1,830 matches
-
azi, aflăm mereu o liniște în care ne îmbrăcăm preț de un somn dorința nefinalizată, dăm mereu de un prag omenos pe care să putem ațipi, în care să ne fixăm noaptea dintre holocaustul celor care s-au săvârșit și himera celor care vor veni (Adevărul literar și artistic, l8 oct. 2005, p. 6). E cât se poate de clar că, din această beție de cuvinte nu răzbate nici o idee, nici o informație minim lămuritoare. Michel Voirol (1992, p. 37) pune degetul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
resurse pentru feeria dramatică, dacă nu chiar pentru piesa istorică mai lejeră. Prozele, adunate în volumul Din romanul unei vieți (1900), dar și răzlețite prin reviste, sunt proiecția unor trăiri adolescentine. Printre extaze, invocații, oftaturi, eroii lui B., căutători de himere, simțitori peste poate, tânjesc după o iubire „dulce”, ideală, sfântă, dar copila blondă și suavă, obiectul suspinătoarei adorații, se dovedește a fi crudă și înfumurată, o cochetă fără inimă, distrugând cu veninul perversității ei iluzia mângâietoare, tonifiantă a iubirii neasemeni
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
momente istorice nimbate de legendă, cu intenția de a le face cunoscute și a le apropia de sensibilitatea omului modern. Povestirile sunt însoțite de comentarii explicative care le asigură accesibilitatea. Jurnale ale unui călător format în liniștea bibliotecilor, Cetăți și himere (1975) și Pelerin la templul Lunii (1990) vădesc deopotrivă sensibilitate și capacitate imaginativă. În locuri copleșite de istorie, B. descoperă semnificații noi, meditând la succesiunea civilizațiilor, propunând trimiteri la istoria artelor, științei, filosofiei, dar, mai ales, evocând o atmosferă vie
BALACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285561_a_286890]
-
artei. B. a publicat în Italia eseuri (în volumele Concerto di colori e luce și Cultura e promozione umana, 1997) și schițe (în revista „Incontri”). SCRIERI: Mic dicționar de mitologie greacă și latină, București, 1965; Pygmalion, București, 1969; Cetăți și himere, București, 1975; Povestiri de pe Mediterana, București, 1976; Urechile lui Midas, București, 1979; Vacanță în Olimp, București, 1981; Clelia, București, 1983; Drum bun, Simina!, București, 1987; Pelerin la templul Lunii, București, 1990; Taina muntelui de alabastru, București, 1991; Nefertiti, București, 2001
BALACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285561_a_286890]
-
Spinosa, Tiberiu, împăratul care nu iubea Roma, București, 1992; Renato Pestriniero, Cuibul de dincolo de umbră, București, 1993 (în colaborare cu Alexandru Balaci); Anna Rinonapoli, Cavalerii lui Tau, București, 1993 (în colaborare cu Alexandru Balaci). Repere bibliografice: Constantin Țoiu, Cetăți și himere, RL, 1975, 23; Constantin Crișan, Un voiaj liric, ST, 1976, 4; Virgil Mazilescu, Anca Balaci, „Povestiri de pe Mediterana”, RL, 1977, 30; Vladimir Simon, Anca Balaci, „Urechile lui Midas”, RL, 1980, 30; Emil Manu, Anca Balaci, „Vacanță în Olimp”, RL, 1981
BALACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285561_a_286890]
-
-mi mestec fărâma de taină, / până la mohorâtul hotar / unde nu se zărește decât / șirul de simulacre / statui în giulgiu / A lângă A / necropola Identitate / profilată-n amurg”. B. a mai semnat eseuri, mici proze-portret, memorialistică (Sub camuflaj. Jurnal 1943-1944, 1978, Himera, 1980) și teatru (Ziua cea mare, 1951, Îndrăgostiții, 1954, și Oaspeții de la mansardă, 1978, texte lipsite de valoare). A tradus mult din lirica universală: Shakespeare, Pușkin, Pablo Neruda, Robert Browning, Nazim Hikmet ș.a. A participat cu versiuni românești la alcătuirea
