5,610 matches
-
era tras la răspundere, mai degrabă decât grupul domestic în întregime sau alți membri ai lui. Aceste caracteristici s-au potrivit mult mai bine exigențelor muncii industriale decât configurațiile din alte culturi. W. Goode (1970) susține că și diferența în industrializare și modernizare dintre China și Japonia se explică prin deosebirile marcante dintre tipurile de familie din cele două culturi. El pornește de la constatarea că la sfârșitul secolului al XIX-lea, când deschiderea spre Occident a fost considerabilă în ambele țări
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de reîmproprietărire. Reconstituirea și împărțirea averii părinților, în principal a pământului, creează o serie de probleme și conflicte. Se semnalează cu mare frecvență neconcordanța dintre dreptul juridic de moștenire și cel moral. Și anume, foarte mulți tineri de la sat, odată cu industrializarea, urbanizarea și șansele de școlarizare ce li s-au oferit, au devenit „învățați”. În mod tradițional, fiindcă școala înseamnă multe cheltuieli din partea familiei, ei erau excluși de la moștenire. Foarte mulți frați (aflați sau reîntorși la sat) consideră acum că această
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
practică” din agricultură. Dincolo de opoziția, aproape ca la Fănuș Neagu, dintre București și Brăila, cartea se vrea - reminiscență a paginilor de reportaj - mai mult un basm modern, în „45 de nopți”, timp în care se parcurge drumul de la ancestral către industrializare, de la tezaurul vechi al „oamenilor apelor” - ai unui pământ cu „taine” și „adevărat rai” - la o țară în care „timpul se oprește și se face cântec”. Predilecția pentru râpele și adâncul Dunării, cu mâl, stuf, ghioluri, câini-enoți, știuci, se păstrează
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
universal SUA" (175), care a monopolizat, chipurile, cu tertipuri, adică în fel și chip, dar singur, puterea. Autorul tratează Estul cu un anume sentimentalism. Altfel n-ar crede cu candoare că toți, în Est, s-ar fi împotrivit, neîncetat, statului. Industrializarea datorată unei tehno-științe inumane, întunecate, deși pretins iluminatoare, ar fi generat "lumea de roboți a Vestului" (29). Schlesak socotește că a gândi o eră post-ideologică e fără justificare și n-ar rezolva adevărata problemă a lumii de azi, întrucât, cum
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
din Biruința (1953), Rătăcire (1955), Prețul tăcerii (1957) și în romanul O fată din cele multe (1958). De pildă, însărcinată, părăsită de iubitul ei, protagonista romanului alege să își crească singură copilul, integrându-se „vieții noi” create de procesul de industrializare a orașului. Ulterior Ș. este interesat de literatura pentru copii și adolescenți, în general maniheistă și moralizatoare. Povestirile prezintă modele de comportament și fapte cu implicații etice din lumea elevilor. Tot tineri, dar văzuți ca purtători ai sentimentului iubirii pure
SERBANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
aprovizionarea; locurile de muncă. Bolile de pletoră privesc aspectele legate de dezvoltarea haotică, necontrolată a orașelor, cu consecințele presiunilor pe care acestea le exercită asupra indivizilor. Acest tip de patologie se caracterizează prin următoarele: creșterea haotică și rapidă a orașelor; industrializarea masivă și rapidă; aglomerația urbană populațională; aglomerarea transporturilor, care devin insuficiente; explozia demografică; aglomerația populațională pe unitatea de suprafață; creșterea timpului afectat activității socio-profesionale a individului; scăderea timpului liber personal; factorii de stres, tensiunea psihică legată de competiție și asimilarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu o mare densitate populațională și o activitate de transport-comunicații intensă (rutieră sau aviatică), precum și cu activități profesionale care presupun un risc ridicat etc. Accidentele însoțesc evoluția societății. Ele sunt legate în mod paradoxal de factorii de progres tehnic, de industrializare, circulație, comunicare, transport etc. Toate schimbările rapide în viața socială presupun o adaptare a conduitelor la noile condiții, o anumită plasticitate în ceea ce privește „acceptarea” și „utilizarea” noului considerat o „formă de progres” (tehnic, material, de comunicare, de activitate profesională etc.). Această
