3,545 matches
-
Ghioselul tlei molcovi și Noloselul patlu! Eee! Toți făcură ochii mari, privindu-l cu invidie. Iepurașul striga cât îl ținea gura, cu clienții după el: - Ia mălsisoale! Ia mălsisoale! Ce să vă mai spun? Că în poiană s-au încins hore și sârbe mai aprinse decât cele din sat? Că au venit din câmpie toate ciocârliile și i-au cântat lui Soare-Împărat până seara târziu, iar când s-a dus la culcare i-au cântat, în schimbul doi, privighetorile? Nu mai știu
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
de lumină caldă ce plutea în cameră,se apropie de șemineu și aplecandu-se reuși cu greu să aprindă focul apoi reveni în fotoliu și după ce își înveli picioarele cu o pătură pufoasa,se lasă pe spătarul fotoliului și privi hora focului ce devora buștenii din șemineu. Simțind nevoia unui fum,își lua pipa de pe masa de alături și o umplu cu tutun apoi o aprinse pufăind cu plăcere și privind cu atenție vălătuci de fum și ofta resimțind o profundă
STAND DE VORBĂ CU TĂCEREA.... de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352773_a_354102]
-
cu zestre. Și nu-i cum tu te-ai aștepta, doar din comuna sa. Aici, e zestrea-ntregului popor, pe regiuni cu grijă etalată, de vajnicul rapsod în lume-ntreagă prezentată cu mândrie și onoare, drag și dor! „Satul cu hore și viori” - așa este descrisă comuna Pădureni, în presa națională. În anul 1972, la inițiativa învățătorului de atunci - primarul de azi al comunei, domnul Temistocle Diaconu, în dorința realizării unui vis, a unei pasiuni din copilărie, când, după cum spune domnia sa
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
de la Nice, Franța, spectacole susținute la München, Germania, la Festivalul de la Kielce, Polonia ( 1985), participarea la Festivalul Internațional de folclor din Instambul, Turcia (1989), deplasări în fiecare an în Belgia și Franța (1990/2000), participarea la Festivalul Internațional de folclor „Hora” de la Muzeul Satului - alături de formații din Italia, Thailanda (1997) și la Festivalul Internațional de folclor de la Pizen, Cehia (1998). Spectacole de excepție au avut loc și la : Bons Villiers, în cadrul Festivalului Mondial de Folclor Saint-Ghislain și în cadrul Festivalului Internațional de
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
modernă, motiv de mândrie în zonă, aici venind, vara, persoane din toată zona, ba chiar de la oraș. La Pădureni ai ocazia, de-a lungul anului, să participi în mod direct la diferite evenimente organizate constant, cum ar fi: Festivalul anual „Hora” - prima Duminică din Septembrie; Ziua Înțelepciunii - prima Duminică din Octombrie; Târgul producătorilor agricoli - 15 August; Sărbătoarea satului Rusca, „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” - 29 August, dar și Ziua Femeii - 8 Martie și chiar Revelionul - 31 Decembrie, care se organizează în
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
Nu vreau iubirea mea să fie, O simplă trecătoare vijelie. Buzele numele să ți-l rostească, Iar sufletul să te primească. Săruturile tale să fie ploi de stele, Ocrotiți să fim de toate cele rele. Să intrăm în a iubirii horă, Timpul condensat în oră. Să ardem în cratere de foc, În al iubirii veșnic joc, Să alergi prin pajiștea albastră, Semănând iubirea noastră. Referință Bibliografică: SEMĂNÂND IUBIREA... / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1620, Anul V, 08 iunie
SEMĂNÂND IUBIREA... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352800_a_354129]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Foileton > PISICUȚA MEA DULCE Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului Pisica nu-i acasă. Șoricelul se pregătește să joace hora pe masă. O Sâmbătă frumoasă de primăvară târzie. Așteptam la gară Pisicuța o prietenă a copilăriei din perioada Câmpulung. Se cheamă Lenuța și vine într-un grup să viziteze frumoasa mânăstire cu turnuri răsucite. Urma să se cazeze la mine
PISICUŢA MEA DULCE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352706_a_354035]
-
pe Drăgaică. În Transilvania se spune Că-n ziua de Sânziene, Apar comorile străbune, Când al nopții văl se-așterne. În acel loc se ivesc focuri Sub razele reci de lună, Iar zânele cu-ale lor trucuri, Te prind în hora lor nebună. Zânele te-nvârt și te vrăjesc... Nu mai ști nimic de tine. În a lor horă te amețesc, De îți uiți și al tău nume. Dar asta-i o altă legendă, Și o voi spune mai târziu, Căci
DRĂGAICA-SÂNZIENELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352925_a_354254]
-
