1,385 matches
-
ca parteneriat în act. Autorului îi aparține creația de text, iar creația de operă este rezultatul acestui act partenerial. Literatura se înființează prin lectură, literatura nu pre există lecturii. Potrivit perspectivei pragmatice și teoriilor receptării, se configurează distincția dintre valoarea imanentă și valoarea dobândită a unui text literar, cea din urmă depinzând foarte mult de calitatea actului de lectură. Gadamer afirmă că înțelegerea depășește orizontul subiectiv de interpretare, fie al artistului, fie al receptorului: ”Orice operă lasă, oarecum, pentru oricine o
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
a fi al operei de artă înseși.” Particularitatea caracterului ludic al artei o constituie această idee a reprezentării: a reprezenta pentru cineva. chiar dacă nu este nimeni prezent să o asculte, să o privească sau să citească, reprezentarea artei este constitutivă, imanentă. Astfel s-a ajuns la teoria „cititorului implicit”. Reprezentarea, evidentă în arta dramatică, nu poate fi negată nici în cadrul celorlalte genuri literare ce presupun cel puțin o reprezentare mentală a ceea ce citim potrivit relației semn - semnificat - semnificant. Opera de artă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
pun problema „legitimării” canoanelor de orice fel și scot în evidență prejudecățile și tradițiile istoriciste și europocentriste. Teoriile receptării se alătură perspectivei pragmatice și subliniază însă și „valoarea adăugată” pe care lectura este chemată să o confere textului. Pe lângă „valoarea imanentă” a unui text literar, care se consideră a fi „încorporată” acestuia, având un caracter anistoric, se vorbește și de „valoarea dobândită” de textul literar în cadrul interacțiunii simbolice a actului de lectură. Valoarea operelor presupune astfel un șir de validări diacronice
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
decupate cronologic în virtutea dominației a câte unui tip de carte școlară. Acestea corespund: i) bucoavnei (și cărților liturgice folosite în școlile bisericești); ii) abecedarului; iii) manualului. Apariția unui nou tip de carte școlară, motivată de presiuni cultural-ideologice și de necesități imanente practicii educaționale ce țin de specializarea și eficientizarea procesului de învățare, nu a dus la înlocuirea subită a tipului de carte didactică dominantă până atunci. Astfel că perioadele aferente dominației unui anumit tip de carte școlară sunt interpunctate de faze
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tradus doi ani mai târziu în germană) autorul criticismului obișnuia să se refere că la cea mai bună scriere pe această temă. Estetică lui Kant și începuturile esteticii că disciplină modernă, deci nu poartă însă doar pecetea factorilor de schimbare imanenți filosofiei epocii. Afirmarea ideii individualismului și a geniului în perimetrul acesteia din urmă că o consecință a fundamentării psihologiei, recunoașterea subiectivității ca bază a teoriei frumosului este și un reflex al cursului științei timpului, care, în virtutea noilor sale direcții de
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
ordin biologic, economic, psihologic, spiritual și juridic, familia are menirea de a Îndeplini patru funcții esențiale pentru existența umană: a) Reproducerea și perpetuarea speciei, În virtutea finalității biologice pe care orice ființă viețuitoare, inclusiv specia umană, o are prin destinul ei imanent. Oricât de emancipată ar fi o societate sau grup social, membrii acesteia nu se pot desprinde de această prioritate a destinului lor din simplul motiv că negarea, sau eludarea acestui adevăr fundamental, ar duce implicit la anihilarea societății sau grupului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și În deziderate imediate sau pe termen lung, atât În evoluția individului cât și a speciei umane. 1. Funcția de reproducere și perpetuare a speciei În virtutea finalității pe care orice ființă viețuitoare, inclusiv specia umană, o are În destinul ei imanent. Oricât de emancipată ar fi o societate sau grup social, membrii acesteia nu se pot desprinde de această prioritate existențială care este dincolo de rațiune, ține de destin și predestinație, iar negarea sau eludarea acestui adevăr fundamental ar duce implicit la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
legate de sens și spiritualitate au În mod evident aplicații În activitatea psihoterapeutică cu pacienții cu cancer avansat, dintre care mulți caută ajutor și Îndrumare În rezolvarea unor probleme precum păstrarea speranței, a sensului și Înțelegerea cancerului și a morții imanente În contextul propriei vieți. Intervenția inovatoare denumită de autori „Psihoterapia de Grup centrată pe Sens” („Meaning Centered Group Psycho‑ therapy” - prescurtat MCGP) se bazează pe conceptele descrise mai sus și pe principiile lui Viktor Frankl, și este destinată a ajuta
