1,893 matches
-
Migrația spre locurile de reproducere are loc în fiecare an, și peștii au tendința de a căuta locurile unde s-au născut. În timpul migrației, masculii preced sosirea femelelor. Fecunditatea este mare, femelele mai mari pot depune până la 250.000 de icre adezive cu un diametru de aproximativ 2 mm. După fecundare icrele aderă la substrat până la ecloziune. Dezvoltarea embrionară durează de la 10 până la 15 zile la 8-16°C și 5-6 zile la 20°C. Maturitatea sexuala este atinsa la ambele sexe
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
peștii au tendința de a căuta locurile unde s-au născut. În timpul migrației, masculii preced sosirea femelelor. Fecunditatea este mare, femelele mai mari pot depune până la 250.000 de icre adezive cu un diametru de aproximativ 2 mm. După fecundare icrele aderă la substrat până la ecloziune. Dezvoltarea embrionară durează de la 10 până la 15 zile la 8-16°C și 5-6 zile la 20°C. Maturitatea sexuala este atinsa la ambele sexe la 4-6 ani împliniți, atunci când exemplarele ajunge la o dimensiune de
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
Dezvoltarea embrionară durează de la 10 până la 15 zile la 8-16°C și 5-6 zile la 20°C. Maturitatea sexuala este atinsa la ambele sexe la 4-6 ani împliniți, atunci când exemplarele ajunge la o dimensiune de aproximativ 430-500 mm. După depunerea icrelor, peștii coboară repede spre mare; puietul rămâne în fluviu până în toamnă, când coboară în spațiul predeltaic, iar în primăvara următoare trece în liman. Are o mare importanță comercială. În 1920, capturile în limanurile Niprului și Bugului erau de 200-240 de
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
Sortare 2 Spălare Curățire 3 Divizare 6 Sortare ambalare 5 Deshidrata re 4 Opărire Aburire 80 81 LUCRAREA 13 CONSERVAREA PRODUSELOR DIN CARNE ȘI PESTE 1. Analiza conservelor de carne în suc propriu 2. Analiza conservelor de pește și a icrelor 1. Analiza conservelor de carne 1.1.Analiza consrvelor de carne de porc în suc propriu La prepararea conservelor de carne de porc se va întrebuința carne proaspătă,nu se admite folosirea cărnii de pe căpățâni și de pe picioare, a organelor
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
folosit la titrare, în ml ; m - masă sau volumul produsului pregătit că la punctul 1, luat pentru analiză g sau ml ; 0,00585 cantitatea de clorura de sodiu corespunzătoare la 1 ml azotat de argint 0,1 n, g ; Analiza icrelor Determinarea mărimii boabelor de icre Se umple cu apă ¾ din volumul unui cilindru gradat îngust sau o biureta și se notează nivelul apei cu o precizie de 0,1 ml. Se introduc apoi cu atenție 100 boabe de icre și
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
m - masă sau volumul produsului pregătit că la punctul 1, luat pentru analiză g sau ml ; 0,00585 cantitatea de clorura de sodiu corespunzătoare la 1 ml azotat de argint 0,1 n, g ; Analiza icrelor Determinarea mărimii boabelor de icre Se umple cu apă ¾ din volumul unui cilindru gradat îngust sau o biureta și se notează nivelul apei cu o precizie de 0,1 ml. Se introduc apoi cu atenție 100 boabe de icre și se notează noul nivel al
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Analiza icrelor Determinarea mărimii boabelor de icre Se umple cu apă ¾ din volumul unui cilindru gradat îngust sau o biureta și se notează nivelul apei cu o precizie de 0,1 ml. Se introduc apoi cu atenție 100 boabe de icre și se notează noul nivel al apei. Diferența dintre primul și al doilea nivel da volumul a 100 de boabe. Determinarea se repetă de 3 ori, luându-se de fiecare dată o nouă cantitate de icre. Ca rezultat se ia
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
atenție 100 boabe de icre și se notează noul nivel al apei. Diferența dintre primul și al doilea nivel da volumul a 100 de boabe. Determinarea se repetă de 3 ori, luându-se de fiecare dată o nouă cantitate de icre. Ca rezultat se ia media aritmetică a 3 determinări. Determinarea acidității icrelor Determinarea acizilor solubili în apă. Se determina prin extragerea cu apă a cestora din proba de icre și titrarea extractului cu KOH 0,1 n , în prezența fenolftaleinei
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Diferența dintre primul și al doilea nivel da volumul a 100 de boabe. Determinarea se repetă de 3 ori, luându-se de fiecare dată o nouă cantitate de icre. Ca rezultat se ia media aritmetică a 3 determinări. Determinarea acidității icrelor Determinarea acizilor solubili în apă. Se determina prin extragerea cu apă a cestora din proba de icre și titrarea extractului cu KOH 0,1 n , în prezența fenolftaleinei. Modul de lucru Într-o capsula de porțelan se cântăresc , cu precizie
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
