1,864 matches
-
probe. În categoria itemilor semiobiectivi se includ: - itemi de tip răspuns scurt, formulați într-o manieră directă și concisă, specificând în mod clar natura răspunsului corect; - itemi de completare, ce solicită drept răspuns câteva cuvinte care se înscriu în contextul ideatic oferit. Acești itemi apar ca un soi de răspunsuri eliptice, incomplete, elevul urmând să definitiveze câmpuri ideatice sau argumentative; - itemi de tip întrebări structurate, constituite din mai multe subîntrebări legate printr-un element comun. Trăsătura principală a itemilor semiobiectivi constă
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
și concisă, specificând în mod clar natura răspunsului corect; - itemi de completare, ce solicită drept răspuns câteva cuvinte care se înscriu în contextul ideatic oferit. Acești itemi apar ca un soi de răspunsuri eliptice, incomplete, elevul urmând să definitiveze câmpuri ideatice sau argumentative; - itemi de tip întrebări structurate, constituite din mai multe subîntrebări legate printr-un element comun. Trăsătura principală a itemilor semiobiectivi constă în faptul că elevul este pus în situația de a construi un răspuns, și nu de a
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
mereu servită rațional, în experimentalismul funciar al științei lor. Dar toți criticii nu au temei atunci când fac abstracție de demarcațiile categoriale ale obiectului cogniției în Economie. Desfășurarea de forțe în contra specificului demersului teoretic al Economiei se originează fie în libertinajul ideatic permis de confortul redutei adevărului obiectiv, fie din dorința dezertării din teritoriul nisipurilor mișcătoare al certitudinilor subiective. În esență, explicațiile luptei de gherilă menite să determine un alt comportament metodologic în Economie sunt și logice și psihologice. Doar că forma
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
economică ar putea să fie din categoria acelor fluctuații prezentate de comportamentele elementelor fundamentale ale naturii. Sugestia este că, asemănător stărilor departe de echilibru (unde se întâmplă efectul legii bifurcației), atât în interioritatea faptelor economice, cât și în reflexia lor ideatică (în Economie), are loc o deschidere alternativă, apare o magistrală contextuală diferită, un alt nivel de complexitate care necesită un alt nivel de interpretare (Prigogine, Stengers, 1984). Dacă este așa, analiza economică s-ar putea să se lase atât de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
referă strict la reprezentări, acea stare a întemeierii gândului în forma expresivă a ideii sau în conturul viziunii sugerate ca posibilitate practică. Inversiunea abstractă se produce în starea cogniției în care intervine suprasaturarea de concret a cărei formă de reprezentare ideatică se recalibrează pe alt nivel de generalitate și pe alt orizont de semnificații. Inversiunea concretă este starea de reprezentare la care se raportează cogniția în condițiile atingerii limitelor metodei raționale, prin saturația reducerii la absurd și angajamentul ei în formule
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în orice direcție. Aici Economia ne pierde în lumea ei rece și vidă de aserțiuni raționalizante. Inadecvările conceptualizării în Economie sau despre Economie (în timpul premodern, când activitatea prevala asupra gândirii raționale pe motivul subzistenței și supraviețuirii) au marcat și substanțieri ideatice și idealități substanțiale în care dualitatea a primat nu diferit de formulele cogniției. În genere, specificul cogniției în economie a fost multiplicarea dualităților, provocând generații spontanee în manieră maniheistă și atunci când a implicat mai mult de doi factori energetici. La
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
însăși, nu doar a acțiunii practice. Ieșirea din criză este o iluzie pentru conceptualizările de mai sus. Într-un fel, a ieși din starea de criză echivalează cu inventarea altei substanțializări a Economiei, o altă schemă conceptuală, o altă sinteză ideatică generatoare de experiență teoretică și practică deschise, postmoderniste, postdihotomice. Căile raționalității Clasele de conceptualizări arată atât căile pe care se eșuează, cât și căile unde s-ar putea produce corecții pentru minimizarea eșecului, pentru controlul rațional al consecințelor, pentru implicarea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Lévy-Leboyer, a apărut în Franța în 1974. La numai un an distanță, în 1975, apărea în România o lucrare semnată de mine care conținea în titlul ei sintagma „Psihologie organizațională”. Anii ’90 aduc cu ei o și mai mare efervescență ideatică, precum și recuperarea rapidă a unor câștiguri ale psihologiei universale. În 1991, Ion Mânzat introduce psihologia sinergetică în psihologia românească; în 1994/1995, Adrian Neculau invadează pur și simplu spațiul psihologiei românești cu problematica reprezentărilor sociale; în 1994, Mircea Miclea face
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
