3,066 matches
-
politicii, însă care intervin ocazional la vot pentru a bulversa toate predicțiile sondajelor și toate convențiile așteptării. Strategia retragerii este practicată de cei mai mulți intelectuali și de admiratorii lor sau de persoane ce adoptă coduri morale riguroase. Preluarea este acea construcție identitară ce se bazează pe împrumuturi de opțiuni, de stereotipuri sau de soluții ce răspund unui deficit identitar asumat. Variantele preluării sunt multiple și depind în mod fundamental de resursele personale disponibile, de capacitatea de a înlătura disonanța cognitivă prin construirea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Strategia retragerii este practicată de cei mai mulți intelectuali și de admiratorii lor sau de persoane ce adoptă coduri morale riguroase. Preluarea este acea construcție identitară ce se bazează pe împrumuturi de opțiuni, de stereotipuri sau de soluții ce răspund unui deficit identitar asumat. Variantele preluării sunt multiple și depind în mod fundamental de resursele personale disponibile, de capacitatea de a înlătura disonanța cognitivă prin construirea consonanței elementelor cognitive disparate. Unii preferă preluarea și cantonarea într-o identitate etnică, religioasă sau culturală colectivă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
față unor evenimente neprevăzute, ca pierderea locului de muncă sau a locuinței; unii aplică strategii reparatorii, alții pe cele de substituire a realității cu fantezii mai mult sau mai puțin realizabile. Preluarea se bazează pe imagini, emoții și alte resurse identitare exterioare individului și asociate cu alții sau chiar cu evenimente și obiecte saturate de o simbolistică relevantă. Mulți tineri practică strategii de preluare și mulți dintre cei care dispun de personalități imitative le adoptă cu ardoare și le părăsesc cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
relevantă. Mulți tineri practică strategii de preluare și mulți dintre cei care dispun de personalități imitative le adoptă cu ardoare și le părăsesc cu același sârg pentru a persevera în improvizații imitative. Fixarea, retragerea sau preluarea sunt strategii de construcție identitară ce marginalizează individualitățile care le practică și le postează într-o stare de inegalitate față de cei care, în virtutea individualizării, adoptă strategii active de prospectare a sinelui și de adaptare biografică la schimbările ce se produc și pe care le produc
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pregnantă, angajarea individuală pentru inventarea sinelui se va accentua, responsabilitatea pentru afirmarea propriei libertăți va fi asumată. 3.6. Reflexivitatea ca mod de a fi Eliberați de structuri, prinși în jocurile inegalităților, ale individualizării tot mai accentuate și ale revoluției identitare, indivizii devin și sunt forțați să devină tot mai reflexivi. Piața competitivă tot mai extinsă și nevoia de reflexivitate individuală tot mai presantă transformă individul în acel subiect istoric solicitat să participe la rezolvarea unui număr crescând de probleme ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
proprietăți și printr-o simbolistică a opulenței și mobilității fără margini; de cealaltă, viața în sărăcie, fără speranță și fără comunicare. Pe de o parte, controlul patriarhal tradițional, cu care unii politicieni încă se identifică; de cealaltă, individualizarea și explozia identitară provocate și întreținute de piață și reflexivitate. Ne aflăm în stadiul confruntării dintre structură și individualizare, dintre societatea holistă și cea individualistă. O confruntare tipică pentru începuturile modernității reflexive. O confruntare economică și politică, socială și culturală în care una
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Prin ocupație s-ar realiza participarea în viața publică, pe când familia ar oferi cadrul de realizare al vieții private. În capitolul precedent am văzut ce transformări recente s-au produs în structura socială cu referire la aria ocupațiilor. Individualizarea, căutările identitare, extensia inegalităților și accentuarea reflexivității au fost procesele care m-au interesat. De data aceasta, propun să ne referim la familie și la relațiile de gen. Să încep prin a spune că noi, cei de astăzi, am moștenit de la societatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Tristu, crescut într-o casă de copii și adoptat apoi în familia unui înalt demnitar comunist, în care rămâne totuși un corp străin. Ratarea pe toate planurile - socială, afectivă - a personajului, motivată de mediu, dar și de un anumit fatalism identitar, este în fond un pretext pentru autor de a înșira pe același fir diverse contexte purulente ale microsocialului comunist. Un infern în miniatură dintr-o casă de copii funcționează metonimic și anticipativ față de lumea din Haimanaua, paginile cele mai bune
MLADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288195_a_289524]
-
