2,142 matches
-
în alte scrieri, Guénon face din perspectivă metafizică o analiză necruțătoare a modernității : abandonarea raportării la principiile ultime, reducerea omului la componenta sa psihofizică, cu ignorarea dimensiunii lui contemplativ intelectuale, cantitativism în ce privește cunoașterea, societate fără structură calitativă, lăsată în voia individualismului. Or, el declară că singura soluție a omului occidental, a societății occidentale de a se redresa spiritual constă în abandonarea în bloc a mentalității moderne. Omul modern poate scăpa de barbaria care îl amenință din punct de vedere spiritual doar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
să fie recunoscute ca avînd o realitate secundă, simbolică, exterioară, trecătoare, de depășit Dar subiectivitatea la care se referă el nu este subiectivitatea individului. Nu e subiectivitatea actorilor privați care înțeleg să folosească scena publică pentru a desfășura acolo jocul individualismelor ce se reglează reciproc. Pentru Berdiaev, pentru Simone Weil, pentru gînditorii care lucrează în orizontul metafizic al doctrinelor tradiționale, subiectivitatea umană echivalează cu omul lăuntric paulin, loc de actualizare a întregului real, de la polul lui sensibil la cel divin. Subiectivitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
să recunoască universalul exprimat în alte chipuri sau configurații, oricît ar fi ele de stranii pentru mediul social și cultural autohton, pentru generalul care încadrează componenta individuală a ființei lui. Diversitatea de formule personale ale universalului constituie o situație opusă individualismului, atomizării. E o situație de tip angelic, în sensul că e diversitate desfășurată și înfășurată în respirația Unului. E acea pace pe care Christos o lasă ucenicilor săi, atît de diferiți, în Evanghelia după Ioan. Andrei Pleșu arată ce impresie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
religie, ei nu văd o catastrofă, ci prilejul unui salutar discernămînt. De cîteva decenii totuși, în Occident cel puțin, nu istoria și colectivitățile mari constituie forul cel mai important dinaintea căruia religia crede că e profitabil să-și arate utilitatea. Individualismul în materie de credință, fluiditatea și libera alegere a apartenențelor religioase dau acum religiei alt interlocutor privilegiat. în Occidentul liberal, individul a devenit după un model al pieței, care se impune și în materie religioasă consumatorul principal. Lui i se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Revoltat de administrarea autoritaristă și mercantilă a sacrului în catolicism, protestantismul a eliberat conștiința individului de ascendentul tradiției și al magisteriului, lăsînd credința personală ca singură punte peste distanța dintre uman și divin. Dar, în felul acesta, a condus la individualism, la anemierea gîndirii simbolice și, pînă la urmă, la o (și mai mare) autonomie a rațiunii față de credință. Reforma catolică a dus, de partea ei, la codificare dogmatică excesivă și la pietism baroc. Or, prin neutralitatea lor de principiu, științele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fi strategia dezirabilă în democrația americană actuală. Ea i-ar conduce pe actorii politici sau sociali, participanți la o înfruntare/dezbatere, către un punct de vedere mai amplu, împlinitor pentru fiecare, oferind în același timp o disciplină de depășire a individualismului fără negarea varietății. Considerînd că a gîndi diferențele ca reciproc îmbogățitoare mobilizează angajamentul comunitar, Taylor se revendică de la un model inspirat de Herder și de Humboldt, dar invocă drept reper ultim o înțelegere teologică a vieții omenești : esența condiției umane
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mediatorul antico medieval între uman și divin. Peisajul natural și cel social au încetat să fie, pentru noi, sursă de cunoaștere ori de experiență spirituală. Aceste două suporturi creditate de toate culturile tradiționale ne-au fost trase de sub picioare. Pe deasupra, individualismul tîrziu modern privește cu reticență orice subordonare a persoanei față de un colectiv, orice supunere în fața unei instituții, fie ea chiar religioasă. Reperele religioase comunitare odinioară prezente cu o familiaritate care putea deveni rutină s-au împuținat pînă la dispariție. în măsura în care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cât mai redus și mai bine centrat de activități) intră adesea În conflict. Astfel, corporația germană Mercedes-Benz se concentrează asupra performanței și tehnologiei, descurajând cooperarea Între departamente; ca urmare, procesul de dezvoltare al unui nou produs este lent și sinuos. Individualismul american fragmentează conceptul lanțului valoric prin stimularea competiției la fiecare nivel. Japonezii accentuează, În schimb, valorile corporatiste, alunecând pe panta periculoasă a imitării exclusive; axarea firmei Sony pe tehnicile producției suple ascunde, În realitate, secarea ideilor noi creatoare și maturizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
