1,919 matches
-
Gândire sistemică: 11%; Abilități de manageriere a proiectelor: 5%; Abilități de persuadare/influențare:11%; Leadership: 5%; Abilități analitice: 10%; Expertiză în reglementări (mediu, deșeuri, hidro etc): 4%. În plus, ISSP Releases 2010 Special Report face demarcația între abilitățile de bază, "hard" și abilitățile "soft" ale unui specialist în sustenabilitate. Rezultat în urma unor ample cercetări sociologice, profilul tip al unui specialist în sustenabilitate arată astfel: Tabel 4. Abilități hard vs. abilități soft ABILITĂȚILE "HARD ABILITĂȚILE "SOFT" planificare strategică (58%); comunicare cu stakeholders
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
În plus, ISSP Releases 2010 Special Report face demarcația între abilitățile de bază, "hard" și abilitățile "soft" ale unui specialist în sustenabilitate. Rezultat în urma unor ample cercetări sociologice, profilul tip al unui specialist în sustenabilitate arată astfel: Tabel 4. Abilități hard vs. abilități soft ABILITĂȚILE "HARD ABILITĂȚILE "SOFT" planificare strategică (58%); comunicare cu stakeholders interni (28%); gândire sistemică (56%); rezolvarea problemelor (31%); management de proiect (44%); inspirarea și motivarea celorlalți (30%); analiză financiară (25%); flexibilitate și adaptare (28%); auditare (managementul gazelor
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Special Report face demarcația între abilitățile de bază, "hard" și abilitățile "soft" ale unui specialist în sustenabilitate. Rezultat în urma unor ample cercetări sociologice, profilul tip al unui specialist în sustenabilitate arată astfel: Tabel 4. Abilități hard vs. abilități soft ABILITĂȚILE "HARD ABILITĂȚILE "SOFT" planificare strategică (58%); comunicare cu stakeholders interni (28%); gândire sistemică (56%); rezolvarea problemelor (31%); management de proiect (44%); inspirarea și motivarea celorlalți (30%); analiză financiară (25%); flexibilitate și adaptare (28%); auditare (managementul gazelor poluante, sustenabilitate; 20%); team-building și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pentru a-l ilustra exact pe Malin. Am obiceiul că atunci când citesc o carte ori un manuscris să-mi aleg piesă care mi-a plăcut cel mai mult. Aș putea să mă opresc În mod egal la ,,Cântecul ochilor”, la ,,Hard rock”, ,,Vivaldi”, ,,Belstemul de duminică”, ,,Rămurosul plisc de cuc” etc., sau la premonitoria ,, Când vom pleca?”; o fac totuși pentru ,,Suflet de primăvară”, poezie admirabila care mi-a oferit prilejul de a-l cunoaște mai bine, prin autobiografie, pe Malin
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de spus în anii ’80 au ceva de spus și în anii ’90. Este adevărat că ele au trecut printr-un proces de rebranding, adică Holograful anilor aceștia nu mai este Holograful de atunci, cum nici Iris nu mai cântă hard rockul pe care îl cântau în anii ’80. Cum ți se pare campania unei firme de detergenți care, mizând tocmai pe piesa Andei Călugăreanu, Ce tânăr ești, încearcă să învie un soi de nostalgie? E de bine, e de rău
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
nivelul moderate. Mă perfecționam rulând competiția până scoteam timpi ideali. Nu e totuna să-i bați pe King Edward și pe King Alfred (monstruoasa coaliție) în șase ore sau în două și un sfert. Apoi făceam același lucru la nivelul hard. Deja gluma se îngroșa, situația devenea problematică, uneori dramatică. Resursele erau greu de administrat, adversarii se înmulțeau ca poporul chinez, în timp ce eu nu mai pridideam să construiesc, să întăresc ziduri, să ating noi stadii de progres și civilizație. Ba se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
based on the careful and responsible inspection of the state of things, followed by a scrupulous interpretation from the point of view of the connections and consequences that they may have had or still have, without attributing imaginary connotations to hard fact. Hence, rationality and causality as rules of investigation and interpretation can ensure their validity, for they are also principles of intellectuality and the infallible means of building on the ground of science. Undoubtedly, not any one can rise to
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și forță manipulativă, inculcînd la nivel subliminal o ideologie, spulberînd recordurile de box-office, tema militaristă (Rambo, Top Gun, ș.a.) propune o spectaculoasă metamorfoză: înfrîngerea din Vietnam devine o victorie în cultura media! Efectul Rambo glorifică de fapt supremația "trupurilor tari" (Hard bodies). Parantetic, să notăm, că un Alvin Toffler (vezi Război și anti-război) crede că astfel de filme, "proslăvind bicepșii în defavoarea creierului", sînt desuete. Iar Al Treilea Val, cu "războinicii de nișă" ai viitorului va exploata intensiv baza informațională. Totuși, pînă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
