8,779 matches
-
ei este mai mare (costul pe unitatea de memorie). Ierarhizarea memoriei are ca scop obținerea unei memorii care să lucreze ca și cum ar fi realizată în totalitate cu memorii rapide, dar al cărei cost să fie hotărât de memoria mai lentă. Ierarhizarea memoriei poate fi caracterizată de câțiva parametri: tipul de acces, capacitate, durata unui ciclu, latența, lățimea de bandă și costul . Tipul de acces se referă la acțiunea fizică exercitată pe durata unui acces: sciere (WRITE) sau citire (READ). Durata unui
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
care le rulează procesorul și atunci acesta este înștiințat de către circuitul de interfață. În al doilea caz ele pot fi corectate la nivel de interfață, fără intervenția procesorului (de exemplu dacă se utilizează un cod corector de erori). 7.2. Ierarhizarea magistralelor Din motivele ilustrate mai sus majoritatea calculatoarelor folosesc mai multe nivele de magistrale, ierarhizate funcție de viteza de operare. O structură devenită clasică este cea cu 4 nivele, în care primul nivel este reprezentat de magistrala locală care conectează procesoul
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
P. Janet (1859-1947) Franța L’automatisme psychologique (1889). Psihastenia (1903) S.S. Korsakov (1854-1900) Rusia Psihoza alcoolică cu neuropatie E. Kraepelin (1855-1926) Germania Tratat de psihiatrie. Clasificarea clinico-nosologică a bolilor psihice. Descrie demența precoce, PMD, paranoia, parafrenia J.H. Jackson (1835-1911) Anglia Ierarhizarea funcțiilor, a simptomelor clinice și organizarea sistemului nervos M. Prince (1854-1929) S.U.A. The Dissociation of Personality S. Freud (1856-1939) Austria Psihanaliza E. Bleuler (1857-1939) Elveția Dementia Praecox or the Group of Schizophrenias(1911) Al. Obregia (1860-1937) România Curs de psihiatrie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se dovedea de nemâncat... Acumulate de-a lungul anilor, umilirile, oboseala, obsesiile, incertitudinile care impregnau acest mod de viață au hrănit furia împotriva tiraniei ce le generase”. Cartea lui Câmpeanu, o adevărată monografie a cozii, analizând relațiile endogene (concurența, de-ierarhizarea, relațiile normative) și pe cele exogene (cumpărarea, schimburile subsecvente, raționalizarea spontană), precum și relația dintre timpul cozii și efectele sale, poate fi consultată ca un ghid de analiză a acestui fenomen, ca un manual. Noi am vrut să verificăm cum au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
analizăm reperele psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării individuale, pot fi desprinse următoarele caracteristici (Șchiopu, Verza, 1997): - reperele psihogenetice se exprimă în compoziții foarte complexe care pun în evidență normalitatea sau abaterea de la aceasta (întârzierea sau avansul în dezvoltarea psihică); - prin intermediul ierarhizării modului de a se exprima, al reperelor psihogenetice, se pot pune în evidență caracteristicile de maxim activism, latura dinamică mai pregnantă, forța investițiilor psihice active la un moment dat; pe baza cunoașterii acestui aspect se pot elabora strategiile educative de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
capătă din ce în ce mai mult caracteristici similare cu ale persoanelor normale. Ca urmare a dezvoltării gândirii și limbajului, se produc influențe pozitive la nivelul întregii activități psihice, odată cu restructurarea personalității și comportamentului subiectului pe direcția organizării, ordonării trăsăturilor de personalitate și de ierarhizare și adaptare a acțiunilor la situațiile date (C. Pufan ,1982). - funcțiile mnezice sunt aproximativ asemănătoare cu cele ale unui auzitor, cu deosebirea că memoria cognitiv‑verbală se dezvoltă mai lent, în timp ce memoria vizual‑motrice și cea afectivă au o dezvoltare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
