1,469 matches
-
îndeplinirii unor acte cu încălcarea principiilor imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public în exercitarea demnităților și funcțiilor publice. Astfel, conflictul de interese nu poate presupune doar obținerea unor foloase materiale necuvenite, ci obținerea oricărui tip de folos, întrucât incriminarea nu urmărește sancționarea unor situații în care sunt încălcate normele legale care conferă temei și justificare obținerii unor foloase materiale, ci a situațiilor în care exercitarea imparțială a atribuțiilor de serviciu ale funcționarului public ar putea fi afectată. 3.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258358_a_259687]
-
competențe în domeniul decizional sunt cele care au fost învestite în funcția sau demnitatea publică prin numire sau alegere, aceste persoane exercitând atribuții în materia vizată de textul de lege. Pe de altă parte, completarea dispozițiilor care reglementează excepțiile de la incriminarea faptelor care se constituie în infracțiuni de conflict de interese cu faptele care vizează emiterea, aprobarea, adoptarea sau semnarea actelor administrative lipsește de conținut însăși reglementarea infracțiunii, echivalând, practic, cu o dezincriminare a faptei. Astfel, exercitarea atribuțiilor de serviciu în cadrul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258358_a_259687]
-
al acestora, tragerea la răspundere penală, sub aspectul săvârșirii infracțiunii vizate, devine una iluzorie. Potrivit Expunerii de motive care a însoțit Legea nr. 278/2006 , se arăta că, în vederea eficientizării acțiunilor de prevenire și sancționare a faptelor de corupție, prin incriminarea "conflictului de interese", "se urmărește sancționarea penală a funcționarului public care, în mod conștient și deliberat, satisface interese personale prin îndeplinirea atribuțiilor publice [...], înlăturarea oricărei suspiciuni cu privire la conduita funcționarului public care este chemat să îndeplinească un act sau să participe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258358_a_259687]
-
orice natură. În prezent, există întemeiat suspiciunea că funcționarul public nu va depune toate diligențele în vederea satisfacerii interesului public, ci va încerca să satisfacă interesul său ori al uneia dintre persoanele sus-arătate." Dacă în anul 2006, legiuitorul a apreciat oportună incriminarea "conflictului de interese", pentru motivele expuse mai sus, în anul 2013, legiuitorul practic dezincriminează fapta, fără a motiva în niciun fel intervenția sa legislativă. Aceasta nu este justificată atât timp cât acțiunile de prevenire și sancționare a faptelor de corupție comise de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258358_a_259687]
-
stabilitatea instituțiilor democratice și fundamentul moral al societății. În consecință, în ultima perioadă, politica penală declarată a statului a fost aceea de a intensifica eforturile în scopul adoptării unor acte normative în materia combaterii corupției, care, printre altele, să prevadă incriminarea coordonată a tuturor infracțiunilor de corupție la toate nivelurile autorităților și instituțiilor statului. În condițiile în care mandatul prezidențial și mandatul parlamentar sunt definite ca funcții de demnitate publică, astfel cum fac referire dispozițiile art. 16 alin. (3) din Constituție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258358_a_259687]
-
conflict de interese. În plus, referitor la modificările aduse art. 253^1 din Codul penal, Curtea constată că, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției este obligatorie, de unde rezultă că Parlamentul nu-și poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale, decât cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Constituție. De altfel, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa ( Decizia Curții Constituționale nr. 62/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258358_a_259687]
-
a principiului neretroactivității legii. Prezentarea modificărilor legislative în materia sancționării contravenției, care în prezent se aplică oricărei persoane fizice, indiferent dacă are sau nu calitatea de antrepozitar sau comerciant, este un argument în plus pentru a constata că în materia incriminării aceleiași fapte ca infracțiune în art. 296^1 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, subiectul activ al acesteia este unul general, necircumstanțiat, putând fi orice persoană fizică sau juridică în privința căreia sunt îndeplinite condițiile generale ale răspunderii penale, indiferent
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258028_a_259357]
-
forma intenției directe, calificată prin îndeplinirea condiției ca făptuitorul să cunoască faptul că bunurile provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia. f) Regimul sancționator ... Infracțiunea se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi. Cu privire la incriminarea în Codul vamal a infracțiunilor de contrabandă și a celor asimilate acesteia se remarcă faptul că în Codul vamal nu se mai regăsește o prevedere cu același conținut ca al art. 182 din vechiul Cod vamal al României. În vechea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258028_a_259357]
-
