2,931 matches
-
Popa, „Divina tragicomedieˮ; Ion Mârzan, „Patima vântului străveziuˮ; Ștefan Vișan, „O clipă de eternitateˮ;Eugenia Nicoară, „Sufletul meuˮ; Lucreția Mititean, „Vorbe înțelepteˮ, vol. I-II, Mircea Daroși, „Radiografii literareˮ. Întâlnirea s-a încheiat cu o agapă prietenească. Amfitrioni au fost harnicii colegi din județul Bistrița-Năsăud, ce au adus în dar renumită țuică de Năsăud, bună de degustat alături de gustoasele bucate și prăjituri pregătite de neîntrecutele gospodine Valeria Berceni și Lucreția Mititean. Următoarea ședință de cenaclu se va desfășura în 27 noiembrie
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI, AM NUMĂRAT ROADELE TOAMNEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341122_a_342451]
-
am observat. Față de răcoarea primăvăratică de afară și ceața ce m-a urmărit în ultima parte a drumului, apartamentul era călduros și elegant mobilat, însă un aspect ce nu puteai să nu-l observe odată pătruns în el, era mâna harnică și grijulie ca totul să fie perfect de curat și la locul său. Da, în el locuia o doamnă în adevăratul sens al cuvântului și această calitate nu i-o dădeau doar cele două licențe universitare luate, ci modul său
LASTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341100_a_342429]
-
le vămuia acesta adusese multe foloase stăpânirii, chiar și Valerius Gratius care era procurator atunci în Iudeea aflase de el și îl lăudase dându-i un titlu de respect în ierarhia lor. Acest vameș însă era și viclean nu numai harnic. Din ceea ce impozita el își lua partea sa întotdeauna, și astfel ajunsese un om bogat. Tatăl meu l-a privit atunci în Templu cum se căina și era foarte surprins fiindcă știa cine este, precum ți-am mai spus. De
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
de luna de pe cer, ci de lucruri simple: haine, mâncare, rechizite, o vorbă bună, o activitate socială cu sens (ex. o excursie), prieteni copii și adulți din alte medii sociale, modele de comportament care să îi inspire să devină oamenii harnici care vor munci, inclusiv ca să ne plătească nouă pensiile. Am putea să ajutăm organizațiile care dezvoltă programe pentru femeile ce au nevoie de ajutor. Mame pentru Viață, al organizației World Vision, este un astfel de program. În fine, în general
Putem să numărăm mult şi bine copiii „turnaţi” din sărăcie, ignoranţă, analfabetism, abuz. Întrebarea este ce facem cu ei? () [Corola-blog/BlogPost/338169_a_339498]
-
uităm faptul că domnul ministru este absolvent al universității de prestigiu mondial „Spiru Haret”. Să revenim un pic la audierile din comisia parlamentară. În primul rând, întrebările au fost atât de vagi și de generale, încât și un absolvent mai harnic de la ciclul gimnazial ar fi putut da niște răspunsuri civilizate. Membrii comisiei ori nu au nici cea mai mică, vagă noțiune turistică, ori, efectiv, au vrut să îl treacă prin comisie pe domnul Dobre, pe repede înainte. Dintre elementele forte
Dragă, anul ăsta facem concediul la Teleorman. Am râde cu noul ministru al Turismului, dacă n-ar fi de plâns () [Corola-blog/BlogPost/337768_a_339097]
-
corp decapitat, care zace cu coloana retezată și care nu mai e în stare decât de reflexe mecanice ale nervilor periferici. Capul ni l-am tăiat, voioși, singuri cu mult înainte să fim năpădiți de tumoarea care acum își face harnică treaba în carnea noastră. Ne-am decapitat în clipa în care ne-am livrat, printre lacrimi de crocodil și oftaturi politic corecte, unei ideologii bolnave rezultate dintr-un dezechilibru al spiritului nostru european. Orice boală trupească este, așa cum pare să
Decapitarea bătrânei Europe în fața enoriașilor corectitudinii politice () [Corola-blog/BlogPost/337897_a_339226]
