15,885 matches
-
îndeamnă la ură religioasă sau etnică nu reprezintă opinia oficială a Bisericii Ortodoxe Române, ele fiind cazuri izolate de indisciplină sau de manifestare a libertății individuale fără responsabilitate comunitară. Monahii adevărați pot fi buni patrioți și fără vreo asociere cu ideologii politice antisemite și xenofobe. Ca atare, Patriarhia Română solicită Arhiepiscopiei Iașilor să continue să explice monahilor de la Mănăstirea Petru Vodă că astfel de opinii și atitudini dăunează Bisericii Ortodoxe Române pe plan național și chiar internațional, încât pot afecta inclusiv
Patriarhia se delimitează de discursul monahului Teofan de la aniversarea Mișcării Legionare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/69288_a_70613]
-
Orchestra de Cameră Israeliană a cântat Idila lui Siegfreid la Bayreuth, la festivalul dedicat lui Wagner. Richard Wagner, compozitorul preferat al lui Hitler, a fost o sursă de insiprație penru ideologia antisemită a liderului nazist. O orchestră israeliană a intrat în istorie marți seara, după ce a cântat o compoziție a lui Richard Wagner, preferatul lui Hitler, la Festivalul Bayreuth din Berlin, anunță Foxnews. Orchestra de Cameră Israeliană a cântat în fața unei
O orchestră israeliană a cântat melodia preferată a lui Hitler () [Corola-journal/Journalistic/69372_a_70697]
-
conducătorul Adunării americane a Supraviețuitorilor Holocaustului și a Urmașilor lor. Unii politicieni au cerut chiar ca finanțarea orchestrei să fie tăiată. Roberto Paternostro, șeful Orchestrei de Cameră Israeliene, a cărui mamă a supraviețuit genocidului nazist, a apărat spectacolul de la Bayreuth: "Ideologia și antisemitismul lui Wagner au fost îngrozitoare, dar, pe de altă parte, a fost un mare compozitor".
O orchestră israeliană a cântat melodia preferată a lui Hitler () [Corola-journal/Journalistic/69372_a_70697]
-
cu personaje ilustre, reale sau imaginare: Don Quijote, pentru trăsăturile de geniu și dreptul la ideal, Torquato Tasso, pentru "genialitatea ca inadaptare", Horațiu, pentru "complexul originii modeste și pentru motivarea culpei geniului de a se fi alăturat temporar și parțial unei ideologii social-politice dovedit falimentară și, de aceea, abandonată prin reacție inteligent ironică", Șun ataraxicul, "visul personificat estetic pentru a se sustrage vidului", Napoleon, Voltaire, Ioanide. Între articole și romanele călinesciene se caută o unitate a viziunii despre sine și despre lume
În apărarea lui Călinescu? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/8122_a_9447]
-
specialiștii din mai multe domenii: lingviști, istorici, istorici ai religiei. Alexandru Niculescu are o antipatie profundă pentru ideile luate de-a gata, pentru poncifele care alcătuiesc mare parte din cultura publicată și predată; mai ales pentru cele susținute de o ideologie națională mai mult sau mai puțin transparentă și care favorizează anumite teme, interzic altele, impun dogme și mituri. Modernitatea gîndirii sale antidogmatice nu este însă una "postmodernă", relaxată, a relativismului absolut - ci una obsedată de căutarea adevărului și a autenticității
"Cealaltă latinitate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8120_a_9445]
-
a fost nici pentru autorul cărții doar temă de cercetare și de meditație, ci, de câteva ori, chiar tristă, nemijlocită și brutală realitate: "Arestat în mai multe rânduri (1988-1990), fiind învinuit - scrie el -, în perioada studenției, de Ťpropagandă creștină, ostilă ideologiei marxist-leninisteť, acțiuni anticomuniste și protestatare, a fost deținut politic în închisoarea Jilava (1990)". Bunicul său, Teofan Munteanu, ofițer al Armatei române, a fost deținut politic (1940-1956) în lagărele de concentrare de la Vorkuta și Novorilsk (Siberia).