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
carbon rezultat. Aerul poluat este unul din dușmanii aparatului respirator și al organismului uman, dușmanul sănătății noastre. El este vinovat de disconfort, de numărul mare de cancere care apar din ce in ce mai frecvent în statistici, de producerea și agravarea unor boli cronice. Industrializarea iresponsabilă, numărul din ce in ce mai mare al automobilelor, fumatul, catastrofele naturale, deteriorează pe zi ce trece starea atmosferei de care atârnă viață pe Pământ. Aerul nu ne ofera numai strictul necesar supraviețuirii, ci și mare parte din frumusețea vieții. Noi, oamenii, care
O PLANETĂ SANĂTOASĂ … O VIAŢĂ MAI FRUMOASĂ !. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Bidaşcă Alina Ionela, Amihăesii Monica Cecilia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_924]
-
așezărilor omenești în situri expuse riscurilor (culoare fluviale supuse inundațiilor, litoraluri expuse uraganelor sau valurilor tsunami, poale de vulcani, zone seismice etc.); asocierea strânsă de uzine, intreprinderi, gări de triaj etc. cu țesătura rezidențială ca rezultat al diferitelor faze de industrializare; activități industriale poluante cu reflex în prezent asupra modalităților de utilizare a terenurilor etc. Acestora vin să li se adauge riscurile timpului prezent, generate de accidentele din cadrul rețelelor și sistemelor bazate pe noile tehnologii sau chiar de funcționarea banală a
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
reflecția se polarizează în prezent pe noi abordări privind vechea alianță dintre așezările umane și sectorul productiv, cât și asupra viitorului spațiilor urbane, cândva industriale, devenite disponibile în strategiile de reamenajare. 3. Tipuri de accidente industriale Diferitele pericole induse de industrializare progresează în ritmul dezvoltării economice. Unele catastrofe sunt datorate unor cauze excepționale (cum ar fi ruperea unor mari baraje), dar cele mai multe dintre accidentele industriale se situează în fazele producției, transportului, stocării și utilizării de substanțe și produse periculoase, a căror
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
caldă perioadă din ultimii 2000 de ani . Epoca actuală este mai caldă cu câteva zecimi de grad față de maximul medieval. Oamenii de știință afirmă că principala cauză este creșterea concentrației gazelor cu efect de seră datorită activităților umane din epoca industrializării care au dus la: Emisii de dioxid de carbon ca urmare a arderii combustibililor fosili pentru transporturi, încălzire, climatizare, producerea curentului electric în termocentrale și în industrie. Creșterea emisiilor de CO2 este agravată de defrișări, care se datorează tot activității
OMUL, STĂPÂNUL PĂMÂNTULUI... DUŞMANUL SĂU OMUL!. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Doina Steliana Zeleonenchi, Daniel Cezar Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_926]
-
pe orbită în jurul Soarelui, erupțiilor vulcanice și efectului de seră. Ponderea diverselor cauze ale încălzirii este în studiu, dar consensul oamenilor de știință este că principala cauză este creșterea concentrației gazelor cu efect de seră datorită activităților umane din epoca industrializării. În special în ultimii 50 de ani, când se dispun de date detaliate, acest lucru este evident. Cu toate astea, există și alte ipoteze, care atribuie încălzirea variațiilor activității solare Efectele forcingului nu sunt instantanee. Inerția termică a solului și
OMUL, STĂPÂNUL PĂMÂNTULUI... DUŞMANUL SĂU OMUL!. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Doina Steliana Zeleonenchi, Daniel Cezar Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_926]
-