legale a unor produse supuse accizării. Dacă proveniența acestor bunuri este contrabanda, se va reține numai această infracțiune (art. 270 din Codul vamal), în conținutul său [alin. (3)] intrând și depozitarea bunurilor accizabile sustrase de la controlul vamal. Evaziunea fiscală reprezintă incriminarea generală în cazul omisiunii plății taxelor și impozitelor cu privire la bunuri aflate pe teritoriul României, iar infracțiunea de contrabandă reprezintă o infracțiune complexă cu privire la omisiunea plății acelorași taxe și impozite, dacă bunurile au fost introduse în țară în mod fraudulos. Contrabanda
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258028_a_259357]
-
și impozitelor cu privire la bunuri aflate pe teritoriul României, iar infracțiunea de contrabandă reprezintă o infracțiune complexă cu privire la omisiunea plății acelorași taxe și impozite, dacă bunurile au fost introduse în țară în mod fraudulos. Contrabanda reprezintă astfel o normă complexă de incriminare a unei modalități specifice de sustragere de la plata taxelor, și anume prin introducerea bunurilor cu încălcarea regimului juridic al frontierei. Obiectul juridic al infracțiunii de evaziune fiscală este diferit de cel al infracțiunii de contrabandă doar prin faptul că în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258028_a_259357]
-
și anume prin introducerea sau deținerea bunurilor (atât a produselor accizabile, cât și a celor care nu sunt purtătoare de accize), care au intrat în țară cu încălcarea regimului juridic al frontierei. Deținerea de bunuri accizabile în afara antrepozitului fiscal reprezintă incriminarea generală în cazul omisiunii plății taxelor și impozitelor pentru acest tip de bunuri, iar infracțiunea de contrabandă (atât în cazul variantei-tip, cât și în cel al infracțiunii asimilate celei de contrabandă) reprezintă o infracțiune complexă ce include în obiectul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258028_a_259357]
-
vedere că art. 115 alin. (5) din Constituție, teza referitoare la intrarea în vigoare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului este o aplicație, un aspect în dezvoltarea principiului nemo censetur ignorare legem și al celui nullum crimen sine lege (legalitatea incriminării). Regula nemo censetur ignorare legem consacră o obligație corelativă a cetățeanului, iar regula nullum crimen, una a statului. Altfel spus, cetățeanul este obligat să cunoască legea pe care statul o adoptă deoarece statul nu poate să îl tragă la răspundere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249958_a_251287]
-
la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei, potrivit art. 78 din Constituție. Indiferent că sunt instituite prin lege organică ori prin ordonanță de urgență a Guvernului, normele de incriminare trebuie să fie publicate în Monitorul Oficial al României, să existe posibilitatea cunoașterii acestora, astfel încât destinatarii normei să își poată conforma conduitele în acord cu prescripțiile legiuitorului. Prevederile art. 115 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora "Ordonanța de urgență intră
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249958_a_251287]
-
numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și după publicarea ei în Monitorul Oficial al României", în înțelesul de data imediat următoare, ziua imediat următoare. În caz contrar, dacă normele de incriminare cuprinse în ordonanța de urgență a Guvernului se aplică din momentul publicării acestora în Monitorul Oficial al României, neconstituționalitatea rezultă și din încălcarea prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituție, potrivit cărora ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile, libertățile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249958_a_251287]
-
11 din aceeași lege, și anume transferuri de fonduri și retrageri de numerar, incriminează aceeași faptă cu cea prevăzută și pedepsită de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 , încălcând astfel dreptul la un proces echitabil, principiul legalității incriminării, dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală, dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori, precum și dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală. Subliniază că principiul legalității incriminării impune legiuitorului obligația de a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221124_a_222453]
-
un proces echitabil, principiul legalității incriminării, dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală, dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori, precum și dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală. Subliniază că principiul legalității incriminării impune legiuitorului obligația de a prevedea prin lege organică faptele considerate ca infracțiuni și sancțiunile aferente, precum și obligația de a redacta textul în mod clar și previzibil, pentru ca orice persoană să poată realiza care sunt acțiunile sau inacțiunile care intră
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221124_a_222453]
-
dintre dreptul internațional și dreptul intern și ale art. 20 referitoare la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil și ale art. 7 paragraful 1 privind legalitatea incriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 2 paragraful 1 privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală și ale art. 4 referitoare la dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221124_a_222453]