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
1965; Tocmai ieșeam din arenă, București, 1967; Portretul din Fayum, cu ilustrații de Tudor Banuș, București, 1970; Scrieri, I-III, București, 1971-1978; Noru’ visătoru’ și amicii săi, București, 1971; Oricine și ceva, București, 1972; Sub camuflaj. Jurnal 1943-1944, București, 1978; Himera, București, 1980; Noiembrie inocentul, București, 1981; Orologiu cu figuri, pref. Ovid S. Crohmălniceanu, București, 1984; Carusel, pref. Nicolae Manolescu, București, 1989; Fiesta, București, 1990; Demon între paranteze-Demon in Brackets, ed. bilingvă, tr. Dan Duțescu, pref. Nicolae Manolescu, București- Londra-Boston, 1994
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
Sylogisme du chemin, Amay-Bruxelles, 1999; La Mémoire de l’être. La Poésie et le sacré, Monaco, 2000; Ziua cenușii, București, 2000; Abattoires du silence, Rochefort-du-Gard, 2001; La Salle d’attente - Sala de așteptare, București, 2003. Traduceri: Henri Cornélus, Îmblânzitorul de himere, postfața trad., Cluj-Napoca, 1991; Marc Quaghebeur, Tăceri și semne, Cluj-Napoca, 1992; Etienne de Sadeleer, Vulnerat omnes ultima necat, Cluj-Napoca, 1993; Dominique Daguet, La proba cuvintelor. Îmblânzirea misterului, pref. trad., Cluj-Napoca, 1993; Gérard Bayo, Exod-Exode, București, 1997; Huguette de Broqueville, Strania
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
să le păzească pentru că altfel mor, așa cum s-a întâmplat cu ai lui Gheorghe Mărginean. „Strigoiul” este forța coercitivă a societății închise, pentru care prezent și trecut se confundă. De sub tăria acestei legi, fiecare dorește uneori să evadeze, urmărind o himeră, precum Mârzuț (Vâlva băilor), sau se întoarce la locul de baștină, pentru a se stinge în pace (Lina). A. nu a reușit decât rareori portrete de orășeni, acestea fiind, de obicei, palide, poate și pentru că scriitorul însuși îi considera pe
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
domestică Relațiile dintre Napoleon și Josephina deveneau tot mai vizibil, din foc încins în cenușă cu răcire lentă. Nimic nu mai mergea. Nici chiar aparențele, din ce în ce mai palide, nu mai lăsau vreo speranță salvării unei căsnicii întemeiate din capul locului pe himere. Gândurile iubărețului împărat - serios marcate de răspunderile lui statale, politice și militare - hălăduiau în fel și chip. Fericirea personală devenea aproape supusă celei generale. Chiar îi încolțise ideea căsătoriei cu Caterina, sora țarului Alexandru I al Rusiei. Sau cu oricare
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
negru", "JAD", "Paza Ieșiron", toate plăcuțele aveau câte ceva deosebit, atât în aspect, cât și în cuvintele ce le aveau inscripționate pe ele. Dintre toate, una mi-a captat atenția, "Alimentare Ieșiron". Vagabonzii, băieți, spusei eu acoperind conversațiile existente, sunt niște himere. Visuri. Dacă Împăratul avea așa ceva, fiți siguri că ar fi trebuit să fi prevenit decăderea Imperiului. Și încă un lucru... Împăratul e mort. De cine să mai asculte acești Vagabonzi care oricum nu există? Presupun că vă dați seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
uitat. Iar Tu în dragostea-Ți fără de margini Privea-I spre mine, blând și iertător Numai că omul rău, ascuns în mine, Nu-nțelegea ce foc mistuitor.. . Te arde, de întreaga omenire, Căci dorul omenesc, nu este dor, E o himeră doar, o plăsmuire... În dorul Lui e-un foc mistuitor. Așa, înconjurată de vâltoarea lumii, Trăiam viața asta, fără rost. Uitasem că dorințele se cer la Tatăl, Cu rugăciune, lacrimă și post. Tu însă n-ai uitat de mine scump