Pătrășcau și L. Rădăceanu au subliniat erorile de diagnoză și prognoză ale structurii și devenirii societății românești de pe pozițiile poporaniste și țărăniste, aducând clarificări în ceea ce privește caracterul fundamental capitalist al acesteia, procesele de diferențiere, concentrare și pauperizare din lumea satului, necesitatea industrializării țării ș.a. Gânditorii de orientare poporanistă și țărănistă au introdus în circuitul de idei o seamă de conceptualizări privind mecanismele dezvoltării sociale, rolul și funcțiile instituțiilor politice și culturale în cristalizarea poziției clasei sociale țărănești. Vom schița principalele contribuții în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de astăzi pot fi foarte sugestive criteriile și metodologia care au stat la baza organizării acestor dezbateri publice: identificarea problemelor sociale majore generate de schimbările structurale ale societății românești după 1918 (dublarea teritoriului și a populației, decalajele dintre nivelurile de industrializare, urbanizare, organizare administrativă, juridică și culturală ale provinciilor noului stat național) și cercetarea lor obiectivă de către cele mai prestigioase competențe ale țării - tematica dezbaterilor este edificatoare: noua constituție a României (din 1923) și noile constituții europene, doctrinele partidelor politice, politica
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
s-a precizat deja, a fost al teoriilor est-europene: Maiorescu, Motru, Zeletin, Gherea, Madgearu, Manoilescu sau Kautski, R. Luxemburg. Momentul latino-american își are originea în strategia ECLA (United Nations’ Economic Commission for Latin America) de dezvoltare prin protecționism și de industrializare prin politici de substituire a importurilor. Acest model a avut succes în anii ’50. A urmat o fază de declin: stagnare economică, șomaj, inflație, devalorizarea monedei, declinul comercial, în anii ’60, ceea ce a condus la proteste, deci la colapsul regimurilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale dezvoltării în America Latină. Bazarea pe exportul de materii prime și pe produsele agricole va conduce, inevitabil, la deteriorarea relațiilor de schimb, ceea ce va periclita acumularea națională de capital (domestic accumulation of capital)” (So, 1990). Soluția o reprezintă politicile de industrializare (și stoparea diviziunii internaționale unilaterale a muncii). Industrializarea (prin substituirea importurilor) e considerată un factor sigur al lichidării subdezvoltării. Din păcate, proiectele ECLA au eșuat în anii ’60 și problemele politice răbufnesc tot atunci. Tezele unei strategii sunt sintetizate de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
materii prime și pe produsele agricole va conduce, inevitabil, la deteriorarea relațiilor de schimb, ceea ce va periclita acumularea națională de capital (domestic accumulation of capital)” (So, 1990). Soluția o reprezintă politicile de industrializare (și stoparea diviziunii internaționale unilaterale a muncii). Industrializarea (prin substituirea importurilor) e considerată un factor sigur al lichidării subdezvoltării. Din păcate, proiectele ECLA au eșuat în anii ’60 și problemele politice răbufnesc tot atunci. Tezele unei strategii sunt sintetizate de Blomstrome și Hettne (1984, p. 45) și sunt
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
singure. Producerea de materii brute urma să continue. Venitul astfel obținut din exportul materiilor prime urma să fie utilizat pentru a plăti bunurile de capital din import, sporind rata creșterii economice. Guvernele trebuie să participe în calitate de coordonatoare ale programului de industrializare. Implicarea sporită a guvernelor era menită să rupă lanțul subdezvoltării. (So, 1990) Ce s-a întâmplat în realitate? Puterea de cumpărare a fost limitată la anumite categorii sociale și piața internă n-a dovedit tendințe de dezvoltare. Dependența de import
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Puterea de cumpărare a fost limitată la anumite categorii sociale și piața internă n-a dovedit tendințe de dezvoltare. Dependența de import s-a deplasat de la bunurile de consum spre bunurile de capital. Exportul convențional a fost neglijat în frenezia industrializării și rezultatul a fost o acută criză a balanței de plăți, țară după țară”. (A J So, 1990, p 94). La această stare de lucruri s-au produs următoarele tipuri de reacții: apariția unei Școli neomarxiste - „Marxiștii clasici priveau imperialismul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