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
incapacității obiective de a mai influența vreo decizie, inclusiv în ceea ce privește categoria profesională reprezentată. într-o asemenea situație complicată și aproape insolubilă, au început dansul grotesc și ceremonialurile curtenitoare din jurul unor personaje politice influente, aparținînd celor mai deverse și mai contradictorii ideologii, dar care, fatalmente, erau apariții efemere, inepte cultural și, de cele mai multe ori, de-a dreptul grotești . Rînd pe rînd și an de an, au primit diplome și premii, titluri și onoruri specifice, indivizi pe care întîmplarea i-a așezat în
Uniunea Artiștilor Plastici, după cincisprezece ani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8130_a_9455]
-
o masă tăcută, ostilă, regeneratoare, care explică posibilitatea schimbării radicale din decembrie 1989. Ies din aceste considerații generale, care îi vor face poate pe unii să zâmbească pentru simplismul lor. În fond, nu masele contează, ci elitele, când vorbim de ideologie și oportunism. Mă îndrept spre observații mai ușor de verificat și de cuantificat. Nu poate fi neimportant să stabilim ca un criteriu minimal al demnității scriitorului (și a oricărui intelectual) în perioada comunistă faptul de a nu fi fost membru
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
Marinescu, Cezar Ivănescu, Iosif Naghiu, Ilie Constantin, Gabriel Liiceanu, Constantin Abăluță, Florin Iaru. De la aceștia avem mărturisiri directe, explicite. Putem face niște deducții. O categorie aparte o constituie acei scriitori, filosofi, teologi etc. proveniți din vechiul regim, considerați incompatibili cu ideologia comunistă: Lucian Blaga, V. Voiculescu, Ion Barbu, Dan Botta, Victor Papilian, Hortensia Papadat-Bengescu, D. Caracostea, D. Popovici, Alice Voinescu, Constantin Noica, D. Stăniloaie, Petru Caraman, Vladimir Streinu, C. Tonegaru, N. Carandino etc. Cred că nici Tudor Arghezi nu avea de ce
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
Îl și arată pe acest demagog, cel care a aruncat tema ortodoxiei în campania prezidențială, Victor Ponta, despre care opinează că ar trebui taxat dur pentru că poate deschide ușa prin care va intra iadul, adică acea întoarcere în timp. "Orice ideologie colectivista la săraci, că e marxism sau putinism sau islamism are același efect. Aruncă pe orice fond de lipsă de stima față de propria persoană și colectivism ingredientele invidiei sociale, față de oameni mai buni sau țări mai prospere și vei obține
Pippidi îl aseamănă pe Ponta cu Putin. "Deschid ușa pe care va intra iadul" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81492_a_82817]
-
fondul de nedezvoltare din care se trag toate astea, cu succes în destule țări. Destul însă să apară un demagog că Puțin și ne dă cu zeci de ani înapoi. De astă cei care au ideea să prospere pe această ideologie, cum a făcut Victor Ponta cînd a adus vorba de ortodoxie în campania prezidențială, trebuie taxați drastic, ca deschid ușa pe care va intra iadul", scrie Alină Mungiu Pippidi.
Pippidi îl aseamănă pe Ponta cu Putin. "Deschid ușa pe care va intra iadul" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81492_a_82817]
-
Îl și arată pe acest demagog, cel care a aruncat tema ortodoxiei în campania prezidențială, Victor Ponta, despre care opinează că ar trebui taxat dur pentru că poate deschide ușa prin care va intra iadul, adică acea întoarcere în timp. "Orice ideologie colectivista la săraci, că e marxism sau putinism sau islamism are același efect. Aruncă pe orice fond de lipsă de stima față de propria persoană și colectivism ingredientele invidiei sociale, față de oameni mai buni sau țări mai prospere și vei obține
Pippidi îl aseamănă pe Ponta cu Putin. "Deschid ușa pe care va intra iadul" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81493_a_82818]
-
fondul de nedezvoltare din care se trag toate astea, cu succes în destule țări. Destul însă să apară un demagog că Puțin și ne dă cu zeci de ani înapoi. De astă cei care au ideea să prospere pe această ideologie, cum a făcut Victor Ponta cînd a adus vorba de ortodoxie în campania prezidențială, trebuie taxați drastic, ca deschid ușa pe care va intra iadul", scrie Alină Mungiu Pippidi.