se-așterne. În acel loc se ivesc focuri Sub razele reci de lună, Iar zânele cu-ale lor trucuri, Te prind în hora lor nebună. Zânele te-nvârt și te vrăjesc... Nu mai ști nimic de tine. În a lor horă te amețesc, De îți uiți și al tău nume. Dar asta-i o altă legendă, Și o voi spune mai târziu, Căci nu-i trecută în agendă, Iar astăzi,eu nu o mai scriu. Datini străbune și-nțelepte Ce de la
DRĂGAICA-SÂNZIENELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352925_a_354254]
-
Publicat în: Ediția nr. 2125 din 25 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului AMURG DE VISE Din nou lumină amurgului de toamnă Se contopește strâns în mantia ruginita a frunzelor de astă vară. Că într-un dans nebun, se învârtesc în horă, foșnesc, scrâșnesc, aleargă... Frunze dezlănțuite, scăpate din îmbrățișarea verde a pomilor stăpâni. Se adună într-un covor multicolor... Mânate de la spate de vântul sec și rece Precum o turmă rătăcita de ciobanul lor, Și-apoi se risipesc din nou gălăgioase
AMURG DE VISE de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354263_a_355592]
-
Lăură Isabelle Nicolae , publicat în Ediția nr. 2125 din 25 octombrie 2016. AMURG DE VISE Din nou lumină amurgului de toamnă Se contopește strâns în mantia ruginita a frunzelor de astă vară. Ca într-un dans nebun, se învârtesc în horă, foșnesc, scrâșnesc, aleargă... Frunze dezlănțuite, scăpate din îmbrățișarea verde a pomilor stăpâni. Se adună într-un covor multicolor... Mânate de la spate de vântul sec și rece Precum o turmă rătăcita de ciobanul lor, Și-apoi se risipesc din nou gălăgioase
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
înainte”, fără să mă uit înapoi. Pășesc fără cuvinte, dar tăcerea ... Citește mai mult AMURG DE VISEDin nou lumină amurgului de toamnaSe contopește strâns în mantia ruginita a frunzelor de astă vara.Ca într-un dans nebun, se învârtesc în horă, foșnesc, scrâșnesc, aleargă...Frunze dezlănțuite, scăpate din îmbrățișarea verde a pomilor stapani.Se adună într-un covor multicolor...Mânate de la spate de vântul sec și recePrecum o turmă rătăcita de ciobanul lor,Și-apoi se risipesc din nou galagioase.Pitindu
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
CALEDONIÉ Fakatere tere Fakatere tere Na tokerau e Toku piko haga I na ruki e Viru viru maua Taku moe haga Ua kite au te maragia Taku kahaia îți e Ua peke O te ragi Ki ruga I toku kaiga Horo horo Tamariki Ki ruga ki ruga I te piriga Souffle le vent du nord lorsque je dormais Hier soir elle est vraiment jolie dans mon rêve j'ai vu cette jolie fille mă petite plante s'est envolée dans le
CALEDONIÉ de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354429_a_355758]
-
Fakatere tere Fakatere tere Na tokerau e Toku piko haga I na ruki e Viru viru maua Taku moe haga Ua kite au te maragia Taku kahaia îți e Ua peke O te ragi Ki ruga I toku kaiga Horo horo Tamariki Ki ruga ki ruga I te piriga Souffle le vent du nord lorsque je dormais Hier soir elle est vraiment jolie dans mon rêve j'ai vu cette jolie fille mă petite plante s'est envolée dans le ciel
CALEDONIÉ de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354429_a_355758]
-
popular românesc, ei fiind câștigători la numeroase festivale de prestigiu, din țară și de peste hotare. Dansatorii, au făcut apoi scenă să vibreze, într-un potpuriu de dansuri populare, interpretate cu multă inima într-un ritm alert și încheiate cu marea hora, în care s-au prins să joace împreună români și austrieci uniți de acuma de strigătura „Hai la hora mai flăcăi” care nuavea nevoie de traducere. Gazdele ne-au oferit apoi, în dar, cateva arii din operetele lui Johann Strauss
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
scenă să vibreze, într-un potpuriu de dansuri populare, interpretate cu multă inima într-un ritm alert și încheiate cu marea hora, în care s-au prins să joace împreună români și austrieci uniți de acuma de strigătura „Hai la hora mai flăcăi” care nuavea nevoie de traducere. Gazdele ne-au oferit apoi, în dar, cateva arii din operetele lui Johann Strauss, în interpretarea cunoscutei soliste Ingrid Mersch, de la operă din Viena. Taraful „Ceatără” din Cărei format din frații Pasca, Adrian
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
decât doar privind prin lentilele propriului suflet? S-au măsurat secundele timpului de atunci, de la 24 ianuarie 1859 și s-au rostit binecunoscutele versuri ale poetului Vasile Alecsandri: ,,Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inima română/ Să-nvârtim hora frăției/ Pe pământul României.” Căci numai ,, (...) unde-s doi puterea crește și dușmanul nu sporește.” S-a readus, pentru câteva zeci de minute, din rama trecutului, avântul eroilor noștri și astfel s-a scris cu colțul inimilor frumusețea răpitoare a
