1,883 matches
-
Scriitorilor și al Uniunii Ziariștilor. Publică versuri și proze scurte și susține rubrici în revistele „Teatrul”, „Cinema”, „Contemporanul”, „Libertatea”, „Cronica română”. Cea dintâi carte, Vizite, îi apare în 1985. Actorul de mare suprafață, cu voce baritonală, puternică, plină, cu dicție impecabilă, sever și subtil ironic chiar și atunci când interpretează roluri de comedie, profesează o poezie rafinată, cu asociații metaforice căutate, revendicându-se fie din folclor, fie din atenta cântărire a temelor și procedeelor teatrale. Organizate în jurul marii treceri de dincolo de ființă
ALBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285229_a_286558]
-
muzica autorității pe care cea mai mare parte a populației trebuie să joace. Partea a II-a Transformarea viziunilor CAPITOLUL 3 MODERNISMUL EXTREM AUTORITAR Atunci, ca și azi-dimineață pe doc, am văzut din nou, ca pentru prima dată, străzile drepte impecabile, sticla lucioasă a pavajului, divinele clădiri paralelipipedice transparente, armonia geometrică a șirurilor de Numere gri-albăstrii. și am avut impresia că nu generațiile trecute, ci eu am obținut o victorie Împotriva străvechiului zeu și a vieții de odinioară. Eugene Zamiatin, We
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a mașinii, iar frumusețea acesteia și a produselor sale Îi prilejuiau arhitectului formulări de-a dreptul lirice. Casele, orașele și agro-orașele puteau și ele „să fie de la bun Început dotate corespunzător, sclipitor de noi, ieșite din fabrică sau atelier, produse impecabile ale unor mașini ce zumzăie ușor”. În sfârșit, parte integrantă a ultramodernismului lui Le Corbusier era și respingerea tradiției, istoriei și gusturilor moștenite. După ce explica originea ambuteiajelor din Parisul contemporan, el avertiza cu privire la pericolul de a ceda tentațiilor de reformă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
era deosebit de mândru de transparența și linia clădirii care, asemenea multor construcții proiectate de el În anii 1920, era așezată pe stâlpi (pilotis). Iată descrierea pe care i-o face el: „Apreciați virtuțile absolut noi și formidabile ale acestei arhitecturi, impecabila linie a sub-structurii sale. Clădirea seamănă cu un obiect pus În vitrină și este perfect lizibilă” (Le Corbusier, „Les Techniques sont l’assiette même du lyricisme: Elles ouvrent un nouveau cycle de l’architecture”, În Précisions sur un état présent
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
periferia orașelor mari au oferit multe avantaje celor care voiau să influențeze și să mobilizeze electoratul. Cei aflați În colonii, spune Huntington, erau mai ușor de manipulat decât cei care locuiau Încă În comunități rurale. Logica implicită, dar macabră, era impecabilă: cu cât cădeau mai multe bombe asupra satelor, cu atât mai mari erau șansele Statelor Unite și ale aliaților lor de la Saigon de a domina orice pașnic competitor electoral pecare l-ar fi avut. Vezi Huntington, „Getting Ready for Political Competition
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mamă ce ne legeni pe jumătate adormiți...” Concomitent poetă de aspect colocvial - recurgând la interogații, exclamații și imperative - și exploratoare a eului profund, contând pe forța inepuizabilă a senzației, dar organizându-și sentimentele în texte decantate, dense, de o fluență impecabilă, I. excelează în tranziția de la „desenul” clar, creator de reliefuri, la vizionarismul fluent, de penumbre sufletești, adecvat imaginației rafinate. De o parte, poeme ale concretului multiplu - Bărbatul, Ploaia, Oamenii mă uimesc, de alta, străveziul din Călătoria, din Țara luminii sau
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