3 ori, luându-se de fiecare dată o nouă cantitate de icre. Ca rezultat se ia media aritmetică a 3 determinări. Determinarea acidității icrelor Determinarea acizilor solubili în apă. Se determina prin extragerea cu apă a cestora din proba de icre și titrarea extractului cu KOH 0,1 n , în prezența fenolftaleinei. Modul de lucru Într-o capsula de porțelan se cântăresc , cu precizie de 0,01 g, 10 g din proba de analizat . Se trec cantitativ cu 100 ml apă
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
cu KOH 0,1 n, în prezența fenolftaleinei , până la apariția colorației roz. Acizi solubili în apă = 5,6 x V / m 5.6 masă KOH , în mg V - volumul de NaOH 0,1n folosit la titrare, ml; m - masă de icre luate pentru analiză, g Rezultatul se exprimă în mg KOH la 1 g de icre. 88 FIȘA DE LUCRU NR.13 Proprietăți organoleptice la conservele de carne tabelul 13.4. Proprietăți organoleptice Condiții de admisibilitate Aspectul conținutului : la rece(10
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
apă = 5,6 x V / m 5.6 masă KOH , în mg V - volumul de NaOH 0,1n folosit la titrare, ml; m - masă de icre luate pentru analiză, g Rezultatul se exprimă în mg KOH la 1 g de icre. 88 FIȘA DE LUCRU NR.13 Proprietăți organoleptice la conservele de carne tabelul 13.4. Proprietăți organoleptice Condiții de admisibilitate Aspectul conținutului : la rece(10°C) la cald(40°C) Culoare Consistentă Gust și miros Corpuri străine Proprietăți organoleptice la
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
NR.13 Proprietăți organoleptice la conservele de carne tabelul 13.4. Proprietăți organoleptice Condiții de admisibilitate Aspectul conținutului : la rece(10°C) la cald(40°C) Culoare Consistentă Gust și miros Corpuri străine Proprietăți organoleptice la conservele de pește sau icre tabelul 13.5. Proprietăți organoleptice Condiții de admisibilitate Aspectul conținutului : la rece(10°C) la cald(40°C) Culoare Consistentă Gust și miros Corpuri străine Analize fizico-chimice tabelul 13.6 Nr. Crt. Caracteristici fizico-chimice Condiții de admisibilitate 1. Conținutul de
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
fructe.......................................... 71 -78 71 LUCRAREA 12 - Operații pregătitoare în vederea deshidratării prin uscare a legumelor rădacinoase................................................................. ....................................... 79 80 LUCRAREA 13 Conservarea produselor din carne și pește....................................... 1.Analiza conservelor de carne în suc propriu...................................................................... 2.Analiza conservelor de pește și a icrelor............................................................... 81 88 81 LUCRAREA 14 - Fișa de documentare privind calculul capacității de producție în industria conservelor.................................................................. ......................................... 89 90 LUCRAREA 15 - Stabilirea rețetelor de fabricație pentru conserve..................... GLOSAR DE TERMENI......................................................... .................. SOLUȚII ..................................................................... ......................... 91 99 100 102 BIBLIOGRAFIE................................................... .................................. 108 EDITURĂ ȘI TIPOGRAFIA PIM
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
la mijloc pe un spațiu mare. Cele 4 mustăți de pe partea ventrală a botului sunt turtite lateral. Este lipsit de solzi, iar corpul este acoperit cu cinci rânduri de plăci (scuturi) osoase mici longitudinale. Trăiește până la 100 de ani. Depune icrele la adâncimi de 8-20 m în fluvii, pe fund argilos și pietriș, în curentul apei în aprilie-iunie. Este un pește carnivor, se hrănește cu crustacee, larve de insecte, larve de pești și pești mici: scrumbie, hamsii, guvizi etc. Are valoare
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
și pietriș, în curentul apei în aprilie-iunie. Este un pește carnivor, se hrănește cu crustacee, larve de insecte, larve de pești și pești mici: scrumbie, hamsii, guvizi etc. Are valoare economică foarte mare și este pescuit pentru carnea gustoasă și icrele negre. ul este clasificată după IUCN ca o specie pe cale de dispariție (CR). În apele românești, după Salnikov și Malyatskii, morunul este reprezentat printr-o subspecie și natio aparte: "Huso huso ponticus", natio "occidentalis" (Salnikov and Malyatskii, 1934). Morun, belugă
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
greutate obișnuită de 100-150 kg, dar au fost pescuite și exemplare mult mai mari de 500-900 kg. Cel mai mare exemplar raportat din Dunăre, pescuit în 1890 la Sfântul Gheorghe, cântărea 888 kg, dintre care 600 kg carne, 127 kg icre, 143 kg cântărea capul, iar 18 kg intestinele și vezica înotătoare. La 75 de ani, morunul măsoară 4,200 m și cântărește peste 1.000 kg. Un morun, pescuit în Marea de Azov și cântărind 640 kg, avea 58 de
