4,284 matches
-
făcut? / Bielorusul și Armeanul, / Letonul și-Americanul, / Românul și Polonezul / și Tadjicul și Englezul !... / Bre, Muscale, ia fii bun, / Ascultă și eu ce-ți spun: / Fără ceilalți, negreșit, / Azi nemțește-ai fi grăit / și cerșeai chirilița / Limba, cântul, școala ta, / Hramul tău și propriul pom.../ Bre Muscale, fii, bre, om ! Îndemnul către popor de a se ridica la luptă împotriva terorii sovietice / rusești capătă sunetul de bronz al clopotelor „de mobilizare” din vremea lui Ștefan cel Mare, reverberând într-un veritabil
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
moară și puțină pădure de protecție. Conform datelor "formularelor" pe anii 1812-1813, care se păstrează în Arhiva Consistoriului Eparhiei din Chișinău, la Lucăceni (Iugani) în 1812 a fost menționată o biserică de lemn. Biserica e zidiră în anul 1802, cu hramul "Sf. Arhanghel Mihail" prin stăruința și cheltuiala boierului Ioan Bănariu. După cum reiese din buletinele bisericești în satul Lucăceni pe vremuri a existat parohie, care a luat ființă în 1802, odată cu zidirea bisericii și se desființează în anul 1875, când este
Lucăceni, Fălești () [Corola-website/Science/305230_a_306559]
-
poștal la Diciosanmartin (Târnăveni), avea biserică de lemn (1877) și casa parohiala de lemn din 1899. Există școală comună pentru catolici și ortodocși. Pe timpul conscripției episcopului Klein, parohia era curat greco-catolica și numără 320 de suflete. Fosta biserică greco-catolica, cu hramul "Sfinții Arhangheli", atestata în anul 1733, a fost reconstruită în 1877, când a fost pictată de pictorul Dionisiu Iuga de la mănăstirea Necula. În anul 1884, meșterul Webern, din Mediaș, a construit, alături de biserică de lemn, o biserică nouă de cărămidă
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
în anul 1733, a fost reconstruită în 1877, când a fost pictată de pictorul Dionisiu Iuga de la mănăstirea Necula. În anul 1884, meșterul Webern, din Mediaș, a construit, alături de biserică de lemn, o biserică nouă de cărămidă, biserica ortodoxă cu hramul "Sfântă Treime", data în folosință în 1894. Referitor la populația satului, documentul precizează că localitatea avea 1.261 de locuitori, din care 1.189 români, ceilalți unguri și evrei. Documentul se pare că a fost întocmit în favoarea regimului existent, deoarece
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
2,29% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Biserica din Davideni este ctitorită de Iordache Cantacuzino în anul 1774. Pe teritoriul aceleiași comune, spătarul Iordache Cantacuzino Deleanu a ridicat biserică din bârne de stejar pe temelie de piatră, cu hramul "Maria Magdalena", pentru Schitul Țibucani. Actul ctitoricesc s-a săvârșit în 1774 dar este posibil ca o mică obște de anahoreți veniți de la Mănăstirea Secu să fi viețuit în aceste locuri înainte de data respectivă. După cum ne informează pisania de pe zidul
Comuna Țibucani, Neamț () [Corola-website/Science/301692_a_303021]
-
, oraș Baia de Aramă, județul Mehedinți , a fost construită în jur de 1757, refăcută în 1835 . Are hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . În conformitate cu Catagrafia localităților și monumentelor feudale din județul Mehedinți pe anul 1840, biserica din Brebina se ridica la anul 1756 pe moșia lui
Biserica de lemn din Brebina () [Corola-website/Science/319846_a_321175]
-
sfinților militari (interior). Eforturile comunității locale, puternic pauperizată în ultimele două decenii, au fost îndreptate către terminarea bisericii de zid, la care lucrările au fost începute în perioada 1935-1942 și apoi sistate datorită războiului și noului regim politic. Biserica, cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” a fost sfințită în anul 1996 de către P.S. Damaschin Severineanul. În toată această perioadă vechea bisericuță de lemn din Brebina s-a degradat continuu și necesită lucrări urgente de reparații
Biserica de lemn din Brebina () [Corola-website/Science/319846_a_321175]
-
a spus cuvântul iar bisericuța, nebeneficiind de sprijinul comunității, s-a deteriorat. Azi, în vechiul cimitir se mai pot observa părți din absida altarului. Construită în anul 1750, conform inscripției care se afla în partea superioară a portalului, biserica avea hramul "„Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”". Planimetria bisericii era cea obișnuită, naosul fiind precedat de pronaos, absida altarului fiind decroșată, cu cinci laturi. Se pare că biserica avea pe latura de sud și o prispă. Din această prispă se intra în
Biserica de lemn din Căianu, Cluj () [Corola-website/Science/315766_a_317095]
-
din eneolitic (cultura Cucuteni). Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: școala din satul Poduri (1915), biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (secolul al XVIII-lea) din fostul sat Rusăești (astăzi în satul Poduri), și biserica de lemn cu același hram din satul Prohozești, ridicată în 1800 și refăcută în 1860.