forma materială a chipului contemplat; motivul narcisiac al autocontemplării, al descoperirii unității sinelui în identitatea iluziilor sinelui răsfrânt de sine. Platonismul funciar, barocul reprezentărilor, romantismul antinomiilor, nietzscheanismul sfidării limitelor se regăsesc în poeme tragice, înghețate sub răceala unei forme tehnic impecabile, raportabilă la forme textuale preexistente. Spirit profund mistic, D. se disciplinează prin cultură, impunând cititorului o decodare a mesajului cel puțin dublă: la nivelul aparențelor și la cel stihial al spiritului ce nu se poate regăsi pe sine. Definirile de
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
revista „unu” nu au o relevanță specială. Autorul s-a străduit, imitându-i fidel pe suprarealiștii consacrați, să împerecheze șocant cuvintele, începând chiar cu titlurile: Bust de rege carpen, Bust de fecioară vanilie, Bust de pasăre concentrică, Bust de cocoșați impecabili etc. Teribilisme juvenile, în genul celor practicate de Geo Bogza, ratează efectul scontat, sfârșind în prozaic. Simple experimente, ele sunt de altfel curând abandonate. Forță lirică au, în schimb, câteva texte din 1945, Ștreangul care așteaptă, Mărturisire, Mama, toate izbucnind
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
revizuirii unor astfel de judecăți (devenite prejudecăți), mai exact de inerentele mutații în materie de gust și receptare, frecventatorii lucizi ai artelor erau conștienți de mult. Totuși, pronunțându-se pentru reconsiderarea miturilor, pentru izgonirea locurilor comune, aducând argumente logice, adesea impecabile, L. se expunea, după primul război mondial, ironiilor în serie, dacă nu unei cabale. Depășind faza criticii impresioniste, mentorul de la Sburătorul opunea atacurilor concertate împotrivă-i o știință și o conștiință, ambele perfect adecvate momentului, de unde autoritatea și interesul peste
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
Țopa, Barbu Cioculescu). Erudiția, meșteșugul de stilist, dispoziția ironică și parodică sunt mobilizate într-un demers ce poate fi calificat drept metaliterar: scriitorul sintetizează teme și motive, parodiază polemic clișee literare, simulează maniere (adică recurge cu virtuozitate la pastișă, construiește impecabile „exerciții de stil” cu referire la stiluri consacrate, identificabile istoric), cultivă fragmentarul și bizareria, servit fiind de o deosebită iscusință tehnică - toate acestea cu o strălucire care l-a determinat pe un exeget să conchidă, încă de la primul său volum
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
filosofiei culturii relevă coerența și orizontul unui proiect pe care G. îl susține prin cuprinzătoare, temerare itinerarii. Formulările, mai totdeauna prudente și sobre, evită tonul apodictic. Strădania îndreptată spre acuratețe și eleganță definește și traducerile anglistului. Cu o biografie culturală impecabilă - a fost redactor și apoi director de prestigioase edituri, muzeograf într-un important lăcaș al artelor, diriguitor al unei Biblioteci Române de peste Ocean, dascăl la Universitatea bucureșteană și la universități din Statele Unite -, profesorul Dan Grigorescu a editat mari predecesori - de la
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
uneia dintre puținele cărți optzeciste care validează cotitura postmodernistă târzie și mai curând anemică a literaturii române. Două lucruri sunt cu adevărat notabile în acest roman, imposibil de povestit sau de rezumat. Mai întâi regia repertoriului cultural exploatat și tehnica impecabilă a punerii sale în scenă. (O artă similară a montajului - de data aceasta poetic - este folosită și în Levantul lui Mircea Cărtărescu.) Iar după aceea, priza la real - și mai ales la realitatea politică - a artificiului livresc. Autorul inventează o
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
căror selecție implică mesajul integrității naționale („Ideea națională”, „Gândirea”, „Însemnări ieșene”, „Hotarul”, „Societatea de mâine”, „România literară”, „Universul literar”) -, câte un text de comentariu, ca Revistele provinciale de Ștefan Codreș, relevă emulația presei locale cu capitala, adesea surclasată de „atitudinea impecabilă” moralmente și profesional a „provinciei”. O mențiune se cuvine și graficii revistei, cu xilogravuri de Marcel Olinescu. G.O.
LITERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
R. se arată ca un poet aproape format, mânuind cu dezinvoltură atât versul rimat, cât și pe cel liber. Nici o stângăcie, nici o nesiguranță, nici un exces, un perfect simț al limbii, al ritmului, al compoziției, terminologie matură, discret neologistică, o sintaxă impecabilă, procedee interesante, precum rimarea ultimului vers al fiecărei strofe cu primul din strofa următoare, și imagini de o noutate reală, deloc ostentativă. Poetul de șaptesprezece ani nu compune fără modele, dar acestea sunt dintre cele mai bune: Lucian Blaga, Tudor
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
Una din operațiile preferate este să umple cu lest aerostatele sprințare ale criticilor care cultivă metafizica (supra)interpretării și se aventurează în ascensiuni riscante sau ridicole în stratosfera textelor, adică să îi aducă cu picioarele pe pământ. Execuția este întotdeauna impecabilă și, în plus, savuroasă. O mostră ar fi „Echinoxul nebunilor” și delirul criticilor, articol despre receptarea interjecțional-extaziată a unei culegeri de povestiri a lui A. E. Baconsky. R. monitorizează sarcastic corul interpretativ, regizându-l pentru a maximiza stridențele și, implicit
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
lui Mihai Eminescu, bunăoară, apare în anii ’70 cu textul integral - fapt mai puțin obișnuit pe atunci -, dar în „tiraj dirijat”. De-a lungul a o jumătate de veac de activitate neîntreruptă, R. s-a ocupat de publicarea în ediții impecabile și a lucrărilor altor scriitori: Ion Păun-Pincio (volum cu care debutează ca editor în 1955), I.Al. Brătescu-Voinești, B.P. Hasdeu, N. Iorga, N. Cartojan ș.a. Ediții: Ion Păun-Pincio, Versuri, proză, scrisori, pref. Ion Vitner, București, 1955; Cezar Bolliac, Opere, I-
RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289414_a_290743]
-
lui S. ca tradiționalistă, versul fiind, așa cum se scria pe la 1900, sub zodia epigonismului eminescian. Într-adevăr, în lirica de început sunt invocate predilect plaiurile natale, cu un patetism demn de pana lui Al. Vlahuță, cultivându-se „claritatea” și forma impecabilă tehnic. Dar autorul face parte din generația de după Arghezi și Blaga. De aceea, poezia sa de factură clasică este traversată de întrebări asupra existenței, a morții și a dumnezeirii. Într-un poem antologic, Ceramică, elaborat înaintea plecării din țară, S.