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pe Kierkegaard să rămână un gânditor creștin. Derrida recurge la ingeniozități strălucitoare. El introduce două concepte de mare răsunet: différence și différance, corelate dialectic. Primul se referă la efecte, sunt diferențele din om și din lume ca produse ale creației imanente, pe când diferanța este di-ferența, adică principiul misterios care produce diferențele. De acest principiu se leagă și alte două concepte: urmă și arhi-urmă. Unii poeți postmoderniști le-au folosit ca metafore. Cazul lui Daniel Corbu, autor al volumului Cartea urmelor (2001
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
incapabile să înțeleagă natura umană a antitezelor care sunt viața (Eminescu), ducând fie spre dictaturi, fie spre anarhism. Nici maladiile psihice, nici cele sociale nu se pot vindeca fără a ține seamă de realitatea contradictorială a ființei: "tocmai contradicția noastră imanentă este libertatea noastră", precizează filosoful. Angoasa contradictoriului vine din "ocrotirea metafizicilor de mai multe ori milenare ale non-contradicției, pe care logica sub toate aspectele și oricare i-ar fi fost vicisitudinile și adaptările a avut sarcina să le decodifice și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
instruire. Nivelul 2 privește realitatea în care se derulează procesul de învățare, atributele de transcendență și imanență, temperatura, iluminatul, nivelul zgomotului, aranjamentul mobilelor din sală fiind realități obiective care există independent de individ, dar care sunt modelate, influențate de percepția imanentă a persoanei, ce conferă mediului un caracter subiectiv, unic pentru fiecare individ. Nivelul 3 se referă la natura sau locul controlului pe care cursantul îl are asupra mediului de învățare, la autoritatea pe care o reflectă cadrul de învățare și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
instruire. Nivelul 2 privește realitatea în care se derulează procesul de învățare, atributele de transcendență și imanență, temperatura, iluminatul, nivelul zgomotului, aranjamentul mobilelor din sală fiind realități obiective care există independent de individ, dar care sunt modelate, influențate de percepția imanentă a persoanei, ce conferă mediului un caracter subiectiv, unic pentru fiecare individ. Nivelul 3 se referă la natura sau locul controlului pe care cursantul îl are asupra mediului de învățare, la autoritatea pe care o reflectă cadrul de învățare și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aparține, În mod exclusiv, domeniului științelor sociale. Dincolo de această excludere necesară din rațiuni ce țin de clasificarea disciplinelor, imagologia era considerată o prezență de-a dreptul nocivă În spațiul științei literaturii, care ar deturna atenția cercetătorilor de la dimensiunea estetică fundamentală, imanentă, a textului literar, În favoarea unor aspecte sociologice exterioare acesteia. În sfera comparatisticii, criticile lui Wellek au cunoscut un ecou Îndelungat, lor adăugându-li-se și alte voci de prestigiu, cum ar fi cea a lui R. Etiemble, care, În pofida unei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Nu putem ști însă cu siguranță dacă el s-a gîndit la posibilitatea ca, deși conștiința să fie într-adevăr simplă și unitară ea să fie totodată o activitate originată într-un sistem pur fizic și să-i fie acestuia imanentă. S-a afirmat că Descartes dovedește că nu a luat în calcul această interpretare, căci el afirmă ) susținînd prin aceasta că gîndirea pură, atributul definitoriu al spiritului imaterial, poate continua în absența organelor fizice. Această imunitate a gîndirii față de orice
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Figura ar dobândi astfel o latură interioară și una exterioară - una în fața scenei din stânga lui Moise și cealaltă orientată înspre latura opusă. O astfel de viziune ar interfera cu caracterul frontal, esențial simetric al figurii, menit să domine opera. Frontalitatea imanentă este întru totul modificată de întoarcerea capului. Dacă însă direcția privirii lui Moise devine axa excentrică dominantă a figurii, compoziția devine de neînțeles. Sculptura este un centru de vectori îndreptați spre exterior și probabil și al unora îndreptați spre interior
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
timp, o cât mai mare grijă în exercitarea acestei autonomii; și anume, tocmai în scopul garantării posibilităților de viață independentă a Bisericii"20. În ipostaza sa esențială de instituție divino-umană, Biserica este legată nu numai de transcendență, ci și de imanent, fiind nevoită să subziste în veac. De la momentul secularizării averilor mânăstirești, Biserica sărăcise, întreținerea ei revenind statului care oferea suma de 3 lei pe zi pentru hrana călugărilor, în 1927. În adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor, însuși Părintele Patriarh s-
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Atanasie; de atunci este mărturisită de Biserică Firea Una în trei ipostasuri, Treimea cea de-o ființă și nedespărțită. Distincția netă între ousia (ființă), radical transcendentă și inaccesibilă și energiile sau lucrările revelatoare accesibile care sunt, într-un anume sens, imanente minții omenești, după harul lui Dumnezeu, va intra definitiv în teologia bizantină. Datorită celor două firi în Hristos, deoființimea Fiului cu Tatăl și deoființimea Fiului cu ceilalți oameni condiționează mântuirea și realitatea efectivă a îndumnezeirii. La Botez, Duhul Sfânt face