-
le va mai păsa de soarta banilor acelora așa mult deoarece nu îi consideră ca fiind și ai lor. Dacă nu sunteți de acord cu acestea, amintiți-vă de câștigătorii alegerilor locale din Baia Mare și din Jilava. Îți recomandăm Corporatistul harnic și bugetarul care plimbă toată ziua hârtii. Stereotipiile care ne arată că „românul” e mai mult fraier decât leneș Propun o soluție: să gândim în brut de azi înainte! În loc de mai sus-amintitul „Câștig 2.500 de lei pe lună", haideți
Puteam să fiu canadian, dar a câștigat Iliescu. Continuăm și azi să alegem răul cel mai mic? () [Corola-blog/BlogPost/337704_a_339033]
-
Un alt autentic model pentru scriitor au fost părinții săi. Mărturie stă faptul că Slavomir Almajăn s-a decis să îmbrățișeze aceeași profesie că și tatăl său - contabilitatea. Despre mama, Razumenca, Slavomir Almajăn spune că era o femeie curajoasă și harnica, mare iubitoare de muzică. În 1987, scriitorul și soția sa, Florica, părăsesc definitiv România pentru Canada. În prezent, cei doi locuiesc în Kelowna, British Columbia (BC). Slavomir și Florica Almajăn au împreună, două fiice. Scriitorul s-a nascut pe 2
DESPRE ARMONIE PRIN CUNOASTEREA DINCOLO DE APARENTE, INTR-UN DIALOG CU SLAVOMIR ALMAJAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344285_a_345614]
-
străinătate nu este o problemă minoră, ci una de interes național. - Care era percepția americană asupra țării noastre, în perioada când ați fost ambasadorul României? - România avea o imagine bună, o imagine creată de profesioniștii români din SUA, oameni muncitori, harnici, care ne-au reprezentat cu onoare pe unde i-a purtat viața. Ca și acum, imaginea României era conturată și de Nadia, de Gheorghe Hagi, de Ilie Năstase, oameni pe care îi admiră o planetă întreagă, nu numai americanii. - Cum
CUM SE VEDE ROMANIA DE LA WASHINGTON? INTERVIU CU MIRCEA GEOANA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 135 din 15 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344295_a_345624]
-
respirației și o tehnică vocală specifică. Cântece de o structură destul de simplă devin la Maria Precup atât de bogate în înflorituri, încât cu greu mai deosebești ce a fost de ceea ce este. Melodia ei este asemenea pânzei pe care mâini harnice au prins toate florile câmpului, s-o poarte fete în zile de sărbătoare și crăiese în ziua nunții. (Fragment muzical Maria Precup): „Foaie verde ca bobu’/ Foaie verde ca bobu’/ Ei, mândră floare-i norocu’/ Mândră floare-i norocu măi
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
Marica): „Oi, drage mni-s oițăle măi/ Oi, ș-apoi copilițăle/ Oi, dragă mni oaia lânoasă/ Oi, copila care-i frumoasă/ Oi, păcurari la oi am fost/ Oi, fetile nu mă cunosc/ Oi, șî mă cunosc pe căméșă/ C-am fost harnic la coléșă/ Oi, șî mă cunosc pe ceptari/ Oi, c-am fost harnic păcurari/ Prru, ui, ha, uhai, ha.” Povestește, în grai, George Mihăiese: „Vara nu putém să vin să jioc, cum jioacă fișiorii-n sat. Eu jiucam acolo pi la
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
oaia lânoasă/ Oi, copila care-i frumoasă/ Oi, păcurari la oi am fost/ Oi, fetile nu mă cunosc/ Oi, șî mă cunosc pe căméșă/ C-am fost harnic la coléșă/ Oi, șî mă cunosc pe ceptari/ Oi, c-am fost harnic păcurari/ Prru, ui, ha, uhai, ha.” Povestește, în grai, George Mihăiese: „Vara nu putém să vin să jioc, cum jioacă fișiorii-n sat. Eu jiucam acolo pi la oi. Șî cântam din trâmbdiță, din caval, din trișcă. Feli de feli de
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