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
redactorul ediției de Scrieri, dl Gh. Pienescu, intenționase să inaugureze o ediție critică din opera lui Arghezi, cum se și cuvenea pentru cel mai mare poet al românilor din secolul care stă să se încheie curînd, conținînd, pe lîngă textul impecabil supravegheat filologic, secțiunile de variante și cea a receptării critice în epocă. Proiectul a capotat din capul locului pentru că s-a opus dna Mitzura Arghezi, fiica poetului. Și cum d-sa este deținătoarea întregii arhive a poetului, refuzînd să o
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
mai vechi, din 2007, “Ticaloșii”, regizat de Șerban Marinescu după un scenariu inspirat din romanul “Ciocoii noi cu bodyguard” al lui Dinu Săraru-parcă urmăream jurnalul de seară sau emisiunea lui Rareș Bogdan, “Jocuri de putere”. Subiectul de actualitate și interpretarea impecabilă a monștrilor sacrii ai ecranului românesc cum ar fi Ștefan Iordache, Dorel Vișan, Horațiu Mălăele, Mircea Diaconu, Gheorghe Dinică, Mircea Albulescu și Mitică Popescu, au contribuit din plin în realizarea unui film foarte bun, spun eu, care merită văzut! Într-
JUSTIȚIE, CĂTUȘE ȘI TELENOVELE de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381286_a_382615]
-
psihologică și moralistă, nobilă prin atitudine și lucrată cu preciziune de făurar”, E. Lovinescu îi semnala desuetudinea și opina că „orice vers al poetului respiră o mare și onestă conștiință profesională, o inspirație de calitate intelectuală desfășurată în ample volute impecabile, cărora le lipsește doar elementul invențiunii”. F. Aderca remarca, și el, caracterul tardiv al cărții - care, după părerea lui, ar fi putut străluci dacă ar fi apărut „cel mai târziu în 1915” - și afirma că această culegere de versuri rămâne
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
alături de virtuozitatea imagistică (Cioara), se resimte stilul propriu cronicii rimate, schiței și polemicii versificate (În jurul unui divorț, Expunere de motive). Poezia se salvează, totuși, în mare măsură prin umor, adesea grefat pe fondul melancoliei, ca și prin expresia ei plastică impecabilă. Aceste calități îi conferă individualitate într-o epocă încă marcată de epigonism clasic și manierism simbolist. T. a scris și proză, oscilând între schițe de tip I. L. Caragiale (O aventură) și evocarea naturistă sadoveniană (Țara de dincolo de negură). În volumul
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
autohtone care, tratate cu o tehnică perfectă, într-o viziune proprie, indică în U. un original artist plastic, primul cunoscut în cultura română. Capodopera lui este un Tetraevangheliar slavon din 1429 (păstrat la Biblioteca Bodleiană din Oxford) cu o grafie impecabilă, cu ornamente și miniaturi desăvârșite, cu tartaje de argint ciocănit și frumos legate. Alte șaisprezece manuscrise din perioada 1413-1449, semnate de el sau atribuite lui, se află în diferite locuri din țară (un Tetraevangheliar la Muzeul Național de Artă al
URIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290377_a_291706]
-
ori din exil, din toate cercurile și mediile, fie ele aflate la putere ori în opoziție. Opțiunea lui politică precisă, interpretarea de detaliu a cutăror „cazuri” sau evenimente pot, desigur, întruni acordul unor cititori și suscita rezerva altora, dar moralitatea impecabilă, fermitatea convingerilor, militantismul pentru un set de valori morale rămân de necontestat și impun oricui. Cam rigid pe alocuri, „iacobin”, maximalist, inclement și neacomodant, publicistul T. a supărat pe mulți. Alții - de pildă, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Mircea Mihăieș - l-
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
temporal, locul unde sunt reglate emoțiile se dovedește inactiv metabolic și copilul va suferi nu numai cognitiv, ci și emoțional datorită lipsei de stimulare. Există în prezent pericolul scăderii/reducerii interacțiunii părinți-copii. Tehnica alimentației artificiale a sugarului a devenit aproape impecabilă. Pe altă parte, antrenarea femeilor în activitatea productivă ar putea să ducă la scăderea numărului momentelor de interacțiune mamă-copil. Învățământul medical superior, medicii pediatri și de familie, psihologii, pedagogii și consilierii școlari au datoria profesională de a populariza în rândul
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
cunoștințe în filosofie și în limbile vechi, denotă, pe lângă o inteligență mobilă și profundă, o enormă plăcere a stilului artistic. Și dacă o anumită intemperanță [...] a dispărut între timp, nu rămâne mai puțin vizibilă și astăzi înclinarea lui spre fraza impecabilă, lucrată, construită, și rareori spontană, sau spre spectacolul cuvântului, care nu aparține limbii vorbite, dar nici, pe de-a-ntregul, celei scrise, combinându-le abil și corectându-le una prin alta. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: Călătorie în lumea formelor, pref. Ion Frunzetti
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]