învățare a formei limbajului se referă la aspectele fonologice, morfologice și sintactice: - învățarea fonologică presupune însușirea fonemelor, silabelor și prozodiei (accent, intonație); - învățarea morfologică presupune însușirea de cuvinte (substantive, adjective, verbe, adverbe, conjuncții, prepoziții etc.); - învățarea sintactică presupune însușirea ordinii, ierarhizării și raporturilor convenționale consacrate de logica lingvistică în limbă. 2. Dificultățile de învățare a conținutului limbajului se referă la aspectele semantice ale limbii; asimilarea cuvintelor limbii (vocabularul, fondul lexical al limbii) nu se rezumă la memorarea etichetelor lingvistice, ci implică
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
implică procese subiective de cunoaștere a realității și de reprezentare simbolică și analitică (simboluri, concepte, judecăți și raționamente); acest proces începe în copilăria mică și continuă de‑a lungul vieții prin: - cunoașterea obiectelor și proprietăților lor esențiale; - categorisirea obiectelor și ierarhizarea lor; - cunoașterea fenomenelor (relații între obiecte, schimburi, apariții, dispariții, deplasări, înlocuiri etc.); - categorisirea fenomenelor; - relații între fenomene și relații între obiecte și fenomene. Astfel, se învață codificarea, adică acordarea de semnificații sistematice și reprezentarea lumii externe în idei verbalizate. Codificarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
formularea unui mesaj scris. 73. Scrie cu multe greșeli. 74. Execuția grafică a literelor este deficitară. 75. Nu poate compune un text simplu. Modulul B Aprecieri asupra nivelului cultural al familiei: foarte scăzut, scăzut, mediu, ridicat, foarte ridicat Modulul C Ierarhizarea pertubărilor de limbaj Metode și tehnici necesare pentru recuperare Data obținerii rezultatelor 14.11. Fișă de evaluare analitico‑sintetică (adaptare după A. Rozorea și I. Mușu, apud Vrăjmaș și Oprea, 2003)tc "14.10. Fișă de evaluare analitico‑sintetică (adaptare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
C. Trandafir, Erudiție și vigoare polemică, ATN, 1980, 4; Ștefănescu, Jurnal, 111-113; Eugen Simion, Critica foiletonistă, RL, 1981, 17; Eugen Simion, O istorie a literaturii române, CNT, 1981, 48; Ov. S. Crohmălniceanu, Materie și organizare, FLC, 1981, 49; Romul Munteanu, Ierarhizarea valorilor, FLC, 1981, 49; Dan Zamfirescu, O mare istorie, FLC, 1981, 49; Grigurcu, Critici, 55-69; Constantin Călin, Un critic inconfundabil, ATN, 1982, 3; Iorgulescu, Ceara, 103-108; Livescu, Scene, 213-218; Marcea, Varietăți, 298-310; Simuț, Diferența, 193-196; Mihai Ungheanu, Interviuri neconvenționale, București
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
similar configurează și Comicologia (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din București), modificând doar acentuarea funcțională a părților componente. Și aici teoria literară își apropie întreaga sferă conceptuală a subiectului și impregnează discursul, subordonându-și mai ferm materia istorico-literară utilizată spre exemplificare, ierarhizarea judecăților, strunind într-o măsură libertatea asociativă a eseului. La ofertele temei se adaugă și o disponibilitate ludică, învederând tentativa autorului de a se sustrage capcanelor din „tratatele” serioase. Astfel, bibliografia enormă, ce tinde spre exhaustivitate, depășește bilanțul simplificator de
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
Remember de Mateiu I. Caragiale (1980), Premiul Academiei Române (1981, 1983), Premiul Uniunii Cineaștilor pentru opera omnia (1996). Spirit cu o temeinică pregătire filosofică, estetică și culturală prelucrată marxist, P. reprezintă de-a lungul câtorva decenii un factor de echilibru în ierarhizarea valorilor, în tentativele de sistematizare și structurare a cercetării teatrologice și filmologice românești. Principalele sale preocupări s-au îndreptat spre definirea unui stil național în cinematografia românească, ilustrative fiind studii precum Istorie și luptă socială, Cinematograful românesc în căutarea propriului
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
