea era transportată pe râul Mureș spre Banat și Ungaria de sud. În extravilanul sudic al satului este notat cu ""Gericht"" locul unde în trecut delicvenții condamnați erau pedepsiți corporal pentru fărădelegile lor (inclusiv prin spânzurătoare). Halta de cale ferată. Prin Mirăslău va trece autostradă Transilvania.
Mirăslău, Alba () [Corola-website/Science/300252_a_301581]
-
de cale ferată, dintre care 4 sunt electrificate. În trecut a existat și o linie industrială, la baza de recepție Unirea. Stațiile vecine ale gării CFR Unirea sunt: Războieni (via Cluj Napoca) și Aiud (via Teiuș). Până în stația Războieni se găsește halta de călători Unirea h. și până la Aiud, haltele de călători Decea h. și Mirislău h. În clădirea gării Unirea se află punctul de serviciu SCB 5 Războieni. Aici se află 3 locuințe de serviciu. Dispune de o parcare de 15
Unirea, Alba () [Corola-website/Science/300278_a_301607]
-
În trecut a existat și o linie industrială, la baza de recepție Unirea. Stațiile vecine ale gării CFR Unirea sunt: Războieni (via Cluj Napoca) și Aiud (via Teiuș). Până în stația Războieni se găsește halta de călători Unirea h. și până la Aiud, haltele de călători Decea h. și Mirislău h. În clădirea gării Unirea se află punctul de serviciu SCB 5 Războieni. Aici se află 3 locuințe de serviciu. Dispune de o parcare de 15 locuri. La linia 1 stația CFR Unirea se
Unirea, Alba () [Corola-website/Science/300278_a_301607]
-
Secțio 108) satul Vidolm apare sub numele de "Vidally". La Vidolm se gaseste muntele Colțul Roșu, cu faimoasa rezervație de zada („larice” - "Larix decidua sp. carpatica"), extinsă pe 92 ha, declarată rezervație forestiera, cu arbori seculari de 35-40 m înălțime. Halta de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactiva). Halta este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Albă elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod AB-II-m-B-20914.10
Vidolm, Alba () [Corola-website/Science/300280_a_301609]
-
La Vidolm se gaseste muntele Colțul Roșu, cu faimoasa rezervație de zada („larice” - "Larix decidua sp. carpatica"), extinsă pe 92 ha, declarată rezervație forestiera, cu arbori seculari de 35-40 m înălțime. Halta de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactiva). Halta este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Albă elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod AB-II-m-B-20914.10
Vidolm, Alba () [Corola-website/Science/300280_a_301609]