14,500 matches
-
În pace printre f?clii o mie ?i În mormânt albastru ?i n pânz? argintie, În mausoleu-?i mândru, al cerurilor arc, Tu adorat ?i dulce al nop?ilor monarh! " (Melancolie) Dac? odinioar? „credin? a" cea care „zugr?ve?te icoanele-n biserici" Îmb?ls?mă sufletul poetului cu ale sale „pove? ți feerice" (simbol al vârstei edenice), acum, cănd „ale vie?îi valuri" i-au mai l?sat „abia contururi triste ?i umbre" pe inima-i „pustie", tabloul lumii este
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
o expresie liric? a „lumii interioare" a poetului st?pânit? acum de sentimentul tragic al unei existen?e ce ?i-a pierdut Încrederea În „limpezimea ?i senin?tatea" din care alt?dat? credin?a (În propriul destin artistic) z?mislea „icoanele" unui suflet Îmb?ls?maț de „pove? tile-i feerici": „Subiectivitatea interioar? este adev?râtul izvor al liricii", afirma Hegel În „Prelegeri de estetic?", atâta timp cât sentimentele comunic? adev?ruri generalumane, dep??ind experien?a individual? a artistului: „... intui?iile ?i sentimentele
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de lumin?", iar apa ce „alearg?-n ceruri" (cercul simbol al perfec? iunii, „prima form? mi???toare, tr?itoare a lumii", Întrucat „din cercuri cresc ?i Înfloresc toate lucrurile ?i ideile vii", dup? cum afirma cel ce ?i-a zidit icoana sufletului s?u În cele ? apte cercuri ale Mesei Ț?ceriiConstantin Brâncu?i), deseneaz? pe undele sale, chipul celui drag. Iubirea, asociat? În aceste versuri cu imaginea cercului, este, prin urmare, v?zut? că un principiu cosmic ce st? la
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
v?paie ". {Scrisoarea IV) ????ritul ei magic este de aceea un moment solemn, o „minune" mult a? teptat? pe care noaptea, În ??cerea ei În?eleapt? o a? teapt? aprinzându-?i, una cate una, f?cliile pe altarul luminat de icoanele cerului,stelele: „Natură doarme dus?, ț?riile În pace Din limpedea n???ime pe-alocuri se disface O stea, apoi iar una; pe ape diafane ??i limpezesc În tremur a lor icoane. Tot mai adânc domne?te ț?cerea În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cate una, f?cliile pe altarul luminat de icoanele cerului,stelele: „Natură doarme dus?, ț?riile În pace Din limpedea n???ime pe-alocuri se disface O stea, apoi iar una; pe ape diafane ??i limpezesc În tremur a lor icoane. Tot mai adânc domne?te ț?cerea În? eleapt? - Se face cum c? noaptea minunea ?i-o a? teapt? Deodat? luna-ncepe din ape s? r?saie ?i p?n' la mal dureaz? o cale de v?paie ". Odat? st
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
-n luciu luna E că aminte s?-mi aduc De tine-ntotdeauna " ??i dac?..) O coresponden?? tainic? leag? universul naturii de sufletul poetului: imaginii plopilor ce tresar ?i a ramurilor care bat În geam Îi corespunde emo?ia reg?sirii icoanei iubitei În inima să; luminii lacului În care se reflect? str? lucirea stelelor Îi corespunde seninul gândului luminat de speran??? ?i lini?te; str?lucirii astrului nocturn ce spulber???irurile de nori Îi corespunde amintirea vie a chipului iubitei ivinduse
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de ani i-au trebuit Luminii s? ne-ajung? Poate de mult s-a stins În drum În dep?rt?ri albastre, Iar rază ei abia acum Luci vederii noastre." Ceea ce noi vedem ast?zi pe cer este de fapt „icoana stelei ce-a murit", a c?rei str?lucire reflect? doar „amintirea" luminii demult pierdute În „noaptea adânc?" a timpului: „Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie: Era pe când nu s-a z?riț, Azi o vedem
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
albastre, Iar rază ei abia acum Luci vederii noastre." Ceea ce noi vedem ast?zi pe cer este de fapt „icoana stelei ce-a murit", a c?rei str?lucire reflect? doar „amintirea" luminii demult pierdute În „noaptea adânc?" a timpului: „Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie: Era pe când nu s-a z?riț, Azi o vedem, ?i nu e". Ideea filozofic? a relativit??îi timpului (a corela?iei dintre timp, spa?iu ?i lumin?) 1-a preocupat
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
nostru dor Pieri În noapte-adânc?, Lumina stinsului amor Ne urm?re? te Inc?”. Distan?a cosmic? se metamorfozeaz? În poezia eminescian? Într-un „departe l?untric" : asemenea str?lucirii Îndep?rtate a stelei care mai lumineaz? cerul ?i dup? ce „icoana" ei s-a stins, iubirea Inc? mai vibreaz? În sufletul poetului chiar dac? această a pierit „În noapte-adânc?". Toate semnifică?iile pe care le cumuleaz?, În contextul poeziei, acest topos poetic demonstreaz? Inc? o dat? c?? ?i În poezia „La
