2,407 matches
-
ginerele lui Gherea a excelat. *Ridicolul se dezvăluie uneori în trepte. Cu fața înflorită de un amuzament prelung, G. spune cît de flatat a fost Constantin Stan, directorul întreprinderii Cinematografice, atunci cînd, la recepția dată pentru americani, s-a făcut haz de excesiva sa preocupare, pe teren, ca „punctul cinci” (respectiv mîncarea și băutura) să fie întotdeauna foarte bun. L-a imitat, cu pantomima necesară, Petre Vlase, instructorul de dans. Între multele scene descrise de acesta, una, poate cea mai gustată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Să mă supăr?”, s-a prefăcut mirat, zîmbind pe sub mustață, doctorul. „Nu-mi dă voie tema!” Scena e caracteristică nu numai pentru lipsa de convingere a celor doi, ci și pentru duplicitatea la care sînt constrînși numeroși intelectuali. *A stîrnit haz în redacție gluma (un joc de cuvinte) lui Costin: „Cine vorbește prea mult dă de băut; cine vorbește prea puțin dă de bănuit!” Sporici a rîs și el, însă, după ce s-a terminat ședința, auzind pe cineva că o repetă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Carmen, „bancul cu săpunul” (o scabrozitate). În fine, poposit în redacție, Dan Dumitrescu de la Onești dă drumul și el (nu fără talent anecdotic și cu o voce impozantă) unei porcării: bancul cu cei doi stareți aflați la reciclare! Trecînd de la haz la îngrețoșare, mi-a venit să strig cu vorbele lui Goga: „Țară de secături, țară minoră...” * Cînd își pune căciula și paltonul cu guler de nurcă, șoferul de la scara vecină, lucrător la miliție, străbate aleea pășind cu mîinile la spate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un coleg care chiar și în pauze își continua studiile de germană, înscriindu-și cu pixul în palmă o conjugare mai dificilă, pe care o psalmodia cu glas tare nu numai pe culoare ci și în cabina de toaletă, spre hazul tuturor. Pe baza aceleiași indicații didactice, într-o frumoasă zi de primăvară aflându-mă cu colegul de cameră în tramvaiul ce ne purta de la Grozăvești spre centru, am început să ne exersam cunoștințele de germană având ca subiect o jună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
întrebă într-o seară de ce "bagă" atâta nucă și miere în el, răspunsul venind prompt: există studii de specialitate care atestă că cele două produse sunt afrodisiace, "întărind" testosteronul. Junele cu întrebarea se afla în prag de căsătorie și, spre hazul nostru, de a doua zi am sesizat că lângă patul lui au apărut o pungă cu miez de nucă și un borcan de miere, achiziționate din piața Dorobanți. Quod erat demonstrandum! Saltul dialectic de la traiul în comun cu frumoasele de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mea, ocolea cimitirul. Trecând într-o seară, pe scară, cu autobuzul, unul din vecinii mei de locație văzând multe lumânări aprinse în cimitir a exclamat: "Io-te, bă, ce iluminație!". La care un amic, în stilul Mitică, a răspuns, spre hazul celorlalți pasageri: "Or fi locatarii acasă!".). La minister mi-am reluat vechile preocupări, trecând prin mai multe servicii expoziții, carte, film și în final "ziariști străini". Mă mândresc cu faptul că am "pus umărul" la multe proiecte interesante, printre care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
neicusorule de la '48"! Rezon! Din sutele de colete am reușit să salvăm multe cărți și albume, discuri și filme documentare "noi nouțe", pe care le-am folosit ulterior pentru seri culturale, expoziții, donații. Expedierea "efectelor" predecesorului a fost de tot hazul. Primisem de acasă aprobarea de expediere, cu mențiunea de a selecta doar obiectele "care se merita", așa că "scrofulos la datorie" cum ar spune Nenea Iancu, împreună cu șoferul-administrator și cu portarul, am purces la selecție erau claie peste grămada oale, tacâmuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
făcând parte dintr-o mare familie, fără diferențe de frontiere și ideologii. Ne întâlneam des, în vizite sau la acțiuni protocolare, unde treceam rapid de la un grup la altul pentru a putea "afla" cât mai multe. Și aflam! De tot hazul era în asemenea ocazii ambasadorul Chinei! În 3000 de ani de imperiu nu se poate spune că diplomația chineză nu era de înaltă clasă și înalt rafinament, dar ambasadorul chinez de la Santiago parcă venea din altă parte. Ca reprezentant al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