pentru automorfismul, imuabilitatea și exclusivismul înălțimilor aristocrate. Nu e vorba însă de o aristocrație a sângelui - modelată biologic-darwinist -, ci de una a spiritului, care, respingând exercițiul democratic al dialecticii, își împlinește chemarea inițiatică și politic absolutistă („noocratică”) prin precizarea și ierarhizarea închiderilor monadice subiective, în autosuficiența cărora se realizează fuziunea intuitivă a concretului și esenței: substanțialismul literar este surprinderea, simultan cu prezentarea faptelor, a amprentei lor eidetice, adică a semnificației lor în ordine absolută („substanțială”) - sau, în termenii specializați ai Doctrinei
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
în plan analitic, o asemenea perspectivă implică o mai bună sistematizare a componentelor textului literar, realizată prin teoria „nivelelor configurative ale imaginii”, expusă în volumul Configurații (1981). Pornind de la tripartiția materie/ configurație/ conținut din estetica germană, P. procedează la o ierarhizare a „straturilor” textului, similară celor propuse de Roman Ingarden sau de René Wellek, dar de un grad mai ridicat de coerență și complexitate. Avantajul acestei concepții constă, mai întâi, în reliefarea interdependenței nivelelor: „Pentru Borges, labirintul este, concomitent, tipar compozițional
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
diferitele stiluri de viață. Pe această bază a fost realizată o listă de criterii generale: tipurile de consecințe funcționale - venituri economice, securitate, varietatea experiențelor de viață, stimulare intelectuală, mediul uman suportiv etc. Apoi, prin aceeași tehnică, a fost determinată importanța (ierarhizarea) fiecărui criteriu. În fine, fiecare dintre stilurile formulate a fost estimat în ceea ce privește măsura în care afectează respectivele criterii. Pe această bază s-a calculat beneficiul funcțional al fiecărui stil de viață, prin însumarea contribuției aduse lasatisfacerea respectivelor criterii, ponderată cu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
stilurile formulate a fost estimat în ceea ce privește măsura în care afectează respectivele criterii. Pe această bază s-a calculat beneficiul funcțional al fiecărui stil de viață, prin însumarea contribuției aduse lasatisfacerea respectivelor criterii, ponderată cu importanța criteriilor. A rezultat,astfel, o ierarhizare a stilurilor de viață în cauză. Ceea ce este interesant în aceastăanaliză este faptul că evaluarea globală, intuitivă a respectivelor stiluri de viață de către un alt grup de persoane a dat rezultate convergente cu acest „calcul” al beneficiului funcțional total. Înseamnă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Ea nu este nici un sistem global puternic integrat și ierarhizat, în care componentele sale sunt simple subsisteme, ca în viziunea holistă, dar nici o simplă rezultantă a acțiunilor indivizilor, un suprasistem, ca în viziunea individualismului metodologic. Societatea trebuie privită ca o ierarhizare circulară de sisteme, cu două intrări: individul și colectivitatea. Colectivitatea, la rândul ei, are mai multe niveluri: începând cu familia, ceata sau tribul din societățile arhaice, cetatea, statul-națiune și sfârșind cu umanitatea. Fiecare nivel are, în funcție de condiții, importanța sa determinată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fiecărei societăți în parte. Societățile care prezintă un număr egal de trăsături sunt considerate că se află la același nivel de dezvoltare. Această procedură a fost aplicată de Carneiro, în 1968, la 100 desocietăți reprezentând un eșantion internațional, obținând o ierarhizare strictă a lor în funcție de numărul de trăsături culturale prezente. Există, desigur, diferențe mari între societăți, chiar la același nivel de evoluție. Este însă posibil să se determine profilurile culturale specifice prin aceeași procedură. Pentru ilustrare voi da profilurile a două