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
lungii lini?ț i", izvorând pe ceruri („Aerul În unde-albastre pe a lor cale scânteiaz?") „boabe mari de rou? scump? / Aninate-n haină nop?îi", „sclipiri pe cer" luminând oglindă apelor, sau preș?rând pe c???ri „pulbere de argint" icoane ale cerului limpezindu-?i chipul În ape de izvor („pe ape diafane / I?i limpezesc În tremur pe rând a lor icoane") scânteind printre crengile copacilor („Printre crengi scânteie stele / Farmec dând c???rii strâmte"), ori luminând mersul turmelor („Sară
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
haină nop?îi", „sclipiri pe cer" luminând oglindă apelor, sau preș?rând pe c???ri „pulbere de argint" icoane ale cerului limpezindu-?i chipul În ape de izvor („pe ape diafane / I?i limpezesc În tremur pe rând a lor icoane") scânteind printre crengile copacilor („Printre crengi scânteie stele / Farmec dând c???rii strâmte"), ori luminând mersul turmelor („Sară pe deal buciumul sun? cu jale / Turmele-1 urc, stele le scap???-n cale"), asemenea unor boabe de rou? preș?rate pe pânză
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de aram? ro?? r?sunând armonios" inundate de „p? durile de flori"; acolo „fluviul cânt?rii" trece prin „p?duri de basme". În „nemaiv?zuta feerie" a codrilor, cerul I?i revărs? lumină prin „oglinzile m?re?e ale stelelor icoane" În „pulberea de-argint" a plaiurilor verzi; aerul „scânteiaz?" În „unde albastre", iar luna -„diadem de topi?i a?tri" „arde-n blondele ei plete". (Memento Mori). În acest univers mitic, codrul este „Împ?rât sl?vit": „Împ?rât sl
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
EFIMIȚA: Bragă... baloane... turtă dulce... lampioane... limonadă... fracuri, decorațiuni, decorați, donițe, menajerii, fluiere, ciubere, cimpoaie, copii, hîrdaie, bone, doici, artifiții, fotografii la minut, comedii, tombole, oale, steaguri, înghețată de vanilie, stambe, căni, biciclete, cai, vite, basmale...mătuși,unchi, veri, nepoate... icoane, bricege, săpun... lumînări, panglici, prescuri, grîu... căciuli, cojoace, Prima societate de bazalt și teracotă. Stella, sticle, cercuri doage... plăpumi saltele, perne, Flori, scaune, paturi, mese oglinzi, inele, ibrice... doftorii de bătături, săpun de pete, madipolon, ace englezești, mere, portocale, năut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
înlocuit Creatorul cu o creație. Instituția Bisericii Ortodoxe este atacată vehement prin multe modalități și sub diferite pretexte. În contextul obiectului analizei de față, se susține faptul că în Sfintele Biserici Ortodoxe se practică idolatria sub forma închinării creștinilor la icoane. Despre acest lucru, cel de-al VII-lea Sinod Ecumenic a hotărât: “Este permis și chiar bineplăcut înaintea lui Dumnezeu a face icoane. Acestor icoane sfinte nu li se da însă adorarea care se cuvine numai lui Dumnezeu, ci venerarea
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
față, se susține faptul că în Sfintele Biserici Ortodoxe se practică idolatria sub forma închinării creștinilor la icoane. Despre acest lucru, cel de-al VII-lea Sinod Ecumenic a hotărât: “Este permis și chiar bineplăcut înaintea lui Dumnezeu a face icoane. Acestor icoane sfinte nu li se da însă adorarea care se cuvine numai lui Dumnezeu, ci venerarea sau cinstirea care se aduce persoanei înfățișată pe icoană, iar nu materiei icoanei sau chipului de pe ea.” Fiecare dintre noi avem, într-un
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
susține faptul că în Sfintele Biserici Ortodoxe se practică idolatria sub forma închinării creștinilor la icoane. Despre acest lucru, cel de-al VII-lea Sinod Ecumenic a hotărât: “Este permis și chiar bineplăcut înaintea lui Dumnezeu a face icoane. Acestor icoane sfinte nu li se da însă adorarea care se cuvine numai lui Dumnezeu, ci venerarea sau cinstirea care se aduce persoanei înfățișată pe icoană, iar nu materiei icoanei sau chipului de pe ea.” Fiecare dintre noi avem, într-un loc de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Sinod Ecumenic a hotărât: “Este permis și chiar bineplăcut înaintea lui Dumnezeu a face icoane. Acestor icoane sfinte nu li se da însă adorarea care se cuvine numai lui Dumnezeu, ci venerarea sau cinstirea care se aduce persoanei înfățișată pe icoană, iar nu materiei icoanei sau chipului de pe ea.” Fiecare dintre noi avem, într-un loc de cinste al casei, un album cu fotografii reprezentând persoane dragi care nu mai sunt printre noi. Le privim cu dragoste, cu regret și gândurile