doua discută despre omogenitatea ruralului românesc. Câteva elemente despre metodologia lucrării sunt precizate în cea de-a treia secțiune a introducerii, și sunt dezvoltate în finalul acesteia. Rural sau nu? Satul românesc contemporan este un tărâm al schimbării, al căutării identitare, al experimentării diferitelor modele, fiecare cu istoria sa relaționată în mod specific cu ruralul de la noi. Satul tradițional, cvasiagricol, izolat, ca o lume închisă este modelul care pare a fi dominant în stereotipurile populației. Satul modern, nonagricol i se opune
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
câțiva care au cumpărat și teren pentru a-și construi case. După anul 2000 nu a mai existat acest fenomen decât în cazuri izolate, în special la cei care au ieșit la pensie și s-au retras la sat. Elemente identitare Oarecum curios este faptul că tomșenenii se consideră mai educați și mai inteligenți decât cei din Măgula, deși, după cum aminteam anterior, între cele două sate nu există practic o linie de demarcație fizică, etnică sau de altă natură vizibilă. În
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
bici ale Domnului către farisei. În templu și în piețe, Iisus slobozea cuvinte arzătoare ca para focului. Drept răspuns, toți ipocriții religioși ai Palestinei l-au acuzat mai apoi pe Iisus de blasfemie. Citită într-un moment saturat de confuzii identitare, Biblia își revela pentru mine o inexplicabilă perenitate. De atunci încolo, ecuația teologico-politică a existenței mi s-a părut imposibil de tratat ca simplă abstracție 1. Eram însă doar unul dintre acei mulți tineri care, eliberați de oroarea megalomaniei ceaușiste
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
umaniste, care ar fi implicat ieșirea din pasivitate și apetitul pentru discuții critice. Frica de putere (mai precis, față de partidul conducător și loiala Securitate), de timpuriu inoculată, n-a reușit decât să-i hipertrofieze elevului Paul Cernat de atunci complexele identitare („deviza mea era «fuga, la adăpost»” - p. 47). Riturile de trecere la vârsta eroismului plin de făgăduințe n-au fost uitate: solemna înveșmântare în haina de pionier, cravata purpurie și insigna de rigoare au pregătit vizita la Doftana, taberele de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cult opace atât credincioșilor „simpli”, cât și celor „educați”. Adâncindu-și conștiința istorică din care izvorăsc atât rugăciunea pentru întreaga lume, cât și subtilitatea apologeticii, teologii ortodocși ar putea dobândi mai multă demnitate, autoironie și distanță față de propriile lor dileme identitare. Întâlnirea cu străinul reprezintă întotdeauna un prilej de a te elibera de stereotipii parazite și de a adânci cunoașterea de sine. Nepăsarea față de lumea din afara microuniversului religios al ortodoxiei va dispărea numai atunci când pravoslavnicii vor scăpa de obsesiile apartenenței la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
elitist”, construit pe himere sectare. Creștinii nu sunt însă rotarieni sau francmasoni, nici în literă, nici în spirit. Acceptarea unilaterală a privatizării credinței ar echivala cu un suicid spiritual. Critica modernității pornește de la rezerva fundamentală față de această tehnică a camuflajului identitar. Fiind un comentariu pe marginea evenimentului public al liturghiei Bisericii, gândirea teologică este prin definiție critică. Înțeleasă nu în sensul păgân de cult al strămoșilor sau de repetare bigotă a unor idei gata primite, ci ca proclamare inteligentă a adevărului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
spațializare orizontală a identității naționale. Pentru o aplicație a acestui model teoretic, vezi studiul meu „Romania and the Balkans. From Geocultural Bovarism to Ethnic Ontology”, Transit (versiunea online), februarie 2002, apărut în Alexandru Zub, Adrian Cioflâncă (coord.), Globalism și dileme identitare. Perspective românești, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 2002, pp. 79-118. 9. Imitația și autenticitatea sunt teme centrale în culturile neoccidentale. Folosind paradigma Autohtoniști contra Occidentaliști, aș sugera că ambele tabere sfârșesc prin a imita ceva. Occidentaliștii imită Occidentul într-
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
grad înalt, fiindcă sunt stimulați de multiculturalism, prăbușirea generală a canoanelor și permisivitatea sporită a societăților și statelor (cel puțin în Occident), adoptă deseori (succesiv sau simultan) mai multe stiluri de viață dintre cele aflate parcă la alegere în supermarketul identitar. Prin urmare, este mai inteligent și mai pragmatic, nu doar mai consecvent cu ceea ce are mai bun tradiția liberală, să abandonăm (utopia) consensul(ui) rațional și să ne concentrăm pe construcția unui prezent și a unui viitor bazate pe pluralismul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și la orice formă procedurală și kantiană contemporană de liberalism, printr-o extindere (întru câtva forțată) a noțiunii hegeliene de identitate: potrivit viziunii lui Taylor (schițată deja în Hegel and Modern Society, Cambridge University Press, Cambridge, 1979), există trei sfere identitare ale subiectului social: una definită de comunitate, una definită din perspectiva drepturilor omului, una definită economic. Teoretic și practic, Taylor propune un subiect social „situat” lingvistic-cultural și comunitar la polul opus individului autonom (și, potrivit comunitariștilor, atomizat) predicat de liberali