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de acțiune și să identifice cât mai multe alternative. Uneori, el de-abia reușește să formuleze o soluție care pare să fie adecvată. Alteori, este capabil să formuleze mai multe soluții alternative între care trebuie să aleagă. 3. Evaluarea și ierarhizarea soluțiilor alternative. Chiar dacă decidentul a reușit să formuleze doar o singură soluție, înainte de a o adopta, el trebuie să o evalueze: să determine dacă ea rezolvă sau nu respectiva problemă, să identifice posibilele consecințe secundare ale ei. Dacă este în fața
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ei. Dacă este în fața mai multor soluții alternative, el trebuie să le evalueze pentru a le putea ierarhiza într-o ordine a preferințelor, de la cea mai bună la cea mai slabă. Alegerea finală va fi făcută pe baza unei asemenea ierarhizări. Pentru evaluarea soluțiilor este nevoie de mai multe operații distincte: a) Determinarea criteriilor de evaluare. Presupunem că am de soluționat următoarea problemă: „să ajung de acasă la gară”. Pentru aceasta am formulat trei soluții alternative între care urmează să aleg
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
gară”. Pentru aceasta am formulat trei soluții alternative între care urmează să aleg: să merg cu autobuzul, pe jos sau cu taxiul. În evaluarea lor este necesar să iau în considerare mai multe criterii: „timpul”, „costul”, „comoditatea” și „atractivitatea”. b) Ierarhizarea criteriilor. Unele criterii sunt mai importante, altele mai puțin importante, având deci o pondere mai redusă în alegere. Pentru problema de mai sus, timpul ar putea fi extrem de important, în timp ce atractivitatea (frumusețea peisajului, de exemplu) mult mai puțin importantă. De
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de vedere al timpului și comodității, dar dezavantajos din cel al costului. „Mersul pe jos” poate fi bun din punctul de vedere al costului și atractivității, tolerabil din cel al timpului, dar inacceptabil în raport cu comoditatea (am foarte multe bagaje). d) Ierarhizarea soluțiilor alternative. Pe baza evaluării soluțiilor respective, ele pot fi ierarhizate, formulând o ordine de preferințe. Să presupunem că aceasta ar fi: taxiul, autobuzul, mersul pe jos. 4. Faza decizională: alegerea unei soluții (decizia). Având o mulțime de soluții ierarhizate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Această cerință înseamnă mai multe lucruri: • Decidentul deține un set complet de criterii de evaluare a soluțiilor. Cu alte cuvinte, el poate determina toate tipurile de semnificații importante. În fapt, lista aspectelor de considerat rămâne mereu deschisă, posibil de extins. • Ierarhizarea criteriilor de evaluare este și ea o problemă deschisă din mai multe puncte de vedere. În primul rând se pune problema comensurabilității valorilor. Multe critici ale modelului analitic de decizie se concentrează tocmai asupra acestui aspect. Găsim adesea formulată ideea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se concentrează tocmai asupra acestui aspect. Găsim adesea formulată ideea că valorile sunt incomensurabile (în principiu, sau deocamdată, lucru mai puțin important pentru acest tip de critică), neexistând nici o procedură obiectivă acceptabilă de a le compara și ierarhiza. În practică, ierarhizarea criteriilor (a valorilor) este lăsată să fie realizată de către decidenți, cu mijloacele intuiției lor (Steinbruner, 1976). Un al doilea argument se referă la identificarea unor paradoxuri ale agregării preferințelor, formulate în teoriile logico-matematice ale deciziei. Este cazul, de exemplu, al
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fiind considerat neproblematic. În practică, un asemenea mod nu există, probabilitățile fiind atribuite intuitiv și deci înalt discutabil. Putem spune în concluzie că, pentru ca decizia să fie certă, fiecare fază a procesului decizional - formularea problemei, identificarea soluțiilor alternative, evaluarea și ierarhizarea lor - trebuie să se finalizeze într-un produs cert. În faza propriu-zisă a luării deciziei, incertitudinea inițială a fost complet absorbită prin procedee cognitive, decizia fiind luată în condiții de certitudine, prin tehnici raționale de tip analitic. Or, tocmai din
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]