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Este permis și chiar bineplăcut înaintea lui Dumnezeu a face icoane. Acestor icoane sfinte nu li se da însă adorarea care se cuvine numai lui Dumnezeu, ci venerarea sau cinstirea care se aduce persoanei înfățișată pe icoană, iar nu materiei icoanei sau chipului de pe ea.” Fiecare dintre noi avem, într-un loc de cinste al casei, un album cu fotografii reprezentând persoane dragi care nu mai sunt printre noi. Le privim cu dragoste, cu regret și gândurile zboară către acele vremuri
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
evident imaginare, de persoana dragă pe care o vizualizăm în fotografie. Toate emoțiile privitorului sunt îndreptate și au legătură numai cu persoana pe care am dori să o mai aducem preț de o clipă în viața noastră. Acesta este rolul icoanelor în Sfintele Biserici Ortodoxe. Creștinul cinstește ceea ce reprezintă icoana și nu materialul din care aceasta este făcută. În fața icoanei creștinul nu se roagă “Sfânta icoană, ajută-mi să...”, ci, în bucuria sau necazul care îl aduce în fața acesteia, se adresează
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
în fotografie. Toate emoțiile privitorului sunt îndreptate și au legătură numai cu persoana pe care am dori să o mai aducem preț de o clipă în viața noastră. Acesta este rolul icoanelor în Sfintele Biserici Ortodoxe. Creștinul cinstește ceea ce reprezintă icoana și nu materialul din care aceasta este făcută. În fața icoanei creștinul nu se roagă “Sfânta icoană, ajută-mi să...”, ci, în bucuria sau necazul care îl aduce în fața acesteia, se adresează și crează o puternică legătura afectivă cu ceea ce icoana
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
numai cu persoana pe care am dori să o mai aducem preț de o clipă în viața noastră. Acesta este rolul icoanelor în Sfintele Biserici Ortodoxe. Creștinul cinstește ceea ce reprezintă icoana și nu materialul din care aceasta este făcută. În fața icoanei creștinul nu se roagă “Sfânta icoană, ajută-mi să...”, ci, în bucuria sau necazul care îl aduce în fața acesteia, se adresează și crează o puternică legătura afectivă cu ceea ce icoana prefigurează în imaginea ce se dăruiește sufletului care o cinstește
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
dori să o mai aducem preț de o clipă în viața noastră. Acesta este rolul icoanelor în Sfintele Biserici Ortodoxe. Creștinul cinstește ceea ce reprezintă icoana și nu materialul din care aceasta este făcută. În fața icoanei creștinul nu se roagă “Sfânta icoană, ajută-mi să...”, ci, în bucuria sau necazul care îl aduce în fața acesteia, se adresează și crează o puternică legătura afectivă cu ceea ce icoana prefigurează în imaginea ce se dăruiește sufletului care o cinstește. Icoana, în sine, nu ar avea
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
icoana și nu materialul din care aceasta este făcută. În fața icoanei creștinul nu se roagă “Sfânta icoană, ajută-mi să...”, ci, în bucuria sau necazul care îl aduce în fața acesteia, se adresează și crează o puternică legătura afectivă cu ceea ce icoana prefigurează în imaginea ce se dăruiește sufletului care o cinstește. Icoana, în sine, nu ar avea nicio înrâurire asupra vieții creștinului dacă acesta nu o investește cu un capital de sinceritate, dragoste și încredere, într-un cuvânt, cu credință. De
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
creștinul nu se roagă “Sfânta icoană, ajută-mi să...”, ci, în bucuria sau necazul care îl aduce în fața acesteia, se adresează și crează o puternică legătura afectivă cu ceea ce icoana prefigurează în imaginea ce se dăruiește sufletului care o cinstește. Icoana, în sine, nu ar avea nicio înrâurire asupra vieții creștinului dacă acesta nu o investește cu un capital de sinceritate, dragoste și încredere, într-un cuvânt, cu credință. De remarcat este faptul că nici unul dintre cei care acuză fățiș Biserica
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
asupra vieții creștinului dacă acesta nu o investește cu un capital de sinceritate, dragoste și încredere, într-un cuvânt, cu credință. De remarcat este faptul că nici unul dintre cei care acuză fățiș Biserica Ortodoxă de idolatrie, pe temeiul închinării la icoane, nu acuză cu aceeași vehemență, închinarea la adevărații idoli ai vremurilor contemporane, reprezentați de internet și televiziune. Răul din acestea vine și prin aceste instrumente își produce efectele perfide în societatea românească. În zilele actuale, cel rău nu mai obligă
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]