constrâns” de relații sociale dense în jurul lui: nu doar că are acces la informații non-redundante din alt grup, dar, în același timp, facilitează accesul la informații noi și pentru ceilalți membri ai rețelei de care aparține. La limită, este cazul ideatic al antreprenorului, care, pentru a-și dezvolta permanent propria afacere, este nevoit să „deschidă” și să multiplice cât mai mult propriile relații sociale (de aceea, rețelele deschise au fost numite și rețele antreprenoriale). În funcție de modul în care este definit „capitalul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de frustrație, cel aflat în starea, de tensiune caută, o „pricină”, fiind gata să descarce, chiar și în mod neadecvat, starea sa de tensiune, dând naștere astfel la numeroase ocazii de conflicte reale cu cei din jur. În acest context ideatic - care subliniază caracterul social al ființei umane, precum și importanța, influenței intercorelate a factorilor bio-psiho-sociali și culturali în formarea unei personalități complexe, supuse unui proces continuu de dezvoltare - este firesc ca cele - patru caracteristici ale comportamentului specific frustrării (agresiunea, fixarea, regresiunea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Stalin - anticristul evangheliilor”, „Noi nu vrem bolșevism”, „Țărani români, ne poruncesc strămoșii!”, „Neamul și țăranii una sunt!”, „Armatele creștine, soli ai libertății” etc.45. Jurămintele luptătorilor din munți evidențiază printr-o retorică nuncupativă aceleași valori ce compun patrimoniul simbolic și ideatic al mișcării de rezistență anticomunistă. În jurământul de credință depus În cadrul Organizației Național-Creștine din Banat se menționează: Subsemnatul... văzând situația În care se află țara astăzi sub regimul social-democrat comunist compus din cei mai răi oameni, dușmani ai religiei și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
etică. În acest sens, postumanismul temperat încearcă să chestioneze atât condiția umană, cât și integrarea umanului în alte sisteme, de la cele biocibernetice la cele comunicațional-avatarice, până la cele transgenice care populează spațiul virtual. Undeva la mijlocul drumului marcat de acești doi poli ideatici dorește a se așeza postumanismul temperat: reținând deopotrivă avantajele și dezavantajele, încurajând potențialul pozitiv și demontând pericolele existenței postumane. Această situare, instabilă și permanent reconfigurabilă în funcție de variabilele introduse, nu se dovedește a fi una facilă, mai ales din cauza faptului că
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de toate zilele. ș...ț Ceea ce contează este măsura În care un principiu fructifică viața. Atunci cogito, ergo sum caracterizează epoca modernă”. Așadar, chiar dacă a mai fost rostită de către alți filosofi, În alte vremuri, enunțul nu a avut același conținut ideatic și nu a fost potențat la aceeași amplitudine, ba chiar impactul În epocă a fost mai redus, trecând mai puțin băgat În seamă, e drept și pentru că a provocat mai puține discuții și de mai modestă miză decât s-a
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
a dramaturgului și e de mirare că teatrele o neglijează; ar fi și astăzi punct de rezistență al unui vibrant spectacol. A urmat "Regulamentul de bloc", " Mașina de vînt" și acum în actuala stagiune "Gheorghe Popescu". Între toate există tangențe ideatice care demonstrează că dramaturgul are o gîndire unitară și o continuitate de viziune în investigarea condiției omului contemporan, asupra stării sociale și morale a individului și a relației esențiale dintre el și starea generală a societății. Mai ales în "Regulamentul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ne induce și ideea că ar fi o creație a imaginației poetului. Aici dramaturgul a avut șansa unei rezolvări subtile a dramei sale, lăsînd liber jocul dintre real și imaginar, conflictul și rezolvarea lui putînd urca astfel într-un plan ideatic superior. În mod surprinzător însă, el renunță la această șansă și preferă coborîrea în real, datînd și localizînd problematica pusă în dezbatere, revenind la obsesiile sale despre condiția individului sub dictatură. La data premierei (iunie 2000), critica a observat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
decît cu personaje, făcut pentru oameni. O respirație ușoară pentru un public care s-a obișnuit să fie exploatat în scaunul său din stal cu efecte tehnice și realități goale, realități care nu transpun nimic și nu au un fond ideatic. Acțiunea urmează un fir simplu pentru un prim nivel de receptare, însă ceea ce se petrece pe scena Sălii Studio depășește acest prag al simplității. Am considerat întotdeauna că un spectacol reușit, este unul pentru care conflictul sau personajele rămîn mult
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pe lume și mort mă-ntreb de câte ori." Poezia eclectică Nu se poate stabili o problematică comună poeților studiați în acest capitol, având în vedere aspectul caleidoscopic al volumelor grupate aici: aplecarea spre mitul arhaic, spre o mitologie intelectuală, spre discursul ideatic și filozofic (ce dă un aspect uscat poeziei), trăirea și perceperea senzorială a lumii, neliniștea generată de marile întrebări raportate la exigență. Toate acestea constituie numai unele aspecte ale problematicii acestei poezii. Poeții citați aici, în majoritate, nu și-au