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
-lea). Ca artizan al relansării unei identități iudaice moderne prin „redescoperirea” tradițiilor aproape total abandonate de asimilaționiști și de alți reformatori secularizanți, Buber este în același timp complementar lui Gershom Scholem, cel care a relansat studiul (și a sugerat semnificația identitară a) Cabalei. Ca activist, Buber a fost printre protagoniștii mișcării Ihud, care promova ideea unui stat binațional (arab-evreiesc). Cartea cea mai influentă a lui Buber, Ich und Du (1923; ed. rom.: Eu și tu, traducere de ștefan Aug. Doinaș, Humanitas
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
are și Etzioni slăbiciunile lui politice. Principala mea obiecție la adresa cărții privește mai curând metodologia științelor sociale contemporane, exagerat de dependentă de sondajele de opinie și de metodele cantitative. În cazul în speță, când datele utilizate de autor privesc aspecte identitare, emoționale și atitudinale foarte complexe și puternic ideologizate-politizate, se recomandă prudență maximă, așa cum se desprinde și din compararea sondajelor desfășurate în limbile „minoritare” despre care vorbeam în prima secțiune cu sondajele în engleză. De pildă, respondenții negri au, ca și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la termenul rasă, tabuizat în științele sociale moderne datorită ororilor trecute și prezente ale rasismelor, deși până la sfârșitul secolului al XIX-lea, în paralel cu discursul protorasist de tip Gobineau, era utilizat în distribuție liberă cu nație, națiune, neam21. Continuumul identitar rasă - clasă - „gen” rezultat din asemenea dificultăți conceptuale și preferat de (post)marxiști nu ușurează nici el sarcina celor care caută categorii clare și distincte. Amitai Etzioni - în mod ciudat, el crede că mai trebuie să insiste pentru adoptarea ideii
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
spiritele se apropie tot mai mult la un nivel profund, printr-un proces de „unificare morală” (grație urbanizării, consumului, mediatizării etc.); în aceste condiții, credința este aleasă, nu moștenită cutumiar, ceea ce încurajează intransigența crescândă a credincioșilor, până la fundamentalism; această „redefinire identitară a religiilor”, echivalarea religiilor cu „culturile” sau „stilurile de viață” integrate apoi unei societăți „multiculturale”, este efectul pervers al pluralismului dus la extrem, care conduce la o „identificare intracomunitară”, cu atât mai viguroasă, cu cât consimte tacit la pluralitatea comunităților
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
În 2006), iar dosarele profesionale ale foștilor membri ai nomenclaturii reprezintă În continuare o sursă arhivistică la care cercetătorii nu au acces. În același timp, natura opresivă a comunismului românesc și caracterul violent al prăbușirii lui au generat o problemă identitară a fostelor elite comuniste, care evită să vorbească despre raportul lor cu trecutul. Sursele indirecte de informație sunt precare, În timp ce accesul la sursele directe rămâne dificil. În al treilea rând, comunismul și tranziția românească au fost abordate de specialiștii străini
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de o combinație de elemente obiective și subiective. Această combinație este făcută din diferite tipuri de „capitaluri” - cultural, relațional sau social, politic, dar și fizic - care dau unicitatea acestei noi și Încă foarte fragile componente a capitalismului postcomunist. 3. Reconstrucții identitare 3.1. Sub vechiul regim Polonia: ingineri reformiști fără ideologie În Polonia, guvernele succesive vor fi conduse către „desovietizarea” parțială a structurilor sociale și economice ca urmare a unor mișcări sociale legendare. Astfel, după evenimentele din 1956, Wladyslaw Gomulka a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
celor două sindroame contradictorii (o viziune social-democrată a raporturilor sociale la scară globală și o viziune liberală a relațiilor profesionale la scară locală, mai ales În Întreprindere) și-a găsit punctul de echilibru, cel puțin până În prezent, Într-un referent identitar social-liberal, Întreținut În mod savant și nu lipsit de demagogie, de către PSDRP. Cât va mai dura acest echilibru? Republica Cehă: antreprenori, dar tot comuniști Marginalizați de societate de pe azi pe mâine, deveniți antreprenori de nevoie, foștii nomenklaturiști cehi au avut
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
90. Legitimarea și difuziunea acestui model de capitalism, a priori atât de străin față de vechiul regim, s-au operat așadar progresiv prin cele trei cercuri descrise mai sus. În același fel, analiza interviurilor a ilustrat procesul de conversie și adaptare identitară a fostei nomenklaturi. Rămâne să ne Întrebăm asupra rațiunilor pentru care, pe parcursul primilor ani de după 1989, „nomenklatura comunistă” a ocupat pe scena publică un rol atât de important, Încât s-a putut crede că ea a constituit actorul social principal
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]