5,050 matches
-
sociale la a cărei punere în evidență sociologia a contribuit. Persistența privilegiilor pe care unii le au de la naștere alimentează o dezbatere mereu reluată în privința necesității de a institui niște proceduri care să vizeze eliminarea decalajului dintre egalitatea proclamată și inegalitățile constatate. Ideea selecției pe baza performanțelor sau a meritelor a fost serios discreditată, în măsura în care performanța se diferenția de merit. Astfel, însăși noțiunea de elită a devenit suspectă. A vorbi despre elite nu mai este deloc la modă. Așa cum remarca Alain
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
G. Mosca, V. Pareto și R. Michels, sunt, pe de o parte, descendenții legitimi ai filosofiei politice clasice. Dar ei sunt, în același timp, critici ai democrației parlamentare și ai utopiei socialiste. Filosofii politicii n-au pus niciodată la îndoială inegalitatea oamenilor în privința capacității intelectuale, inegalitatea cetățenilor în privința averii a puterii. În ochii lor, problema nu era cea de a face să dispară aceste inegalități, naturale sau sociale, ci de a asigura accederea celor mai demni la posturile de responsabilitate și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
R. Michels, sunt, pe de o parte, descendenții legitimi ai filosofiei politice clasice. Dar ei sunt, în același timp, critici ai democrației parlamentare și ai utopiei socialiste. Filosofii politicii n-au pus niciodată la îndoială inegalitatea oamenilor în privința capacității intelectuale, inegalitatea cetățenilor în privința averii a puterii. În ochii lor, problema nu era cea de a face să dispară aceste inegalități, naturale sau sociale, ci de a asigura accederea celor mai demni la posturile de responsabilitate și, în același timp, de a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
critici ai democrației parlamentare și ai utopiei socialiste. Filosofii politicii n-au pus niciodată la îndoială inegalitatea oamenilor în privința capacității intelectuale, inegalitatea cetățenilor în privința averii a puterii. În ochii lor, problema nu era cea de a face să dispară aceste inegalități, naturale sau sociale, ci de a asigura accederea celor mai demni la posturile de responsabilitate și, în același timp, de a stabili relații reciproce, de autoritate sau de supunere, de bunăvoință și de încredere între guvernanți și guvernați. Machiavelli sugerase
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
specifice dezbaterilor publice. Dar, în cazul nostru, enunțul cu pretenții științifice evocă în orice clipă discursul încărcat de ideologie. Mai întâi, pentru că interesul pentru elite izvorăște în general din preocupări extraștiințifice, exact ca și interesul pentru stratificarea socială și pentru inegalitățile de clasă. Apoi, pentru că orice expunere legată de acest subiect, în măsura în care pune în discuție anumite păreri preconcepute, este imediat taxată ca atac normativ pieziș de către cei a căror viziune a lumii este readusă pe tapet. Așa cum s-a văzut, actuală
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
efecte psihologice. Complexitatea socială legată de modernitate aduce cu sine o diferențiere a pozițiilor și a funcțiilor ce provoacă numeroase asimetrii de putere. Faptul însuși al organizării, din cauza unor efecte de sisteme, este o sursă de distanțare socială și de inegalități voite sau nu. Puterea antrenează privilegii și oferă mijloace de a justifica existența acestor privilegii. Se întâmplă ca ordinea socială să fie răsturnată, unele privilegii să dispară și unele categorii privilegiate să fie măturate de pe scena istoriei. Dar, mai devreme
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
control. Însă accesul la elită nu este niciodată complet egalitar, chiar dacă anumite obstacole pot fi suprimate: fenomenele de reproducere socială fac egalitatea șanselor în mare parte iluzorie. De altfel, existența procedurilor de delegare a puterii este în sine creatoare de inegalități. Acestea fac în așa fel încât posibilitățile reale de control să fie foarte aleatorii. Lăsați în voia lor, beneficiarii acestor inegalități tind, în mod conștient sau nu, să transforme delegarea în dominație. Se poate întâmpla chiar ca unii dintre ei
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
egalitatea șanselor în mare parte iluzorie. De altfel, existența procedurilor de delegare a puterii este în sine creatoare de inegalități. Acestea fac în așa fel încât posibilitățile reale de control să fie foarte aleatorii. Lăsați în voia lor, beneficiarii acestor inegalități tind, în mod conștient sau nu, să transforme delegarea în dominație. Se poate întâmpla chiar ca unii dintre ei să se trezească în poziție de dominație fără s-o fi dorit. Acest fapt a permis să se spună că puterea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
spune Seneca - alt temei al dreptății decît egalitatea”. Însă trebuie să observăm faptul că egoismul, orgoliul și invidia Îi fac pe oameni să recurgă adesea la „forță”, ca la un argument: „Fiecare are atîta dreptate cîtă putere are” (B. Spinoza); „Inegalitatea, corupînd pe cei mari, pe care Îi exaltă, corupe pe cei mici, pe care Îi pîngărește” (H. Taine). * „Fidelitatea este o formă a onoarei” (Tudor Vianu) Într-adevăr „fidelitatea” este o expresie, În primul rînd, a respectului față de sine, infidel