metropolele mondiale care nu sunt satelitul nici unui alt oraș, dezvoltarea metropolelor naționale e limitată de statusul lor de sateliți”; „sateliții” cunosc dezvoltarea cea mai puternică atunci când legăturile lor cu metropola sunt cele mai slabe (de exemplu, America Latină a cunoscut o industrializare autonomă în perioada izolării temporare cauzate de criza primului război mondial și de marea depresie economică în metropolele lumii în anii ’30); când metropola iese din criză și restabilește legăturile investiționale și comerciale, atunci ea „reîncorporează sateliții în sistem și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
autonomă în perioada izolării temporare cauzate de criza primului război mondial și de marea depresie economică în metropolele lumii în anii ’30); când metropola iese din criză și restabilește legăturile investiționale și comerciale, atunci ea „reîncorporează sateliții în sistem și industrializarea anterioară a acestor țări este înfrânată. De exemplu, noile industrii japoneze au suferit consecințe adverse americane după primul război mondial, ceea ce a dus la inflații, probleme de balanță de plăți și dificultăți politice”; „Regimurile care sunt cele mai subdezvoltate azi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dependenței, după același autor: colonială (capitala comercială și financiară are monopolul controlului asupra pământului, a minelor, resurselor umane); financiar-industrială; tehnologică-industrială. Teorii spiritualiste asupra dezvoltării. Cazul japonez 1. Teoria lui Bellah: rolul Tokugawa Religion în decolarea capitalistă a Japoniei În Japonia industrializarea a fost promovată nu de industriași, meșteșugari sau comercianți, ci de clasa samurailor (au restaurat imperiul, au fuzionat un număr mare de întreprinzători și au pus bazele Japoniei moderne). Ipoteza de bază a lui Bellah este următoarea: poate fi implicat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
către Clubul de la Roma” intitulat The Limits to Growth. Obiectivul acestui studiu (impresionant prin cantitatea datelor prezentate și scrupulozitatea analizei efectuate) era de a analiza cinci mari tendințe ale dezvoltării societăților lumii (sau cinci mari aspecte ale dezvoltării sociale globale): industrializarea accelerată, creșterea demografică exponențială, subnutriția globală, consumul îngrijorător de rapid al resurselor naturale neregenerabile și degradarea mediului înconjurător. Acesta includea un volum considerabil de date din cele mai diferite contexte sociale, referitoare la cinci variabile principale (investițiile, populația lumii, hrana
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
omenirii. Astfel că Raportul a fost extrem de discutat în sute de conferințe, seminarii, articole de specialitate și inclusiv în mass-media. Cea mai aspră critică generică adusă Raportului insinua că acesta este excesiv de pesimist și mai ales că descurajează încercările de industrializare a țărilor nedezvoltate. Tradus în 27 de limbi, acest Raport mult discutat a circulat însă în mai mult de douăsprezece milioane de exemplare, având un ecou ieșit din comun: fără îndoială, a influențat în mod decisiv dezvoltarea curentului ecologist în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
măcar atâta vreme cât socialismul, ca mod de organizare a vieții economice și sociale, asigura o creștere semnificativă a nivelului de trai al populației. Acest ritm a fost ridicat în primele decenii de după al doilea război mondial, mai ales ca urmare a industrializării și urbanizării extensive a societăților mai înapoiate din Est (URSS, România, Bulgaria, Polonia, Iugoslavia) și a recuperării pierderilor provocate de război în Germania de Est, Cehoslovacia și Ungaria. În momentele de criză declanșate în această perioadă sistemul politic a fost
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]