Risipitoarea by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83248_a_84573]
-
lume de unul singur. Nu sunt convins că aceasta chiar a fost dorința mea. Atacul cu sarin m-a trezit la realitate și m-a făcut să plec din sectă. Lucruri pe care le consideram mistice au dipărut ca niște himere. Parcă aș fi dormit buștean și m-ar fi trezit un strigăt: «Foc!». Apoi, dintr-odată, te trezești afară. Cu siguranță că nu voi uita incidentele din Aum. Nu trebuie să le las să se piardă. O să mă urmărească toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
privit în același timp în aceeași oglindă. Șocat și răscolit, cu gesturi febrile, Bătrânul acoperi instinctiv cu cearșaful luciul oglinzii, obturând pentru totdeauna privirea rugătoare, surprinsă și nedumerită a Despinei. Deprinsese cu greutate și șovăire să iubească în taină o himeră, o știmă a apelor. Dar nu știa să primească un dar, de bună seamă neprețuit dar periculos; nu învățase și nu se simțea în stare să fie iubit la rândul său. Privirea Despinei sfredelise cochilia solitudinii, cotrobăind și încercând să
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
privit în același timp în aceeași oglindă. Șocat și răscolit, cu gesturi febrile, Bătrânul acoperi instinctiv cu cearșaful luciul oglinzii, obturând pentru totdeauna privirea rugătoare, surprinsă și nedumerită a Despinei. Deprinsese cu greutate și șovăire să iubească în taină o himeră, o știmă a apelor. Dar nu știa să primească un dar, de bună seamă neprețuit dar periculos; nu învățase și nu se simțea în stare să fie iubit la rândul său. Privirea Despinei sfredelise cochilia solitudinii, cotrobăind și încercând să
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
speranțe nemărginite ca după o viață Întreagă de muncă, de suferințe, să constat cu deziluzie cât de zadarnică a fost alergătura! Întreaga noastră viață, a oamenilor nu-i decât un amăgitor vis. Vai și amar de acei ce cred În himere...!!” Frumoasa picoliță dispăruse. De acea Tony Pavone făcu plinul paharelor, toastând. „Beau În sănătatea dumitale Șefule, având o speranță de colaborare profesională la cel mai Înalt nivel de Înțelegere, de omenie!!” „Cu o singură condiție, cu mine să lucrezi cinstit
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
stația anii treizeci cu peronul pe partea dreaptă cerșetori cu degete palide răscolesc prin viscere atenție se închid ușile de piatră studentul de la actorie îți notează în carnețel internațional styl asociațiunea arta noul bauhaus velele sunt întinse întru căutare de himere urmează stația anii patruzeci cu peronul pe partea stângă cocoșii de metal cântă recviemul la ore fixe atenție se închid ușile de piatră instrumentistul își cară în suflet pianul cu coadă lângă șemineu marie nebuna scrijelește cu emfază pe sânii
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
gîdilat pe la spate și... Am simțit că mi se face rău. O durere teribilă ce pornea parcă de la ochi reverberă În craniu, țintuindu-mi ceafa și mi se fixă ca un nod În gît. — Și individul acesta era tot o himeră legată de soțul dumitale ? — Da, presupun, mai ales dacă mă gîndesc la gîdilat. — Îmi plăceau mai mult celelalte perdele... — Se vor Întoarce În două-trei zile. — Mai am cincizeci și opt de ore la dispoziție. Două zile Întregi și zece ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de frați ai noștri au încă soarta asta și nimeni nu-și mai bate capul să-i scoată din robie. Gândește-te la ei, fiule, și ajută-mă să mai răscumpăr vreo câțiva, mai degrabă decât să umbli după o himeră, căci, fii sigur de acest lucru, niciodată pe pământ andaluz un musulman nu va mai putea porunci unui creștin, nici măcar unei creștine. Și dacă te îndărătnicești să vrei s-o recuperezi pe femeia asta, va trebui să treci printr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