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și a fost ridicată în 1813, conform unei plăcuțe comemorative amplasată pe balustrada corului. Veche biserică greco-catolică, cu hramul "Sfântul Dumitru", se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Mergând pe drumul ce însoțește șerpuitoarea vale a Someșului, încă de departe poate fi remarcat turnul clopotniță al frumoasei bisericii de lemn din Lozna. A fost construită
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
, județul Sălaj era construită la începutul secolului al XVIII-lea, având hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Pe parcursul existenței sale, biserica a cunoscut diferite modificări atât în ceea ce privește locul, fiind mutată odată cu schimbarea vetrei satului cât și sub aspect constructiv, locașul fiind extins un secol mai târziu prin adăugarea unui nou pronaos, cel
Biserica de lemn din Moigrad () [Corola-website/Science/312151_a_313480]
-
azi cartier al orașului Călimănești) exista în secolul al XVIII-lea o școală sătească, condusă de Barbu, elev al școlii mănăstirești. Mănăstirea a fost construită, conform legendei, în apropierea altei mănăstiri construită de Negru Vodă. Biserica mare a mănăstirii, cu hramul „Sfânta Treime”, a fost ridicată între anii 1387-1391, ctitor fiind voievodul Mircea cel Bătrân. A fost sfințită la 18 mai 1388, așa cum reiese din hrisovul lui Mircea cel Bătrân, în care se spunea: Hrisovul este totodată și actul de atestare
Mănăstirea Cozia () [Corola-website/Science/298665_a_299994]
-
roșie ("Milvus milvus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), presură de munte ("Emberiza cia"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), pupăză ("Upupa epops"); În vecinătatea rezervației naturale se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Pantelimon” din Băile Olănești a fost adusă aici în anul 1907 din satul Albac, Alba. Biserica monument istoric a fost construită în anul 1752. Biserica „Sf. Nicolae” (monument istoric) din satul Olănești construită în anul 1718 și pictată (biserica
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
Craioveștilor, construcție ridicată între anii 1492-1494, monument istoric. Schitul Iezer din satul Cheia, monument istoric din secolul al XVI-lea, unul din cele mai vechi așezăminte monahale din Oltenia. Schitul Bradu din satul Gurguiata, cu biserica de zid ce poartă hramul „Sf. Ioan Botezătorul”, lăcaș de cult ridicat în anul 1784, clădire monument istoric. Parcul Național Buila-Vânturarița cu o suprafață de 4.186 hectare. Rezervații naturale incluse în parc: "Muzeul Trovanților" (arie naturală constituită în vederea protejării unor formațiuni geologice cunoscute sub
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
în anii 1930 ai secolului al XX-lea. Biserica este situată pe Strada Sf. Elefterie Nr. 1 din București (sectorul 5) și a fost proiectată de arhitectul Constantin Iotzu. Este biserica nouă, existând o biserică veche în apropiere, având același hram. În vechiul București, în zona Podului Eroilor Sanitari, exista o insulă a râului Dâmbovița. Ostrovul adăpostea un sat, construit în jurul schitului Sfântul Elefterie. În scurt timp, satul a devenit unul dintre cele mai frumoase colțuri ale Bucureștilor. Mahalaua din ostrov
Biserica Sfântul Elefterie Nou din București () [Corola-website/Science/318814_a_320143]
-
din comuna Bârzava, județul Arad datează din anul 1807. Are hramul „Întâmpinarea Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Groșii Noi se află la o depărtare de 10 km spre nord de șoseaua Arad-Deva, pe un drum ce pornește din Căpruța și ajunge, în final
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
pe Valea Pleschii, spre pădure, la circa 5 km de locul unde se afla azi. Încă în acel timp îndepărtat, locuitorii au avut biserică mică de lemn, situată pe ”dâmbul Plischii”, denumit și astăzi ”Bisericuța”. Biserica de lemn actuală, cu hramul „Întâmpinarea Domnului”, situată în centrul satului, tot pe un ”dâmb”, A fost construită îm anul 1807. Această biserică a fost precedată de alta, având hramul Înălțarea Sfintei Cruci, pe care episcdopul Sinesie Jivanovici al Aradului, în urma vizitației sale canonice din
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