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fac? 2. Care credeți că erau criteriile după care aceștia erau selectați în pușcării? 3. Discutați în contextul existenței carcerale excesul de zel. (E un păcat sau o necesitate?) Secvența 3: 15 min. * Pornind de la sugestiile fragmentelor folosite ca suport ideatic, li se va cere elevilor să formuleze două soluții pentru ieșirea individului din aria de influență a sistemului opresiv (compromis, delațiune, mistificare a existenței sau soluție mistică). * Evocator în acest sens este prologul Trei soluții din Jurnalul fericirii de Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
didactic, un parcurs care îl pune atât pe elev, cât și pe profesorul mediator al întâlnirii în ipostaza de lector inocent al spectacolului lumii. Dificultatea e dată de lipsa unor repere anterior stabilite (necunoașterea grupului-țintă, imposibilitatea de a intui parcursul ideatic al grupului, fixarea pe o temă nespecifică domeniului științific al profesorului), iar noutatea sperie de multe ori, grație drumurilor nebătătorite și a fricii de ridicol. Munca cu grupul de elevi a însemnat pentru mine o reală satisfacție, datorită posibilității aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
relațiilor și își ființează caracterul lor în acțiuni ce sugerează viață."10 Cu opțiuni nelimitate și cu o miză pe care doar viața o egalează, creația își continuă drumul de la momentul repetițiilor la cel al reprezentației prin renașterea continuă a ideaticii căreia îi rămâne datoare. Păstrându-se în interiorul artei pe care o reprezintă, regizorul se opune oricărei estetici suficiente sieși, gratuite, antropomorfizând fiecare detaliu al datului artistic: în absența vieții, a "pulsațiilor" existenței, a temerilor, a victoriilor, a înfrângerilor, a acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
discuție, să ajungem nu numai la aceleași judecăți de valoare, ceea ce era oarecum explicabil până la un punct, dar, mai mult, se întâmplă să ne trezim, surprinși, că alegeam chiar aceleași citate din respectivele lucrări ca fiind semnificative, notabile. Sunt identități ideatice ivite firesc ceea ce înseamnă, probabil, că există, tot la fel de natural și anumite identități în modul de a fi, în felul de a fi structurat în conștiință și inconștientul nostru, valori fundamentale și experiențe destinale. Cronologia spune sec: sunt zece luni
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
la fel cum am spune un film de autor. Decupajul regizoral operat de Alexa Visarion a modificat tonalitatea narativă, discursivă a piesei lui Djagarov interesantă ca problematică și mai puțin ca scriitură -, concentrându-i substanța și sporindu-i astfel densitatea ideatică. Reprezentația e captivantă prin fluiditatea desenului scenic, prin acuitatea conflictului. Într-un montaj cinematografic, ale cărui planuri alternează conform logicii lăuntrice, personajele sunt prezente tot timpul în scenă. Descifrăm simultan clarificarea de conștiință a procurorului, brutalitatea anchetatorului, lașitatea și durerea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Visarion are, de asemenea, în perfect acord cu textul, fericita idee de a nu mai delimita planul real de cel mental, imaginar, ci de a le unifica și de a le face să se confunde ceea ce mărește forța de șoc ideatic a montării... (Natalia Stancu) 1972 O PASĂRE DINTR-O ALTĂ ZI D.R. Popescu Teatrul Național Cluj-Napoca Fața nevăzută a lunii Întotdeauna, în spectacolele sale, Alexa Visarion voia să le arate celor din stal, din loje și de la balcon, fața nevăzută
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
al vânzării livezii și al victoriei lui Lopahin, are ca temă muzicală, reluată ad nauseam, valsul din Suita II a lui Șostakovici (cel din Eyes Wide Shut), o referință culturală, e adevărat, care însă își ascunde propria încărcătură emoțională, metaforică, ideatică. Muzica lui Șostakovici e a vechii vieți rusești care-și vede sfârșitul lipsit de glorie, jumătate de secol după Cehov, care, simțindu-i moartea, nu putea nici bănui ghilotina (adusă de alți Trofimovi și Lopahini, fără atâtea scrupule) care avea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
tii", răsună pe ecran. "Cum te cheamă?", se arcuiește și întrebarea din final. "Ana"". Numele iconic al sacrificiului, în cazul de față vom vedea al unui alt simbol: înălțarea, comuniunea, participarea. Referințele înalte, venind de departe, dintr-un autentic fond ideatic al unui cineast intelectual, cu impresionante propensiuni către reflexivitate, sunt înfipte în corpul vai, atât de nemilos construit al Cinematografului, cu concretul imaginilor, carnea și sângele său. Între replica-înjurătură frustă din deschidere și miticul Ana din final, cineastul dezvoltă o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]