respirației și o tehnică vocală specifică. Cântece de o structură destul de simplă devin la Maria Precup atât de bogate în înflorituri, încât cu greu mai deosebești ce a fost de ceea ce este. Melodia ei este asemenea pânzei pe care mâini harnice au prins toate florile câmpului, s-o poarte fete în zile de sărbătoare și crăiese în ziua nunții. (Fragment muzical Maria Precup): „Foaie verde ca bobu'/ Foaie verde ca bobu'/ Ei, mândră floare-i norocu'/ Mândră floare-i norocu măi
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
Marica): „Oi, drage mni-s oițăle măi/ Oi, ș-apoi copilițăle/ Oi, dragă mni oaia lânoasă/ Oi, copila care-i frumoasă/ Oi, păcurari la oi am fost/ Oi, fetile nu mă cunosc/ Oi, șî mă cunosc pe cămeșă/ C-am fost harnic la coleșă/ Oi, șî mă cunosc pe ceptari/ Oi, c-am fost harnic păcurari/ Prru, ui, ha, uhai, ha.” Povestește, în grai, George Mihăiese: „Vara nu putem să vin să jioc, cum jioacă fișiorii-n sat. Eu jiucam acolo pi la
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
oaia lânoasă/ Oi, copila care-i frumoasă/ Oi, păcurari la oi am fost/ Oi, fetile nu mă cunosc/ Oi, șî mă cunosc pe cămeșă/ C-am fost harnic la coleșă/ Oi, șî mă cunosc pe ceptari/ Oi, c-am fost harnic păcurari/ Prru, ui, ha, uhai, ha.” Povestește, în grai, George Mihăiese: „Vara nu putem să vin să jioc, cum jioacă fișiorii-n sat. Eu jiucam acolo pi la oi. Șî cântam din trâmbdiță, din caval, din trișcă. Feli de feli de
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
cuprinde mult iubitul Moșul Ene! Îngerii aprind făclii și din harfe curge ruga, Cel umil se înaltă acum chiar de alții îl cred sluga! Stelele roiesc cu foc pe al cerului mijloc, Când pământu-și pune straiul, pruncușorul vede raiul! Toamna harnică și bună se înaltă pan' la lună, Vremea toarce fir de ață peste noi și pentru viață... foto sursa internet - Pat Brennan Camelia Cristea Referință Bibliografică: Vremea... / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1758, Anul V, 24 octombrie
VREMEA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344399_a_345728]
-
000 (două milioane) de plante decorative, majoritatea cultivate în Olanda !! Imediat după licitație, ale cărei tranzacții se fac în întregime electronic, florile sunt transportate în lume ultra rapid pe calea aerului, feroviară sau rutiera.! Așadar, FLORIADA se ține în țara oamenilor harnici, a iubitorilor și cultivatorilor de flori. Prima ediție a avut loc în 1960 la Rotterdam și a fost mândria olandezilor să arate lumii cum au refăcut marele port și oraș care la sfârșitul războiului era într-o ruină totală. FLORIADA
FLORIADA 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343772_a_345101]
-
din pricina cărora dispare cea mai activă și mai efervescenta categorie socială, cea pe care mării gânditori au considerat-o în întreaga istorie a politicilor moderne motorul prefacerilor sociale, al inovației și progresului unei societăți. Acele furnici mici, mărunte, multe și harnice care mișuna prin societate de zece ori mai repede și mai activ decât alte categorii, care le anima și pe acelea și le trag cu ele pe calea unor prefaceri salutare pe plan social: Clasa de mijloc, care e cea
A APARUT NUMARUL 87, PE LUNA SEPTEMBRIE, AL REVISTEI “PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA” de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343776_a_345105]
-
văd ce-ai făcut tu aici. Ei, dar e chiar frumos, bravo! Vrei să mai coși? -Da. Fetița stătu toată ziua în preajma mamei învățând să mânuiască acul. Când totul fusese terminat, privea cu drag lucrurile cusute și călcate de mâinile harnice ale mamei. Trei rochițe de catifea vișinie și trei capoțele stăteau așezate frumos pe umeraș așteptând să fie îmbrăcate în ziua de Paște. Pe pieptul fiecărei rochițe, în dreptul inimii mama brodase cu dragoste și îndemânare câte o floare. -Pentru că