exagerării, excesului de interpretare a cate- goriilor negative cu privire la universul caragialian. „Tocmai excesul de toxicitate pus în cârca lor a făcut ca interpretarea operei lui Caragiale (de către critici sau de către regizori) să alunece încet-încet de la viziunea unui scriitor plin de haz și cu un simț acut de observație, dar îngăduitor, înclinat mai degrabă spre umor decât spre sarcasm, ironic, nu satiric, și în definitiv, el însuși un personaj cât se poate de caracteristic al epocii frumoase, la imaginea scriito ru- lui-sperietoare
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
400 de evrei”, potrivit documentului citat. La rubrica „Greutăți”, aceeași mare problemă a refuzului „...tovarășilor din Comitet” care nu Înțelegeau neam că trebuiau să participe la desele ședințe În care se vorbea mult și nu se spunea nimic. De tot hazul au fost și explicațiile privind lipsa apetitului politic al dezinteresaților coreligionari ce nu voiau defel să participe la ședințele „...de massă”: „Nu am putut ține 2 ședințe cu massele din cauză că la 23 iulie am avut organizat un bal iar pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Unde este vorbă multă/ Acolo e treabă scurtă.// Dacă orașul e capul/ Apoi trupul este satul/ Și ce fel de Însoțire/ Dacă nu e și unire!>>”. Fără a ne face criticii tardivi ai acestei Însăilări penibile, fără rimă și fără haz sau har, aceasta este o mostră de ceea ce plăcea urechilor inculților cu cel mult patru clase primare care, tragic, conduceau destinele unei țări cu fostă vocație europeană, iar cenzorii avuseseră grijă să nu le zgârie timpanele cu astfel de bolmojeli
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În țara noastră a lui Masemba Debat (1921-1977; președintele Republicii Congo Brazaville, n.n.) se găsea un articol cu titlul scris În corp de literă mare <<CÎnd pisica nu-i acasă...>> ” joacă Masemba pe masă, continuăm noi hazlia asociere. Dar cum hazul pe atunci nu făcea casă bună cu ideologia comunistă, Andrei a intervenit și În acest caz, punându-i pe redactorii cotidianului vasluian să schimbe materialul pe altă pagină. a.w. Bună ziua, tovarăși, noi suntem cenzorii! Toate afirmațiile și comentariile personale
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ar fi stârnit hohotele de râs ale „reacționarilor” de la orașe și sate dar și mânia oarbă a armatelor de activiști de partid. În numărul 460/12 august 1969, primul personaj citat mai sus a depistat o greșeală de tot hazul care putea fi oricând trecută În rândurile bancurilor politice datorită unei metateze involuntare. Iată de ce-i sărise muștarul tovului: „Sub titlul comun <<Întregul popor Își manifestă hotărîrea anonimă (subl.În orig.) de a Înfăptui politica partidului>>” urma să apară adeziunea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
au Închinat/ Cu ape mirositoare/ Sfinții vor stropi/ Și de duhuri necurate/ În veci ne-or păzi/ Datoriți și de Adam/ Căci din el sîntem.// Iubiți, iubiți În pace/ Iubiți pe Hristos/ Și ca unul fiul/ DÎndu-vă folos”. De tot hazul au fost și „revizuirile de text” practicate de sârguinciosul sclav al stăpânilor comuniști. Din spectacolul popular „Anul nou și Anul vechi” cules de Adăscăliței În satul Lălești, comuna Puiești, Ion Andrei a făcut următoarele Înlocuiri: „Și noi toți Într-o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
succes regula ștergerii „căpșunii” căzute din mintea nefericitului slujitor al presei de partid. c.t. Mă, voi sînteți nebuni?! Cum să avem un „sinistru la interne”?! Următoarea mare și inadmisibilă greșeală va fi produs, la paritate, atât rumoare cât și haz general cu toate că În a doua variantă nu prea credem știind câtă ticăloșie era În acele vremuri foarte triste În care nu era permisă nici măcar o adiere de opoziție. „Chifteluța” nu avea nume de autor, dar corectarea ei da: Petrache Necula
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
despre problemele zilei și seria cuvîntărilor o termina el. Inculeț vorbea fără îngîmfare, fără perorație, fără atacuri violente. Știa să vorbească țăranilor pe înțelesul lor și ornamenta cuvîntarea, mai totdeauna, cu glume care plăceau și de care sătenii făceau mult haz. Pronunția lui de caldă limbă moldovenească îl făcea să fie și mai bine înțeles. Dar mai cu seamă le vorbea de problemele lor locale. Oamenii pot fi seduși de chemările spre înălțimile idealului, numai că ostenesc repede și ajunge o
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
noapte, vecinul sforăitor a continuat cu aceeași intensitate. La fel și cel de deasupra mea. Din fericire, am dopurile pentru urechi și, personal, nu m-au deranjat deloc. Alta însă a fost situația cu grupul tinerelor bicicliste spanioloaice ce făceau haz de necaz și l-au scuturat de mai multe ori cu pat cu tot dar, în zadar, a continuat în același ritm. Așa este la comun. Mă întreb, cum este mai bine să dormi, singur sau în comun. Personal, de