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
simbolul patimilor, al biruinței lui Hristos. Asistăm la spectacolul Fiului omului, prin misterul teandric revelându-se legătura eternă dintre om și Dumnezeu. Atena este cetatea spiritului căutător de adevăr, bine și frumos - kalokagathia. Ca o mare cultură, ea a unit imanentul cu transcendentul, propunând modelul paideic ideal. Este perioada de punere a marilor probleme și întrebări care frământă spiritul elin, conturându-se tipul unei pedagogii sui generis. În schimb, Roma este cetatea praxis.-ului, unde totul începe în legendă și se
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
iubire; în sfârșit, mai există un grup de probleme privind societatea, familia și statul. După părerea lui Unger, se impune ca atitudinea scriitorilor în legătură cu aceste probleme să fie studiată. Au fost scrise unele cărți care, plecând de la ideea unei evoluții imanente, încearcă să urmărească istoria problemelor menționate. Walther Rehm a scris o carte voluminoasă despre problema morții în poezia germană, Paul Kluckhohn, o carte tratând concepția despre iubire în secol al XVIII-lea și în perioada romantică. *15 Opere similare există
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
culturii sale determină și încurajează difuziunea luminii. Europa este luminată fiindcă veacul în care lumina sa devine evidentă este el însuși luminat. Cu alte cuvinte, istoria europeană a ajuns la o etapă în care lumina constituie nota sa specifică și imanentă, conținutul esențial, trăsătura dominantă. Europa, pentru toți iluminiștii noștri, trăiește într-un veac luminat. Sub această dimensiune temporală este ea cunoscută încă de la primele contacte și la fel va rămâne în continuare. Orientarea apuseană a culturii române extinde luminile veacului
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
epocile, pe când destinul ca atare a rămas neglijat. Autorul ajunge la concluzia că, în raport de "condițiunea persistentă", destinul este "ceea ce trebuie să se întâmple, nu în vederea unor scopuri personale sau sociale, ci ceea ce trebuie să se întâmple după legea imanentă a substanței sufletești, pe care individul și poporul o au în sine." "Fatalismului cosmic îi corespund splendida etică optimistă, păgâno-creștină, care dă celui nedreptățit siguranța că răutatea nu va rămâne nepedepsită și că deci el poate aștepta cu resemnare filosofică
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sufletești, pe care individul și poporul o au în sine." "Fatalismului cosmic îi corespund splendida etică optimistă, păgâno-creștină, care dă celui nedreptățit siguranța că răutatea nu va rămâne nepedepsită și că deci el poate aștepta cu resemnare filosofică această pedeapsă imanentă nedreptății". În prima sa lucrare de anvergură, Essai pur la création artistique - Contribution à une esthétique dynamique, Liviu Rusu pornește de la teza că o estetică nu este posibilă decât luându-se ca un punct de plecare creația artistică. Creația este
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
materială (singura accesibilă simțurilor sale). Elitele intelectuale ale primelor zeci sau sute de milenii ale omenirii, în cercetările lor, au rămas credincioase acestui model dualist, așa că, în ansamblul cunoștințelor și explicărilor realizate, găsim constant două dimensiuni: una transcendentală și alta imanentă. Imanența codifică materialitatea - mai precis, consistența obiectuală (ce acceptă și implică un element de idealitate sau de abstracțiune) - a fenomenului artistic (subiacent operei ca fapt real/concret al acestei lumi). Transcendența indică extensia intelectuală, simbolică, ipotetică, suprapunându-se necondiționat cu
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
care o regăsim în relația sa cu schemele de reprezentare și de imaginare), dar și cu noțiunea de figură − aspect pe care îl ia materia prelucrată, modelată, dar și modelul sau prototipul. Există însă și reprezentări care rămân la forme imanente, la nivel material sau mental și se regăsesc ca atare în procesul de memorare și în modalitățile sale specifice: morphē (ordinea aparentă), schḗma (modul în care un lucru se prezintă), týpōsis (urmă, semn lăsat de o
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sensul epifaniilor, teoria și imaginea Întrupării, ca reprezentare figurală sau măcar intuitivă a alterității divine, dar și a i-reprezentabilului. În ceea ce privește arta figurativă cu subiect religios, imaginea se cere a fi analizată sub aspectul capacității ei de a exprima sensul imanent sau transcendent, în raport cu intelectul imaginativ care a creat-o și cu teoriile gândirii imaginative specifice acelei culturi, perioade, spiritualități sau civilizații. Cum imaginea nu poate fi separată de artele memoriei, dar nici de psihismul utopiilor sau de procedurile de consolidare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]