-
contravenții sau infracțiuni). Așadar, determinarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se realizează în baza unor criterii obiective și legale, cu înlăturarea oricăror elemente subiective sau discreționare ce ar putea duce la încălcarea principiului legalității incriminării. În plus, nu poate fi primită nici critica autorului potrivit căreia prevederile contestate afectează principiul egalității în drepturi a cetățenilor în fața legii, deoarece stabilirea valorii materialului lemnos sustras se face raportat la o limită minimă și maximă față de prețul mediu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229328_a_230657]
-
20 de ori inclusiv mai mare) care sunt determinante în stabilirea pedepselor vor fi aceleași. Altfel spus, existența infracțiunilor silvice este condiționată nu de valoarea, ci de volumul masei lemnoase extrase. În felul acesta se dă satisfacție deplină principiului legalității incriminării și se elimină arbitrarul în calificarea juridică a infracțiunilor silvice. În sfârșit, nu poate fi primită nici critica referitoare la imposibilitatea subiecților activi de a cunoaște exigențele incriminatoare, prin aceea că legea utilizează un limbaj tehnic și greu accesibil destinatarilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229328_a_230657]
-
4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. Se arată că este firesc ca legiuitorul să nu fi prevăzut în cazul infracțiunii de tăinuire posibilitatea împăcării părților, având în vedere relațiile sociale ocrotite prin incriminarea acesteia, care aparțin sferei înfăptuirii justiției. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Decizia penală nr. 1.264/A din 22 octombrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 4.446/299/2014 (2.179/2014), Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263835_a_265164]
-
caracterul personal al împăcării, dar și de caracterul distinct (de infracțiunea de tăinuire) al infracțiunii din care provine bunul. Prin urmare, faptul că, în considerarea pericolului social redus al acesteia din urmă și având în vedere relațiile sociale ocrotite prin incriminarea ei, legiuitorul a înțeles să acorde părților posibilitatea împăcării nu obligă la extinderea efectelor actului de împăcare asupra răspunderii penale a tăinuitorului. 17. Din analiza argumentelor expuse anterior, Curtea constată că tăinuitorul și autorul infracțiunii din care provine bunul care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263835_a_265164]
-
parte constituentă a terorismului. 8. Subliniază că folosirea tehnicii spațiale, a produselor satelitare, a dronelor sau a altor mijloace de acest tip în pregătirea sau desfășurarea terorismului poate ridica probleme de extrateritorialitate și recomandă preventiv analiza acestora. 9. Consideră necesară incriminarea instruirii în scopuri teroriste indiferent de forma sa de organizare, inclusiv prin autoinstruire. 10. Consideră necesară menținerea sintagmei "deplasare în străinătate în scopuri teroriste", întrucât include și deplasările în spațiul intracomunitar; luând act de compromisul realizat în Consiliu, prin care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271761_a_273090]
-
indiferent de forma sa de organizare, inclusiv prin autoinstruire. 10. Consideră necesară menținerea sintagmei "deplasare în străinătate în scopuri teroriste", întrucât include și deplasările în spațiul intracomunitar; luând act de compromisul realizat în Consiliu, prin care s-a renunțat la incriminarea deplasărilor în scop terorist în interiorul Uniunii, își exprimă speranța că autoritățile de aplicare a legii din statele membre vor putea să compenseze, prin măsuri adecvate, posibilele probleme care pot apărea. 11. Semnalează și susține necesitatea de identificare a celor mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271761_a_273090]
-
oferite de internet și platformele sociale impun adoptarea în continuare de măsuri consecvente pentru prevenirea și combaterea utilizării internetului în scop terorist. ��n acest sens recomandă introducerea unor prevederi care să vizeze măsuri împotriva infracțiunilor teroriste comise prin intermediul internetului, inclusiv incriminarea explicită a acțiunilor teroriste realizate prin intermediul internetului. 15. Recomandă stabilirea în mod unitar la nivelul Uniunii drept circumstanțe agravante a situațiilor în care, la săvârșirea infracțiunilor din categoria terorismului, inclusiv în cazul complicității sau instigării, participă, spre exemplu, persoane în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271761_a_273090]
-
Partea GENERALĂ Titlul I Legea penală și limitele ei de aplicare Capitolul I Principii generale Articolul 1 Legalitatea incriminării (1) Legea penală prevede faptele care constituie infracțiuni. (2) Nicio persoană nu poate fi sancționată penal pentru o faptă care nu era prevăzută de legea penală la data când a fost săvârșită. ... Articolul 2 Legalitatea sancțiunilor de drept penal (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272039_a_273368]