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
mult mai închise, uneori chiar negre; iar cele din Dunăre, dimpotrivă, sunt cenușii deschis. Se întâlnește și o varietate complet albă (albinos). Morunul trăiește în apele bazinului aralo-ponto-caspic, de unde intră în fluviile tributare ale acestor mări, pentru a-și depune icrele. El este răspândit în Marea Neagră, Marea Azov, Marea Caspică. A fost întâlnit și în Marea Adriatică (regiunea nordică). Este mult mai numeros în Marea Caspică și foarte rar în Marea Adriatică. Din Marea Neagră morunul intră în Dunăre, Nistru, Nipru, Bug. În mare
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
gropi cu fund tare și negru situate de obicei după un cot unde curentul lovește în maluri. Aici morunii stau aproape în letargie, hrănindu-se foarte puțin. În timpul iernatului se adună în grupe. În timpul migrației spre locurile de depunere a icrelor morunul înoată pe fundul apei în cele mai profunde parți ale albiei râurilor. După depunerea icrelor se reîntoarce în mare, înotând foarte iute mai mult la suprafața apei. Unii rămân pentru a ierna chiar în Dunăre în gropi adânci alături de
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
maluri. Aici morunii stau aproape în letargie, hrănindu-se foarte puțin. În timpul iernatului se adună în grupe. În timpul migrației spre locurile de depunere a icrelor morunul înoată pe fundul apei în cele mai profunde parți ale albiei râurilor. După depunerea icrelor se reîntoarce în mare, înotând foarte iute mai mult la suprafața apei. Unii rămân pentru a ierna chiar în Dunăre în gropi adânci alături de nisetru. Puii de morun se îndreaptă către mare în lunile iunie-septembrie, înotând încet pe fundul apei
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
printre caracterele cele mai evidente la speciile acestui gen. Cu toate că uneori dungile nu sunt clar distincte la exemplarele vii, ele apar întotdeauna foarte pronunțat la cele conservate. Dunga mediolaterală este mai evidentă la peștii adulți în timpul perioadei de depunere a icrelor. Genul este răspândit în Europa. Multe populații sunt răspândite în partea de est a bazinului Mării Adriatice, pe arii de distribuție foarte limitate, și de multe ori sunt supuse unor modificări constante a mediului de către oameni și sunt în pericol
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
și detritus organic. O componentă importantă a hranei sunt diferite specii de moluște bivalve ("Mytilaster", "Abra", "Hydrobia"), pe care peștele le triturează cu ajutorul dinților faringieni. Se reproduce în fluvii, în martie-mai și apoi reintră în mare. Zonele de depunere a icrelor sunt situate în apele de mică adâncime și cu vegetație bogată, de obicei, de-a lungul malurilor râurilor și lacurilor sau în zonele de inundații. Depunerea are loc de mai multe ori, la un interval de câteva zile. Specia este
Tarancă () [Corola-website/Science/331217_a_332546]
-
de obicei, de-a lungul malurilor râurilor și lacurilor sau în zonele de inundații. Depunerea are loc de mai multe ori, la un interval de câteva zile. Specia este foarte prolifică, fiecare femelă poate depune 22 000- 202 000 de icre, cu un diametru de aproximativ 1,5 mm. Maturitatea sexuală e atinsă în anul al 4-lea. Importanța economică este mare pentru regiune din jurul Mării de Azov și a Mării Negre unde se pescuiește în cantități mari. Taranca fiind rară în
Tarancă () [Corola-website/Science/331217_a_332546]
-
epoca de reproducere bat în portocaliu. Irisul este argintiu sau gălbui, cu pete cenușiu-închis. Se hrănește cu plancton, cu crustacee, larve de insecte, etc. Are o preferință specială pentru insecte (muște, himenoptere), pentru prinsul cărora sare deseori din apă. Depune icrele în mai-iulie. Locurile preferate pentru pontă sunt apele foarte puțin adânci, cu multă iarbă și altă vegetație, de rădăcinile cărora se prind icrele, lipicioase. Rareori, își depune icrele direct pe nisipul fundului. Are valoare economică ridicată. Carnea este potrivit de
Obleț () [Corola-website/Science/331470_a_332799]
-
etc. Are o preferință specială pentru insecte (muște, himenoptere), pentru prinsul cărora sare deseori din apă. Depune icrele în mai-iulie. Locurile preferate pentru pontă sunt apele foarte puțin adânci, cu multă iarbă și altă vegetație, de rădăcinile cărora se prind icrele, lipicioase. Rareori, își depune icrele direct pe nisipul fundului. Are valoare economică ridicată. Carnea este potrivit de gustoasă, fadă, moale, cu multe oase și se întrebuințează la prepararea ciorbei; se mai gătește și sub formă de saramură. În țările mediteraniene
Obleț () [Corola-website/Science/331470_a_332799]