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
rezista măgulirilor, pasivitatea și slăbiciunea lor. Dar el vorbește și despre bărbați cu aceeași luciditate rece... Ca să nu fii misogin nu-i de ajuns să excelezi în ginofilie demonstrativă, o altă formă a disprețului față de femei. Egalitatea e suficientă - nici inegalitatea falocraților, nici cea a lingușitorilor sexului frumos. Montaigne analizează pasiunilor umane. Femeile nu scapă chiar curate și fără pată, desigur, dar nici bărbații... în schimb, Montaigne manifestă o reală măreție - ca și în chestiunile torturii, a colonialismului, a vrăjitoriei... - afirmând
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
curate și fără pată, desigur, dar nici bărbații... în schimb, Montaigne manifestă o reală măreție - ca și în chestiunile torturii, a colonialismului, a vrăjitoriei... - afirmând de la început că între bărbați și femei nu există o diferență de natură, ci numai inegalități impuse de social. El afirmă că societatea a fost instituită de bărbați, pentru ei și în folosul lor. Instrucția, instituția și folosința, iată care-s factorii vinovați de misoginie, afirmă el. Nimic altceva. Nu căutați în gene ficțiunea unui etern
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
1962, vicleanul Constant Venesoen, în 1993 etc. -: bărbații și femeile sunt egali, nici o superioritate a primilor. Dar și îiar această opțiune este premonitorie și efectiv postmodernă) inexistența vreunei superiorități a soțiilor și a mamelor asupra soților și copiilor lor. Căci inegalitatea este produsul instrucției și al instituției - o idee a lui Montaigne... Marie de Gournay gândește și trăiește în acest fel: i se reproșează celibatul, unii își bat joc de faptul că n-a fost măritată? N-a stat niciodată în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
niște naționaliști la scară mai mică. De aici și scandalul apariției unui Antiphon în plin secolul lui Pericle! Fidel logicii sale bazate pe opoziția natură-cultură, Antiphon face apel la bunul-simț și subliniază că diferențele stabilite între oameni sunt generatoare de inegalități, că numai cuvintele care nu admit replică îl transformă pe un individ în valoare sau nonvaloare, că nimic nu ne permite să opunem un om altuia și, mai ales, să decidem superioritatea primului asupra celui de-al doilea în virtutea limbii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
figura cu demnitate pe lista filosofiilor hedoniste. Este cazul ultimelor versuri ale cărții a V-a, unde Lucrețiu exaltă meritele unei societăți rafinate care, ciudat, apare simultan cu muzica... într-un registru pe care Rousseau, cel din Discurs asupra originii inegalității printre oameni, îl va calchia, Lucrețiu realizează un tablou al nașterii și al progreselor culturii și ale civilizației. La început, absența legilor, a regulilor și a dreptului îi obliga pe oameni să trăiască asemeni unor sălbatici incapabili să gândească în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
includ favoruri către propria persoană sau cei apropiați; - decizii care sunt susceptibile de a fi părtinitoare, deoarece au fost luate în condiții de conflict de interese sau în tranzacții corupte; - decizii care sunt părtinitoare în mod stabil, continuând structuri de inegalitate de tratament persistente în timp (de exemplu, decizii care defavorizează categoriile sociale discriminate pe parcursul deceniilor trecute sau decizii care favorizează actori sociali cu putere financiară și decizională foarte ridicată). Abuzuri normalizate: excepție, sau regulă? O anumită problemă de procedură într-
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dolar pe zi; - reducerea cu jumătate a numărului de oameni care suferă de foame. 2. Realizarea accesului universal la educație primară: - asigurarea accesului tuturor copiilor, băieți și fete, la învățământul primar. 3. Promovarea egalității genurilor și consolidarea rolului femeilor: - eliminarea inegalității genurilor în învățămîntul primar și secundar, preferabil pînă în 2005, și la toate nivelurile de învățămînt până în 2015. 4. Reducerea mortalității copiilor: - reducerea cu două treimi a ratei mortalității copiilor cu vârsta sub cinci ani. 5. Îmbunătățirea sănătății materne: - reducerea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
importantă ca sursă de îngrijorare, de atitudine negativă: libertatea individului, demnitatea umană, egalitatea, performanța economică, legalitatea etc. În țările nordice, de exemplu, egalitatea a fost, în ultimele decenii, o valoare importantă care a dominat politicile sociale: cum se poate diminua inegalitatea economică, în condițiile asigurării creșterii continue a bunăstării. Și în țările comuniste, egalitatea accentuată a fost o valoare centrală, dar asociată cu acceptarea unei egalități într-o bunăstare modestă. În țările care optează pentru o ideologie liberală, egalitatea nu este