de lemn, situată pe ”dâmbul Plischii”, denumit și astăzi ”Bisericuța”. Biserica de lemn actuală, cu hramul „Întâmpinarea Domnului”, situată în centrul satului, tot pe un ”dâmb”, A fost construită îm anul 1807. Această biserică a fost precedată de alta, având hramul Înălțarea Sfintei Cruci, pe care episcdopul Sinesie Jivanovici al Aradului, în urma vizitației sale canonice din anul 1755, a înregistrat-o cu mențiunea că era ”nouă și negătată”. Fiind recentă nu putem să o confundăm cu cea de pe ”dâmbul Plischii”, mai
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
datează din anul 1819, dar și de informațiile cuprinse în lucrarea "Lăcașuri sfinte din județul Prahova", publicată de Petre Pavlov Monahul, în anul 1930, conform cărora, pe locul actualului lăcaș a existat o biserică din lemn, ridicată în 1760, cu hramul "Sfânta Troiță". Alte date nu există, dar, ca o minune, s-au păstrat icoanele împărătești. Construirea unei biserici de lemn în acest loc este plauzibilă, deoarece în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea orașul se afla într-un
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
pr. paroh Ioan Nicolae, datând din 1969, vechea biserică s-a deteriorat, încât enoriașii au hotărât să clădească un nou lăcaș de închinare. Lucrările s-au încheiat în anul 1819, noua biserică fiind construită din cărămidă și primind, po lângă hramul „Sfânta Troiță" și pe acela al Sfântului Pantelimon, păstrat până astăzi. Pisania veche, scrisă cu caractere chirilice, aflată în prezent pe peretele pridvorului, în stânga ușii de intrare în pronaos, a fost transcrisă de istoricul Nicolae Iorga, în 1910, având următorul
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
aflată în prezent pe peretele pridvorului, în stânga ușii de intrare în pronaos, a fost transcrisă de istoricul Nicolae Iorga, în 1910, având următorul conținut: Această sfântă și dumnezeiască biserică s-a zidit din temelie în zilele acestea, unde se prăznuiește hramul Sfintei Troiți și întru lauda sfântului mucenic Pantelemon, în Domnia Măriei Sale Io Alixandru Nicolae Șuțu Voivod, și prin blagoslovenia Preasfințeniei Sale părintelui [chirio] chir Nectarie, și cu silința și osteneala celor mai jos pomeniți ctitori: Postelnicu..., Brutaru, Dinu Brutaru, Nicolae
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
consemnate într-o pisanie scrisă pe placă de marmură albă, amplasată sub fereastra din camera dreaptă a pridvorului, pe care o publicăm pentru prima dată: „După cutremurul din 1940 și bombardamentele de război din 1944, avariată grav, această biserică cu hramul Sf. Pantelimon și Soborul Maicii Domnului Sf. Fecioară Măria a fost reparată în 1946, prin dania înaltelor autorități, la înțeleasa și stăruința Dlui Dr. Victor Dumitriu, Prefectul jud. Prahova și a preotului Alex. Vlaiculescu, deputat. Sfințirea a avut loc în
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
doua pisanie înscrisă în placă de marmură albă și fixată pe peretele de răsărit al camerei din dreapta a pridvorului. Aceasta reține și restaurările mai vechi, de la începutul secolului XX. O publicăm, de asemenea, pentru prima oară: „Acest sfânt locaș cu hramul Sf. Mucenic Pantelimon s-a refăcut cu cheltuiala multor creștini din acest oraș între anii 1912-1935 și s-a resfințit sub înțeleapta păstorie a I.P.S. D. Dr. Miron Cristea primul Patriarh al României. Lucrările au fost începute de preotul paroh protoereu
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
Ghinea, I. Ștefanic, A. Ercău. Arh. Socolescu, Pictor prof. Umberto Marcheti. Cu voia lui Dumnezeu, prin donații de la credincioși și dotații de la Sf. Arhiepiscopie a Bucureștilor, între anii 1952-1959, s-a continuat executarea lucrărilor această Sfântă și Dumnezeiască Biserică cu hramul Sf. Mare Mucenic Pantelimon, restaurăndu-se și consolidându-se arhitectonic, executându-se pictura din nou și restaurăndu-se pictura veche. S-a resfințit la 27 iulie 1969, în vremea înțeleptei arhipăstoriri a Părintelui Patriarh Justinian, preoți fiind: Ioan Nicolae, paroh, Davidescu Marin
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
executat în mozaic. După încheierea tuturor lucrărilor de renovare și repictare, biserica a fost resfințită, la 21 noiembrie 1994, de către P.S. Vincențiu Ploieșteanu, Episcop Vicar Patriarhal, de sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, care a rămas ca al doilea hram. Este meritul preoților și al enoriașilor că îngrijesc cu multă osârdie lăcașul bisericii pe care îl înfrumusețează mereu pentru a fi exemplu în întreaga parohie. În acest fel, biserica Sf. Pantelimon și-a reluat întreaga activitate, în condiții de demnitate
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]