deja la sfâșiere. O ființă meditativă cu trup de maimuță, cu coarne și aripi, își împrătie gândurile otrăvite spre străduțele înguste ale Parisului. În altă parte, un monstru devorează fără milă o figură ce aduce cu o ființă umană. O himeră cu trup de leu, cap de maimuță și aripi de liliac își așteaptă neputincioasele victime. Un balaur cu limba scoasă pare să împrăștie pucioasă. Coastele lui se desenează dezgustător prin trupul descărnat, cu piele transparentă, a cărui culoare de piatră
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
sunt mai puțin înspăimântători. Spiritul practic al germanilor a dat imagini mai apropiate de viața obișnuită și animalele domestice devin subiecte preferate. Meditația germană cu privire la moarte și trecere transpare în gargui cu formă de schelete pe turnurile catedralei. Monștrii și himere ciudate se întâlnesc și în catedralele romanice. Șarpele pare să fie aici element preferat. La biserica St. Mary and St. David pe stâlpii intrării sunt sculptați doi șerpi. La biserica Anzy-le-Duc din Sâone-et-Loire înfricoșători șerpi cu picioare amenință plăpânde ființe
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
întâlnesc și în catedralele romanice. Șarpele pare să fie aici element preferat. La biserica St. Mary and St. David pe stâlpii intrării sunt sculptați doi șerpi. La biserica Anzy-le-Duc din Sâone-et-Loire înfricoșători șerpi cu picioare amenință plăpânde ființe umane. Stranii himere se nasc acum: animale cu piept de leu, trup de șarpe, aripi și cap de vultur, sirene și centauri (catedrala Notre-Dame din Surgères, CharenteMaritime), dragoni, capete de om cu picioare de leu (catedrala din Basel), ființe cu trup de om
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
în ea fără să știu încotro merg. Acum, ajuns aproape de capăt, o văd doar cum se deschide cu toate minunile ei. Îmi dă bucuria, ultimă, a scrisului ei. Narcisism, poate, dar mă simt într-adevăr parte a acestei Lumi de himere, pe care abia apropierea Morții mi-o dezvăluie, pe mine redându-mă, prin mine, ei. Abia acum, murind, sunt pe deplin al Lumii. De câtva timp (luni, ani?) unele dimineți îmi sunt alintate de prezența unei frumoase femei. Urcăm din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
trăiesc, este pe Bulevardul pe care trec, este în viața pe care o duc. În inima Capitalei, în inima României, la câțiva pași de Primăria Generală, se răsfață împuțeala mizeriei depline. Trec, trecem pe lângă ea cu pași grăbiți, zorind spre himerele unei vieți care ne alintă cu miasme fetide. Nu știu dacă-i neapărat nostalgie. Mai mult mi se pare o părăsire. Sentimentul că, inevitabil, odată cu schimbarea Bulevardului, îmi simt tot mai aproape Moartea. Vârstele se pierd în nimic, dintr-odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
este. Dar la fel de tulburătoare, ca un fel de râcă a sufletului, o surdă neliniște: dar dacă, totuși, mi-a fost dat să scriu ceva și nu voi mai reuși să-l scriu? Dacă mi-am irosit viața doar pe câteva himere? Și pe băutură... Tot mai învăluitor sentimentul singurătății. Mă simt fără liman. Cei foarte apropiați mie, de care mă legau amintirile profunde ale vieții, fie au murit, fie s-au înstrăinat, eu depărtându-mă de ei. Legăturile de viață mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]