LECŢIA DE CROITORIE de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343858_a_345187]
-
de catifea vișinie și trei capoțele stăteau așezate frumos pe umeraș așteptând să fie îmbrăcate în ziua de Paște. Pe pieptul fiecărei rochițe, în dreptul inimii mama brodase cu dragoste și îndemânare câte o floare. -Pentru că ai fost cuminte și harnică îți dau voie să te îmbraci cu capotul cât fac eu ordine aici, spuse mama. Fetița se îmbrăcă iar capoțelul se lipi de ea moale și pufos și simți că parcă mama o cuprinse într-o îmbrățișare caldă și duioasă
LECŢIA DE CROITORIE de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343858_a_345187]
-
a încăput pe mâna celor din întuneric între anii 1945-1990 și între 1990-2017. Din cauza celor din întuneric, satane care sau cățărat pe scara puterii, România a fost părăsită de către cei mai buni fii ai ei, cei mai pregătiți, cei mai harnici, fii care nu au putut să iasă la lumină din cauza acestui întuneric. Dacă România prin cei care realizează că mai poate fi salvată nu va curăța instituțiile statului de acest întuneric și de acest rău, va rămâne mereu în coada
JUDECĂTORUL DE ÎNTUNERIC de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343918_a_345247]
-
trimit scântei. Din suflet le dau Dorul De viață și natură. Timp să-mi toarcă fuiorul Prin sfântă aventură. Curând se înserează, Dar nunta de poveste Pe nuntași antrenează În dănțuiri celeste. Licuricii de servici' Își aprind felinare. Iar greierașii harnici Vin cu orchestra mare. Cu nuntașii mă distrez Până spre dimineață, Cănd iubirea îmi așez În lacrimi de romanță. Iar vraja de nuntire În zori de zi dispare, De-a soarelui venire Cu priviri arzătoare. Nuntași rămân în noapte, Iar
SECȚIUNEA POEZIE- PREMIUL I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342886_a_344215]
-
amiază însorită de septembrie. „O să-mi iau toată valiza” gândi băiatul. Avea o valiză militară din lemn, vopsită într-un verde crud în care își transporta puținele lucruri personale, necesare pentru perioadele imediate.” “Crescuse într-o familie săracă de țărani harnici, dar colectivizați timpuriu și aduși în sapă de lemn. Să crești patru copii într-o sărăcie cruntă și să faci eforturi ca să-i dai pe la școli, nu era de neglijat. Titi fusese un elev strălucit, premiant în fiecare an al
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
Acasa > Impact > Istorisire > PROZA LUI DUȘAN BAISKI SAU DESPRE IREALITATEA IMEDIATĂ Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Eugen Dorcescu Proza lui Dușan Baiski sau despre irealitatea imediată Discret, retras, harnic și generos, mintea și sufletul Banaterrei, Dușan Baiski este un foarte talentat scriitor, despre a cărui proză am avut bucuria de a mai scrie cândva. Am comentat atunci (în 2008) volumul Păsări pătrate pe cerul de apus, Editura Marineasa, 2006
PROZA LUI DUŞAN BAISKI SAU DESPRE IREALITATEA IMEDIATĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342878_a_344207]
-
un serviciu neprețuit, deschizându-ne multe portițe de înțelegere, ajutându-ne să acumulăm știință și timp, citind și interpretând practic literatura și istoria ei, servindu-ne informația sensibil și concret analizată, literalmente pe tavă. Pe domnul Dr. Marian Nencescu, scriitor harnic, acribic și dedicat, nu-mi rămâne decât să-l felicit din toată inima pentru acest volum imens de muncă, materializat între două coperți bine legate, la propriu și la figurat. ---------------------------- Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG Benissa, Spania, 10 februarie 2016 Referință Bibliografică
SEMNAL DE CARTE: “CITITORUL DE CONTROL” DE MARIAN NENCESCU de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342937_a_344266]