Pippidi îl aseamănă pe Ponta cu Putin. "Deschid ușa pe care va intra iadul" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81493_a_82818]
-
și prin suprapunerea perfectă cu necesitățile istoriografiei naționale. Mircea Anghelescu nu se concentrează pe demontarea și ridiculizarea manufacturii (lucru la îndemână și făcut, încă în epocă, de spirite nu mai puțin patriotice decât falsificatorii, dar critice), ci pe filozofia și ideologia conținute în acest gest, exprimate de el. În discuția despre mistificțiuni, "problema paternității reale este secundară, cum este și pentru istoria literaturii noastre în general: textul există, este scris de un autor al momentului și exprimă nu numai viziunea și
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
din partea unei generații apte să trăiască exponențial în condițiile sufocante ale epocii. Romanul Prins, chiar citit la rece, deține suficiente elemente de parabolă politică: mașina neagră a Securității, plutonul de execuție, Inginerul ca personaj simbol al unei generații, boala ca ideologie, festivismul searbăd al manifestației de la 1 Mai. Situarea romanelor într-un mod polemic față de soluțiile spirituale și ideologice (v. mimetismul literar oficial) se produce prin respirația și tensiunea inoculată de celulele în degringoladă unui organism individual/social. Romanul Prins este
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
e ca la proza optzecistă, unde banalul este neeroic, lipsit de semnificații, tern și derizoriu. Aici, dimpotrivă, banalul semnifică până la închegarea unei parabole politice nu foarte ample, romancierul preferând să respire frust drama unei incompatibilități funciare dintre formalismul sufocant al ideologiei și aptitudinea excepțională a personajelor de a trăi. "Clocotul" senzorial al personajului narator se realizează printr-o kinestezie a simțurilor aflate într-o alertă inoculată de proximitatea bolii/ideologiei, în "cazarma" unei realități/unui patriotism fad și pauper. Apariția romanului
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
să respire frust drama unei incompatibilități funciare dintre formalismul sufocant al ideologiei și aptitudinea excepțională a personajelor de a trăi. "Clocotul" senzorial al personajului narator se realizează printr-o kinestezie a simțurilor aflate într-o alertă inoculată de proximitatea bolii/ideologiei, în "cazarma" unei realități/unui patriotism fad și pauper. Apariția romanului Sfârșitul bahic consemnează o receptare sinuoasă și o problematică semnificativă a romanului satiric și popular. Tezele din iulie 1971 și perioada de close-up, ce le-a urmat, au provocat
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
de moravuri comuniste, un adevărat Satyricon românesc. Cu o altă ocazie, am analizat două portrete ale unor reprezentanți din protipendada comunistă - Florența și Florea Duncan, în care Elena, respectiv, Nicolae Ceaușescu se ghicesc abil camuflați. Tezismul (susținerea programată a unei ideologii), de care vorbea Nicolae Manolescu în 1973 cu referire la Sfârșitul bahic, nu se confirmă. Autodegradarea personajului narator prin instinct sexual și bahic indică neseriozitatea oricărei poziții discursive a acestuia. El nu este credibil nici sexual (posedă fantoșe/imposturi ale
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
petrupopesciene: Inginerul, absolventul de istorie, Mirek, Pilat din Pont, Ben Lauder, Loren McIntyre etc. Fondul ideatic și meditativ al personalității lor este neschimbat. I se adaugă mai multe straturi peste o personalitate comună. În romanele americane, o dată decorsetat de chingile ideologiei, personajul narator devine mai masculin, mai plin de forță, mai sportiv, mai energic. Un motiv recurent în alcătuirea epică a acestuia este conservarea trecutului în contexte și perspective disjuncte. Destinul lui personal este subordonat unuia colectiv care semnifică tradiția/trecutul