își însușește textele în acord cu interesele culturii dominante și intențiile ideologice ale textului, ca, de exemplu, atunci cînd publicul simte satisfacție la restaurarea puterii masculine, a legii și ordinii și a stabilității sociale în finalul unui film ca Die Hard, după ce eroul și reprezentantul autorității îi elimină pe teroriștii care preluaseră sediul unei corporații. Prin contrast, o lectură de opoziție celebrează rezistența la acest gen de lectură în procesul de însușire a textului de către public, ca de exemplu, atunci cînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
face vreo distincție între tipurile și formele de rezistență (există o problemă asemănătoare în aprecierea nediscriminată a plăcerii publicului în anumite studii de receptare). Astfel, rezistența la autoritatea socială manifestată de vagabonzii din centrul mai sus-menționat la vizionarea filmului Die Hard ar putea contribui la stimularea unui comportament masculin brutal și ar încuraja folosirea manifestărilor de violență fizică pentru rezolvarea problemelor sociale. Așa cum au arătat Sartre, Fanon, Marcuse și alții, violența poate fi atît eliberatoare, cînd este îndreptată împotriva forțelor de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
masculin brutal, iar mulți dintre cei cu preocupări în domeniul studiilor pacifiste o văd ca pe o formă eșuată de soluționare a unui conflict. Într-adevăr, tipul de violență pe care Fiske îl valorizează în analiza sa asupra filmului Die Hard nici nu este, de fapt, rezistență, ci doar o replică foarte convențională a plăcerii produse de eliminarea violentă a celor care apar ca "răi". Publicul este astfel educat să-și afle plăcerea în vizionarea unor scene în care "cei răi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de Fiske drept "rezistență" este o simplă reacție viscerală la mecanismele hollywoodiene precondiționate care produc plăcere la eliminarea violentă a celor catalogați drept "răi" și care merită, așadar, să fie ținta violenței. De fapt, interpretarea dată de Fiske filmului Die Hard nu reușește să-l plaseze în contextul ciclului de filme centrate în jurul "furiei masculine", analizat de Susan Jeffords în Hard Bodies (1994). Die Hard făcea parte dintr-un ciclu de fantezii masculine compensatorii, care reacționează la apariția feminismului, expresie masculin-conservatoare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
celor catalogați drept "răi" și care merită, așadar, să fie ținta violenței. De fapt, interpretarea dată de Fiske filmului Die Hard nu reușește să-l plaseze în contextul ciclului de filme centrate în jurul "furiei masculine", analizat de Susan Jeffords în Hard Bodies (1994). Die Hard făcea parte dintr-un ciclu de fantezii masculine compensatorii, care reacționează la apariția feminismului, expresie masculin-conservatoare a refuzului de a împărți puterea și care opune rezistență ideilor feministe. A apărut, așadar, o întreagă serie de manifestări
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și care merită, așadar, să fie ținta violenței. De fapt, interpretarea dată de Fiske filmului Die Hard nu reușește să-l plaseze în contextul ciclului de filme centrate în jurul "furiei masculine", analizat de Susan Jeffords în Hard Bodies (1994). Die Hard făcea parte dintr-un ciclu de fantezii masculine compensatorii, care reacționează la apariția feminismului, expresie masculin-conservatoare a refuzului de a împărți puterea și care opune rezistență ideilor feministe. A apărut, așadar, o întreagă serie de manifestări extravagante ale ideologiei masculine
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și Bruce Willis care întruchipează super-eroi ce sînt singura soluție pentru problemele societății, promovînd astfel ideologia supremației masculine. Pe măsură ce se intensifică "paranoia masculului alb" și reacția conservatoare împotriva mișcării feministe, aceste fantezii masculine devin din ce în ce mai brutale, în filme precum Die Hard II, Young Guns II și altele de același fel, care conțin din ce în ce mai multe acte de violență masculină cu caracter salvator (vezi Gerbner, 1992). Mai mult, valorizarea incompetentă a rezistenței publicului la anumite sensuri care sînt considerate ca fiind pozitive în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
plăcere. O asemenea abordare impetuoasă și necritică desconsideră distincția dintre diferitele tipuri de plăcere și modurile în care plăcerea îi poate menține pe indivizi pe poziții conservatoare sexiste sau rasiste, de exemplu, în maniera în care filme ca Rambo, Die Hard sau Terminator focalizează plăcerea în jurul unor comportamente extrem de masculine și violente. Plăcerea ca atare nu este nici naturală, nici inocentă. Plăcerea se învață și este, ca atare, strîns legată de putere și cunoaștere. Încă de la Foucault se știe că puterea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