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cu instituțiile internaționale. Formulări repetitive de genul „satisfăcătoare pentru Bancă” desconsideră interesul împrumutatului, respectiv un stat suveran. În fapt, condiționalitățile și termenii împrumuturilor, chiar dacă, folosind o formulă mai diplomatică, ar fi „convenite”, au efecte ultimative, care denotă o relație de inegalitate între partenerii acordurilor (Văcărel, 2001, pp. 334-335; Zamfir, 2004, pp. 159-160). Critica pe rezultate caută să evidențieze costurile și urmările tranziției. În această privință, studiul lui N. Belli (2001) despre primul deceniu al tranziției prezintă într-o formă comprehensivă amploarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
inițiator Ipostaza de agent Relație mediată de conceptul de... Pacient Medic „Sănătate” Elev Profesor „Educație” Copil Părinte „Dezvoltare” Client Avocat „Apărarea interesului legitim al clientului” Angajator Angajat „Promovarea interesului legitim al angajatorului” Enoriaș Preot „Mântuire” Stat Asistent social „Remediere a inegalităților de șansă” Persoană defavorizată Asistent social „Sprijin” Persoană defavorizată Stat „Apărarea intereselor persoanelor defavorizate, în limitele promovării interesului public” Stat Asistent maternal „Apărarea intereselor copilului” Copil Asistent maternal „Dezvoltare” Copil Stat „Apărarea intereselor copilului, în limitele promovării interesului public” În
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
atât la categoriile sociale vulnerabile, dar mai ales la procesele sociale specifice unei societăți. Holman (1973) argumentează legătura directă dintre categoriile sociale și starea lor de s.. Cele trei funcții îndeplinite de s. structurală, prin care aceasta susține diferențele și inegalitatea existente în societate, au fost identificate de autor ca fiind: de legitimare a structurii sociale existente, de scădere a dorinței de schimbare socialăși de existență datorită unor necesități. Astfel, se consideră că săracii sunt „necesari” pentru societate, deoarece reprezintă singurul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
educațională, s. în sănătate, s. ocupațională. În numeroase state, eșecul în a răspunde necesităților populației prin strategiile de dezvoltare reprezintă un obstacol în calea diminuării s.. Summitul Mondial al Dezvoltării Sociale a stabilit strategii de reducere a s. și, implicit, a inegalităților sociale. În acest context o populație sănătoasă, cu o educație corespunzătoare și o protecție socială adecvată va conduce la coeziune socială. Se impune astfel îmbunătățirea accesului la servicii, îndeosebi a celor de educație și sănătate, la programele sociale care susțin
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
respectiv modurilor-stilurilor de viață specifice locului respectiv. De regulă, segregarea socială este un fenomen predominant urban, cercetarea și teoretizarea sa devenind importantă odată cu manifestarea marcantă a procesului de urbanizare, respectiv a problemelor cauzate de consecințele ei (de exemplu, conflicte rasiale, inegalități sociale, rasiale și de locuire, dezorganizare socială, sau deficit de legitimitate etc.). În literatura de specialitate segregarea este tratată ca o problemă socială cauzată de deficitul de dezvoltare urbană și de ineficiența politicilor sociale. În ceea ce privește teoriile care abordează segregarea, acestea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
teoriile cu conflicte sociale. Prin extinderea acestui punct de vedere, segrgarea devine sinonimă cu discriminarea, denumind, de fapt, acele practici mai mult sau mai puțin instituționale prin care se limitează accesul anumitor grupuri la resurse, statut, prestigiu social, reproducându-se inegalitățile dintre grupurile dominante și cele marginale (Szelényi,1990). Ca rezultat al segrgării și al efectului discriminatoriu al acesteia se formează spații locuite în exclusivitate de categorii defavorizate: slum-uri, ghetouri, shanty-towns. Vom prezenta în continuare fiecare dintre acești termeni. Slum-urile sunt
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
opuse. Dacă promotorii ideologiilor de stânga apreciază că organizarea capitalistă subminează dezvoltarea s.b., teoreticienii de dreapta subliniază efectele negative pe care un s.b. dezvoltat îl are asupra funcționării eficiente a economiei. Pentru acesția din urmă, măsurile destinate reducerii inegalității sociale alterează atât libertățile individuale, cât și capacitatea pieței de a funcționa și de a aloca eficient resursele. Literatura de specialitate a lansat numeroase sintagme pentru a desemna influența negativă a măsurilor de protecție socială : ciocnirea dintre progres și securitate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
protecție socială : ciocnirea dintre progres și securitate (Fisher, 1935, apud Esping-Andersen, 1994) sau marele compromis dintre egalitate și eficiență (Okun, 1975, apud Esping-Andersen, 1994). Dintr-o a treia perspectivă, s.b. este văzut ca un mijloc necesar de aplanare a inegalităților și diferențelor de clasă, constituindu-se într-un element important pentru menținerea și prezervarea capitalismului (Polanyi, 1944). Dincolo de polemicile pe care le provoacă, incepând cu secolul XX, s.b. rămâne o formă de guvernare cu un mare impact asupra lumii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]