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
etnie. Spre deosebire de personajele feminine construite eterogen, omogenitatea personajului masculin certifică existența unui nucleu de fond uman și literar comun în majoritatea romanelor petrupopesciane, ceea ce reface legătura dintre opera românească și americană, subordonată unor teme comune (ex. tema supraviețuirii în contextul ideologiei comuniste sau în cel antropologic). O analiză tematică și de stil riguroasă demarcă o matrice comună. În scrierea tuturor romanelor sale, el este un povestitor redutabil. Concluzia limpede este că Petru Popescu este același atât în România comunistă, cât și
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
Se remarcă pe acest tărîm al compromisului N.Balotă, altminteri un remarcabil cărturar și un scriitor dăruit, care, prin numeroase comentarii publicate inclusiv în cea mai calificată presă de partid se manifestă drept unul dintre purtătorii de cuvînt principali ai ideologiei acestuia, într-o variantă doar ușor cosmetizată. Neașteptată cedare asupra căreia atît subiectul său cît și comentatorii d-sale au păstrat pînă acum tăcere. I.Negoițescu în schimb, fidel crezurilor sale, suportă hărțuiri, șicane, interdicții ce par a nu mai
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
o revanșă firească a politicului înțeles ca o dimensiune imprescriptibilă a libertății. De facto, comunismul n-a cultivat politicul în înțelesul său pozitiv, de participare liberă a indivizilor la viața polis-ului, ci un pseudopolitic, al supunerii obligatorii la o ideologie abuzivă, la o putere uzurpată. Alături de Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma, I.Negoițescu se plasează în acest fel pe poziția esteticului. Reproșurile pe care le adresa unor confrați pentru "dezangajarea" lor păgubitoare apar coroborate cu notele emoționante ale unei
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
ca și micile slujbe adminsitrative nu-l anunțau pe viitorul scriitor, în schimb studiile la Universitățile din Budapesta și din Viena îl plasează deja în umbra lui Einescu, personajul-cheie din viața autorului. Ajuns la Junimea prin Eminescu, propagator apoi al ideologiei junimiste, jurnalist alături de Eminescu, va practica multă vreme ziaristica, va fi apoi profesor la diverse școli, totul parcă în ecoul existenței eminesciene. Mereu cu cîțiva pași în urma poetului a învățat de la acesta rigoarea literară, dar mai ales susținerea fermă a
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
cel ce a creat-o. Admiratorii te vor apăra, însă de multe ori o vor face și așa cum n-ai vrea și cum ție nu-ți place. După opera ta se vor adăposti și militanți onești ai diverselor curente și ideologii, și fanatici care nu au cu ea nicio legătură, și se vor servi de ea fără scrupule în măsura în care lucrul acesta le este de folos și în modul care le e cel mai convenabil. Necerându-ți niciodată consimțământul, te vor tălmăci
Ivo Andric: Despre frumos și creație by Drăgan STOIANOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7071_a_8396]
-
din Nazaret unei mișcări care, potențialmente, mina marcherii identității evreiești; receptarea acestuia de o multitudine de actori, printre care personalități excepționale, în frunte cu fariseul Pavel din Tars; în fine, aspirația societății romane de atunci la o universalitate pe care ideologia imperială se ambiționa să o realizeze, dar era inhibată prin menținerea castelor politice, sociale și religioase ale imperiului. Ori el, creștinismul, era purtătorul unei valorizări a umanului care trecea peste îngrădirile sociale, aspirând în mod natural spre universalitate. Având ca
Cine a fondat creştinismul? Hristos sau Pavel? () [Corola-journal/Journalistic/70795_a_72120]