trimis la nivelul conducerii, care va lua decizia finală (fig. 81). Deși valorizant și motivant pentru individ, procedeul ringi este puțin probabil că va fi utilizat pe scară largă la noi. Una dintre explicații este aceea că În Europa predomină individualismul, În timp ce În Japonia predomină colectivismul. Reactivitatea și transversalitatea sunt concepte noi, veritabile generatoare de performanță. Reactivitatea Înseamnă capacitatea firmei de a acționa rapid față de o schimbare a mediului său. Pentru aceasta, firma trebuie să fie flexibilă, să adopte o structură
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
obțin o marjă substanțială de profit. Dificultățile financiare ale industriei americane pot fi justificate prin folosirea tehnicilor „opulente” În locul manufacturării suple, prin obligațiile sindicale (descrierea posturilor și plata orară), prin viziunea managerială pe termen scurt sau prin parohialismul departamental (accentuarea individualismului și a competiției la toate nivelurile). Adevărata miopie strategică derivă din perceperea pieței americane a automobilelor ca omogenă și segmentarea sa În grupuri socioeconomice. Aceste observații făcute de Alfred P. Sloan În perioada interbelică au propulsat expansiunea companiilor GM, Ford
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
necesară cu artistul; în fața unei astfel de opere, spectatorul sau cititorul va atribui insatisfacțiile sale mai degrabă istoriei, nu autorului. L. este dramaturgul care a asimilat integral experiența unui strălucit înaintaș, Camil Petrescu, în datele ei esențiale, încercând să substituie individualismul „dramei absolutului” prin căutarea de soluții dincolo de acesta, în social. Poate că - asemenea eroului din Febre (1961) - el găsește justficată „convingerea că, atunci când oamenii sunt de bună calitate, nu există drame irezolvabile. Totul e o chestiune de voință și demnitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
său. Din SDS rămîne imaginea, devenită familiară acelor ani, a studentului cu părul lung, murdar, amator de diverse stupefiante, care pledează pentru amorul liber, care este adept al discuției libere despre orice și în orice circumstanțe: o amintire a vechiului individualism anarhist. În 1970, 4.500 de membri erau cunoscuți ca aparținînd acestor grupuri, dar influența lor se întinsese la mai multe sute de mii de tineri, și mai puțin tineri, împrăștiați în toate universitățile americane. În 1965, o divergență profundă
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
o lume urbanizata după un model neoliberal de globalizare urbană, adică de un oraș care cheltuie și consumă multe resurse, poluează mediul înconjurător, afectează prin stres și alți diferiți factori poluanți calitatea vieții locuitorilor săi, un oraș bazat pe un individualism care exacerbează inegalitățile dintre locuitorii săi, împărțindu-i tot mai mult între o categorie de oameni bogați și una numeroasă de oameni săraci, care nu au acces la infrastructura de bază, la servicii, la asistență socială, care nu au un
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
pot duce la deformarea diagnosticului, cauzând neajunsuri semnificative pacientului, în ciuda bunelor intenții ale cadrului medical. Florin Tudose (2007) amintește câteva dintre ele: vanitatea și orgoliul, amorul propriu, teama de a nu greși și de a fi responsabil, lipsa simțului autocritic, individualismul și refuzul de a cere ajutor. Specializarea cadrelor medicale și tehnologia modernă în continuă dezvoltare crează situații în care specialiști foarte buni nu au competență pe aparatura care poate face diferența dintre un diagnostic sigur și o bănuială. Medicii în
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
franceză este renumită prin contradicțiile și inconsecventa să, produs al unui temperament caracterizat prin combinația de sânge rece și cap fierbinte, simțul practic, dar sedus de artă, utopie, vis127. Alte calități ale francezului moștenite de Pariziana sunt realismul și ingeniozitatea, individualismul și indisciplina, senzualitatea și vanitatea, sociabilitatea, simțul echilibrului și al măsurii, caracterul jovial și optimist. Dar pe fundalul unui caracter care poate fi numit stabil al francezului, parizianul se caracterizează că tip instabil, curios și ironic, cu reputație de persoana
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
inversează rolurile în geometria baletului intim, devenind agent activ al scandaloaselor povești de amor, de adulter și divorț. Toate acestea vorbesc atât despre o continuă liberalizare a societății și individului, cât și despre elasticitatea unei culturi. În faza capitalismului victorios, individualismul triumfă și molipsește cu spiritul sau subiecții timpului. Prin această se explică, în mare măsură, faptul ca Pariziana funcționează ghidată de ego-ul sau, instituind trăsături definitorii, cum ar fi egoismul (satisfacerea tuturor dorințelor), egotismul (preocuparea doar pentru propria persoană, siguranța