PRIVIND ÎNSPRE TRECUT… de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354466_a_355795]
-
sporește.” S-a readus, pentru câteva zeci de minute, din rama trecutului, avântul eroilor noștri și astfel s-a scris cu colțul inimilor frumusețea răpitoare a unui ideal împlinit. În încheierea acestei manifestări școlare, cu toții s-au prins în cunoscuta Horă a Unirii, moment în care lecția unității a fost însușită de fiecare din cei prezenți. Din nou elevii movileni, alături de dascălii lor, au ars pe rugul emoțiilor aceleași trăiri și sentimente pe care fiecare generație de români, de 157 de
PRIVIND ÎNSPRE TRECUT… de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354466_a_355795]
-
dintâi despre taina întrupării lui Hristos, mai înainte de toți îngerii. Vineri, 6 noiembrie 2015, la Școala Gimnazială Movila Miresii, din județul Brăila, s-a derulat un program cultural-educativ unde preșcolarii, alături de școlarii mici și mari, s-au prins într-o horă a veseliei în cinstea evenimentului amintit. Sub privirea blândă a directorului acestei instituții de învățământ, prof. Mirela Brezuică activitatea s-a desfășurat într-un parfum al florilor de toamnă, iar atmosfera de sărbătoare a pictat zâmbete pe chipurile tuturor invitaților
ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII LA ANIVERSARE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354461_a_355790]
-
în vers prin țări streine. Când te întorci de la Toronto-n Chișinău Săruți pământul tău și-al țării nume. Ești optimist, c-așa ți-i firea, Dorești s-apropii sfânta sărbătoare, Atunci, când vom înfăptui unirea Și vom dansa -m preună Hora Mare. Tu cânți în vers iubirea, dorul, neamul, Și-n ele toate eu te regăsesc, În izvoare, lunci, dealuri și -n ramul Acelui nuc din pragul casei, părintesc. În fiecare vers din poezie E dragoste de țară și de neam
PRIETENULUI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354490_a_355819]
-
aveau pic de maniere; Dar anii au trecut, eram flăcăi Și cine mai era ca noi în sat(?!) De perele din satul dintre văi Aproape că de ele-am și uitat, Da-n toamna aia,-n zi de sărbătoare, La horă, unde toți ne-am adunat, S-a auzit venit din depărtare Un zvon de care noi ne-am și mirat, Și nu știu cum, fără să bag de seamă Aud și eu, că-mi zise o muiere, Să mergem toți flăcăii fără
TIMPUL PERELOR de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353770_a_355099]
-
lăutari. Era etapa de socializare între meseni. Trebuia să se ajungă la o anumită stare de bine, de veselie, pentru a schimba cele două surori de pe banda magnetică cu lăutarii locali. De fapt, toată comuna se distra la balurile sau horele din central comunei, după cum le cântau ei. L-au înlocuit pe Bengher, un infirm orb și fără degete la mâna dreaptă, și la cealaltă doar cu niște cioturi, infirmitate căpătată în urma exploziei unei grenade găsite în curtea casei pe când era
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
căpătată în urma exploziei unei grenade găsite în curtea casei pe când era copil. Din cauza aceasta i se spunea Bengher, numele său real fiind Ion Turtoi. A distrat generații întregi de tineri la balurile de la Ghiță sau Turtoi, unchiul său, sau la horele de pe maidanul din fața lui Constantin Mușat și Safta Toader. Acum îmbătrânise și, bolnav fiind, nu mai putea să cânte din armonica sa veche și cu burduful spart. Rachiul și vinul au început să-și facă efectul. Au dezghețat atmosfera protocolară
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
de seamă încă mai discutau, mai puneau treburile comunei la cale, erau mai reținuți. Cum în încăperea în care s-au așezat cele două mese lungi, pentru a încăpea cât mai multă lume, nu era loc de dans, doritorii de hore sau sârbe au trebuit să intre în sala căminului cultural și să danseze pe scenă în sală fiind montate băncile pentru spectacole sau filmele de sâmbătă și duminică, date de Gligoraș, responsabilul cu cinemateca comunei. Așa nu îi deranjau cu
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
repertoriul, iar tinerii intelectuali cu perechile lor frumoase au ocupat centrul scenei. Sătenii, din respect, i-au lăsat să se desfășoare și ei, până își trăgeau un pic sufletul după prelungita repriză de dansuri populare, ca și când ar fi fost în hora satului sau la bal. Viorel se învârtea acum pe scenă cu grațioasa lui parteneră în ritmul unui foxtrot care a uimit cele două perechi. Cum de cunoștea Petrică Armonistul să cânte din gromatica sa foxtrot? Era, de fapt, un fel
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]