inaptele sale ajutoare, dar și Garda Națională din primul film Rambo întruchipează tocmai aceste trupuri slabe și lipsite de vitalitate care fac ca Statele Unite să cadă pradă diversiunilor interne și externe. Prin contrast, Stallone, Norris, Schwarzenegger și celelalte "trupuri tari" (Hard Bodies) prezintă bărbații ideali necesari apărării societății existente în fața dușmanilor săi, dar și în fața procesului de descompunere internă și de efeminare. În cazul lui Rambo, pe de o parte scenariul filmului este o punere în scenă a acestei drame a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ultimii ani, se poate vorbi de tendința de a cerceta efectele culturii media prin studii etnografice asupra publicului, ce iau în considerare fie comportamentul fanilor, fie modalitățile prin care publicul de exemplu, vagabonzii citați de Fiske, ce urmăreau filmul Die Hard folosesc produsele culturii media. Asemenea studii oferă adesea o viziune utilă, deși limitată, asupra efectelor culturii media, dar sînt de părere că există și alte modalități de a studia acest aspect. Receptarea culturii media poate fi studiată prin analizarea recenziilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Gerbner și Gross, 1976). În timpul crizei din Golf, Gerbner și asociații săi (1992) au făcut cercetări prin care indicau că nivelul violenței în cultura cinematografică creștea în mod semnificativ; numărul episoadelor de violență din filme foarte cunoscute, ca Robocop, Die Hard și Young Guns s-au dublat sau triplat, arătînd că o cultură bazată pe violență avea nevoie de doze din ce în ce mai mari pentru a deveni eficientă. Astfel de doze mari de violență din cultura populară au creat teamă, determinînd publicul să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1990), Signatures of the Visible, New York, Londra, Routledge. (1991), Postmodernism, or the Cultural Logic of Late Capitalism, Durham, Duke University Press. (1993), "On 'Cultural Studies'", Social Text, 34. Jeffords, Susan (1989), The Remasculinization of America, Bloomington, Indiana University Press. (1994), Hard Bodies, New Brunswick, N.Y., Rutgers University Press. Jeffords, Susan and Lauren Rabinovitz (1994), Seeing Through the Media: The Persian Gulf War, New Brunswick, New Jersey, Rutgers University Press. Jewett, Robert and John Lawrence (1988), The American Monomyth, Lanham, MD
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
excese revoltătoare, el se confruntă cu o fostă iubită care consumase atât de multă cocaină încât i se surpase fața („Rusoaică stricată!“ Mike urlă la ea, disperat) sunt descrise încăperi pline de flori moarte, apoi Mike pierde întreaga moștenire la Hard Rock Casino în Las Vegas, după care ia parte la altă orgie (de data asta în Williamsburg - Brooklyn, nu fosta capitală colonială) și sfârșește într-o „cruntă depravare“, romanul încheindu-se tragic cu un avort și o cină plină de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
scrie în contul timpului menit trăirii imediate a noilor realități, lipsindu-te, deliberat, de o sumă de întâmplări și senzații „pe viu”, sau b) să sari, să renunți la fixarea anumitor episoade, sperând că oricum vei salva ceva, ulterior, din hardul memoriei tale, deci să absorbi plenar clipa prezentă, să intri în pielea personajului, evacuând reflexivitatea, făcând surfing pe valul inconștienței, sacrificându-l pe autorul retrospectiv. Această dilemă, recunosc, m-a frământat pe tot parcursul voiajului nostru. Se adună mereu alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pp. 53-70. Davis, Charles Ț., Dante's Italy and Other Essays, Chicago, Philadelphia University of Pennsylvania Press, 1984. Denley, Peter, si Caroline Elam (eds), Florența and Italy: Renaissance Studies în Honor of Nicolai Rubinstein, Westfield College, Londra, 1988. Dickens, Charles, Hard Times, editor/introduction Kate Flint, Penguin, Londra, 1995. Diggins, John P., The Lost Soul of American Politics: Virtue, Self-Interest, and the Foundations of Liberalism, Basic Books, New York, 1984, pp. 18-47. Dunn, John, "The Politics of Locke în England and America
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
term "cultural history". On the other hand, the series aims to revitalise the history of mentalities aș an area where Romanian historiography hâș been most closely în step with Western research models în recent times. This school of history fought hard for its place în the canon of Romanian scholarship, and is linked with the name of the eminent historian Alexandru Duțu, whose works frequently addressed such themes aș imagination and the imaginary, mindsets and mental representations. Thus the series is
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
interpretations of market society: civilizing, destructive, or feeble?", Journal of economic literature, XX, 1982, pp. 1463-1484. 40 În linie cu scepticismul evident regăsit în descrierea din secolul al XIX-lea al sindicalistului Slackbridge, un personaj din românul lui C. Dickens, Hard times, ediție îngrijita de K. Flint, Penguin, Londra, 1995, pp. 141 și următoarele. 41 D. Ț. Rodgers, "Republicanism: the career of a concept", în Journal of American history, LXXIX, 1992, pp. 11-38, discută într-o manieră foarte critică soarta republicanismului
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]