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cum ar fi egoismul (satisfacerea tuturor dorințelor), egotismul (preocuparea doar pentru propria persoană, siguranța în poziția centrală în universul sau, disprețul profund pentru semeni, dorința de a-i domină pe ceilalti) și egocentrismul (ambiția exagerată). Morală să se întemeiază pe individualism și se manifestă proeminent într-un egoism pasional. Deoarece nu crede într-un sentiment adevărat sau în comunicarea cu un altul, viața ei se reduce la propriul orizont și imagine. Majoritatea Parizienelor dau dovadă de curaj, nu dau înapoi înaintea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
să place dans l'Etat. Autrefois, leș Gauloises légiféraient, leș Anglo-Saxones aussi, leș épouses des Hurons faisaient pârtie du Conseil. L'œuvre civilisatrice était commune. Îl fallait toutes y concourir, et substituer enfin à l'égoïsme la fraternité, à l'individualisme l'association, au morcellement la grande culture" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.322]; "L'affranchissement du prolétaire, selon la Vatnaz, n'était possible que par l'affranchissement de la femme. Elle voulait son admissibilité à tous leș emplois, la recherche de la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
evidente decât pe o demonstrație logică. Printre aceste lucrări, cea a lui E.Marc Lipiansky are meritul de a prezenta un ansamblu mai amplu de trăsături ale parizianului: vivacitate, deschidere, spontaneitate, nervozitate, instabilitate, frivolitate, grație, diletantism, obsesia modei, spirit rebel, individualism, gust, elegantă, rafinament, necesitate de excitare și de divertisment [p.96]. Alte surse menționează de asemenea versatilitatea, spontaneitatea și deschiderea parizienilor. Parizianul se caracterizează prin gustul și renumitul sau chic parisien, si este predispus spre lux, exces, rafinament. Consultând și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
uzul (adică norma, în terminologia lui Coșeriu) sprijinindu-se pe particularitățile structurale ale sistemului, pentru a limita variațiile individuale (adică vorbirea, în terminologia lui Coșeriu). 5Studiile de comunicare interculturală fixează parametrii sociologici de variație de la o cultură la alta: colectivism/individualism, masculinitate/feminitate, distanța față de putere, gradul de evitare a incertitudinii, orientarea în timp (Hofstede 1984; Hofstede 1997; Șerbănescu 2007). Prin raportare la acești parametri, cultura română este preponderent colectivistă și masculină, cultivând distanță mare față de putere, iar gradul de evitare
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
noii ideologii, în anii săi de început Ș. păruse un ins rezonabil. Mulțumind celor care i-au arătat calea, el se leapădă hotărât de sonetele din tinerețe, „care se voiau filosofice” și care puteau fi învinuite, cum singur spune, de „individualism”. Va scrie de acum înainte, „cu stânga”, o poezie angajată, în versuri energice și clare. Pe alocuri, nesocotind pentru o clipă angajamentul, ecouri din folclor, din V. Alecsandri și Tudor Arghezi creează senzația unui lirism mai curat, fără poncife. Tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
stat, un om sunt necesare mai multe state, mai mulți oameni..", scrie Muller. 7. Pervertirea filozofiei politice a iluminismului și a romantismului în secolele XIX și XX Revoluția tehnico-științifică și industrială a întărit mai întâi ideile iluministe ale progresului și individualismului. Romantismul nu a dispărut însă, ci a căutat să se adapteze noului spirit, ceea ce a avut urmări nefaste, marcând începutul pervertirii sale totale în fascism. În final, iluminismul nu a avut o soartă mai bună; revoluția industrială, căreia iluminismul i-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
democrația "sfintei" (mari) proprietăți scoate omul (din ce în ce mai mulți oameni) din rosturile sale existențiale, îl aneantizează; cu un astfel de om, nu poate exista nici o națiune adevărată și nici o Europă de viitor; • drepturile omului în formularea clasică: principiul lor este un individualism abstract, care nesocotește dubla natură a omului de a fi, pe de o parte, o personalitate individuală și, pe altă parte, de a-și găsi și identitatea sa în întregul național; dreptul omului concret față de un individ abstract constă în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
văzut le-au luat mințile. Aici a fost încă o mare problemă a comunismului: a creat lideri crezând că avariția nu ține de om. Natura umană este aceeași dincolo de ideologie. Omul vrea pentru el. Comuniștii au zis că nu există individualism, dar când oamenii aceștia învățați cu bunuri ale întregului popor au văzut că pot obține ceva numai pentru ei s-au vândut pe nimic. Oamenii creați de comunism au distrus ceea ce s-a construit atunci. În gardă la Palatul Victoria
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
prezentarea acestor cazuri deoarece ne relevă o situație complexă și mai ales cu caracter regional a raportului dintre români și politica din Italia. Cât privește atitudinea comună pe care o observăm față de angajamentul politic este o puternică fragmentare și un individualism exacerbat. În general, cei care se află într-o situație mai grea îi privesc cu invidie și ranchiună pe cei care au reușit să obțină o poziție socială mai prestigioasă. Ajutarea acestor norocoși, poate prin acordare propriului vot, este pentru
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]