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
și a juca pentru a nu pierde. Cîți oameni nu și-au pierdut plăcerea de a obține bani și nu și-au irosit această șansă încercînd cu disperare să își învingă slăbiciunile? O luptă fără speranță nu mai are nici un haz. Nu-ți poți ignora slăbiciunile, dar nici nu trebuie să li te opui, deoarece asta nu te va face bogat. Trebuie să găsești o soluție pentru slăbiciunile tale. Dacă nu ai devenit un bun contabil pînă acum, nici nu mai
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
făcut la nu știu ce emi siune? Sau de Monica și Irinel... Cum, nu știi cinei Monica?! Cum se poate să nu fi auzit de ea? Păi își dă bacalaureatul...“ Bineînțeles că oamenii îmi povesteau toate aceste lucruri făcând un fel de haz de necaz, cu subtextul „iată ce faună avem!“. Numai că mie mi se părea prea mult chiar și să ironizezi astfel de personaje. Niște oameni inteligenți nici nar trebui săși încarce memoria cu numele lor, dapăi să cheltuiască energie vorbind
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
că un tip care trăiește la oraș poartă cu ostentație o pălărie țărănească și se străduiește să vorbească numai în regionalisme. Apropo de vorbirea lui „țărănească“, am văzut la un moment dat în emi siunea lui o scenă de tot hazul. Grigore Leșe îi pune o întrebare - pre limba „țărănească“, desigur - unui țăran, un fel de rapsod popular, iar acesta nul înțelege. (Ceva de tipul „Bade, tu când horești?“ „Ce să fac?“ „De horit, tu când horești?“ „Adică, ce vreți să
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
chiar și comandantul Escadrilei 62, locotenentul aviator George Posteucă, a cerut să se facă liniște, deoarece și asupra lui își pogorâse harul muza epigramelor și voia să aducă la cunoștința tuturor ceea ce comisese. I s-a respectat voia și, în hazul tuturor, a citit: Când voi muri, măi fraților, Să mă-ngropați cu fața-n jos, Să mă sărute fiecare, C-am fost un mare păcătos!" Dar, când încă nu se stinsese rumoarea produsă de ivirea pe lume a unui nou
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
până la Jibrieni, iar de la Jibrieni până la Galilești cu mijloace de transport personale, călare pe coama drumului. Mersul cu caiacul era pentru mine un chin fiindcă valurile cât casa îți arătau parcă cu degetul adâncul. Localnicii care călătoreau cu mine făceau haz, însă eu mă culcam pe fundul caiacului, îmi înveleam capul și așteptam din clipă în clipă să văd Atlantida. Directorul școlii din Jibrieni, Markov Simion, era un învățător mult mai în vârstă ca mine. Era bulgar. El mi-a făcut
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
nimic, ci adunarea se încheia cu convorbiri relative la literatură sau la starea noastră socială sau povestiri de glume și anecdote”. La Junimea, anecdota prima, dar ferească-l sfântul pe cel care încerca să spună o anecdotă și nu avea haz,pentru că ceilalți membri îl făceau să se simtă rușinat pur și simplu. Acel misterios Dosar al Junimii cuprindea exprimări anapoda găsite în reviste, presă sau cărți, adică „o prostie gogonată”. Dosarul era ținut de Vasile Pogor, care lipea în el
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
începea șirul anecdotelor sale, râsul mesenilor nu mai avea sfârșit. Ce fericită achiziție pentru societatea noastră acea figură țărănească și primitivă a lui Creangă! Tobă de anecdote, el avea totdeauna câte una disponibilă, fiind cele <<corosive>> specialitatea sa, spre marele haz al lui Pogor... ba se poate zice...a tuturor junimiștilor... Când râdea Creangă, ce hohot puternic, plin, sonor, din toată inima, care făcea să se cutremure pereții! Singur râsul lui înveselea societatea fără alte comentarii”. Despre Mihai Eminescu este interesant
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
vizelor, a urmat dansul administrativo-casnic, în ideea de a lăsa în urma noastră două case, plus atelierul, în ordine, fără datorii și în siguranță. Toate acestea constituie detalii care ar însemna redactarea, fără modestie, a unei povestiri plină de suspans, haz și revoltă. Ne aflăm în apropierea unei peșteri (Postoina), din Slovenia, în preajma căreia a fost amenajat un centru turistic de vis. Noi am închiriat un bungalow din piatră și lemn. Avem în față brazi și verdeață. E puțin umed, dar
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]