3,652 matches
-
nu vreau să știu așa; de fapt, presimțeam o mișcare subaparentă al cărei punct final cuprindea și incipiența. De fapt, intuiam punctul final pretutindeni și mai ales în riguroasa zonă liberă de dincolo de el. De fapt, îl intuiam reversibil până la inexistență, nu pot să fiu mai clar pentru că vorbesc mereu despre altceva. De fapt, nu mă interesa nici să înțeleg nici să explic. știam fără să știu, printr-o logică a stărilor greu de exprimat și greu de înțeles pentru cei
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
depinde de sex, de voci feminine (context), masculine (renunțare la context), de practici ascetice, de exerciții, ce constituie un antrenament de abstinență, de meditația privitoare la relele viitoare (a imagina viitorul ca și când ar fi prezent, pentru a ne convinge de inexistența propriu-zisă a răului), de practicarea abstinenței, a privațiunilor, de rezistența fizică, prin meditație (supravegherea reprezentărilor ce vin din gândire), prin meditația pregătirii pentru moarte (a trăi fiecare zi din viață, ca și când ar fi ultima). ANIMALELE SPERIE, NU AU MÂINI, MÂINILE
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
în plan psihologic ne aflăm în fața unei incapacități psihofizice, iar în plan juridic a unei iresponsabilități sau a lipsei de răspundere penală, ambele prevăzute în legea penală. Este evident că incapacitatea psihofizică se constată extrajudiciar. Investigația pentru stabilirea existenței sau inexistenței discernământului în momentul comiterii faptei prevăzută de legea penală și ca urmare stabilirea incapacității psihofizice semnifică lipsa discernământului. Lipsa discernământului înlătură caracterul penal al faptei cu semnificație de iresponsabilitate în comiterea faptei. (Art. 48 Cod Penal, definește iresponsabilitatea: ,,nu constituie
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ar fi fost cursul destinului meu, dacă ar fi fost pasul următor - dar n-am înțeles niciodată, nici să mă pici cu ceară, de ce i-a fost mai ușor să întrerupă orice legătură cu mine. De ce am trecut eu în inexistență pentru ea. Deși mi-a promis că o să-mi scrie “într-un tîrziu”... n-a făcut-o. De ce a fost aceasta alegerea ei? De ce, cînd eu îmi amintesc atît de limpede lumina aceea din ochii ei, căldura imensă a surîsului
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
mod incomparabil... Atunci cînd evităm să simțim ceva ne îndepărtăm de adevăr și amorțim ca insectele în hibernare. Acesta e primul pas înspre un îngheț care nu înseamnă viață, care nu are rost și nici nu creează nimic altceva decît inexistență. În schimb, infinitul universului viu este afirmarea existenței înspre lumină. Iar tu?...Cît de aproape te afli acum de primăvară? Cît de aproape ai vrea să fii de apariția căldurii, cît de aproape de ceea ce ai vrea să fii de fapt
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
Purta deja două haine de blană, măsuși groase și o ushanka grea. Ochii săi albaștri era obosiți din lipsă de somn, iar fața îi era palidă, fiindcă pierduse jumătate din noapte discutând despre politicile Zemstvo, libertatea presei, existența (sau, dimpotrivă, inexistența) sufletului, nebunia (atât din punct de vedere legal, cât și strict din punct de vedere psihiatric), ignoranță, educație, biserică, situația țărănească, emanciparea șerbilor, reformele legale, Țar, Țarină, problema femeilor, frumusețea comparată a două surori, ambele actrițe la Teatrul Provincial din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
aceeași bancă de piatră, același perete în față, Dacă nu sunt aceia, de vreme ce n-au existat, cine sunt, întrebă Marçal, Nu știu, dar după ce i-am văzut m-am gândit că poate ceea ce nu există în realitate este ceea ce numim inexistență. Cipriano Algor se ridică încet, picioarele încă îi tremurau, dar, în general, puterile trupului reveniseră. Spuse, Când coboram am avut impresia că văd la un moment dat ceva care ar putea fi un zid sau o platformă, dacă ai putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
solidarități internaționale, anticipînd rostul antantist între popoare al Genevei, dadaismul sudează aici conștiințele moderne împotriva obștescului. Este neliniștea pascaliană care se încearcă în forme sociale”. Criticul „polemizează” implicit cu cei care puteau invoca efemeritatea mișcării: „Durata scurtă nu este semnul inexistenței. S-ar putea dovedi că nici cultul lui Jupiter, prin abolire, n-a durat mai mult. Școală literară? Organizare estetică, ce nu s-a fondat numai pe o singură formulă filozofică, în felul clasicismului ori simbolismului, ci pe concluzia tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
plecare în tradiția populară autohtonă. Să vedem cum stau, de fapt, lucrurile... Ideea „tradiției folclorice” anonime, colective a avangardei constructiviste, ca și nevoia de recuperare a primitivismului și bizantinismului în arta modernă, pornește de la teza mai mult decît contestabilă a inexistenței unei tradiții culte moderne și premoderne (explicabilă prin „istoria noastră discontinuă”, improprie construcției durabile), așa cum prezumata „inexistență” culturală a secolului al XIX-lea românesc, deplînsă de Vinea (cu puținele contraexemple de originalitate autentică: Eminescu, Caragiale, Creangă, Odobescu, Coșbuc), indică o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a avangardei constructiviste, ca și nevoia de recuperare a primitivismului și bizantinismului în arta modernă, pornește de la teza mai mult decît contestabilă a inexistenței unei tradiții culte moderne și premoderne (explicabilă prin „istoria noastră discontinuă”, improprie construcției durabile), așa cum prezumata „inexistență” culturală a secolului al XIX-lea românesc, deplînsă de Vinea (cu puținele contraexemple de originalitate autentică: Eminescu, Caragiale, Creangă, Odobescu, Coșbuc), indică o cultură de „excepții valorice” accidentale într-o epocă a imitațiilor. Adept și el, dar în alt sens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de ce blestemul locului pe grafomania noastră juvenilă?”. Privind cu melancolie la „noblețea intelectuală” a apusenilor, autorul bovarizează patriotic în marginea frustrărilor periferice: „Noi cetim însă în trofeele lor triste și ne prinde o patriotică mîhnire!”, deplîngînd minoratul lingvistic la care inexistența unui „imperialism” politic (și, prin extensie, cultural) ne-a condamnat: „Pentru gînditorul adevărat care vrea să participe la viața intelectuală a secolului, limba lui diferită e, deci, un exil și o osîndă. Situația lui, aci, față de capitalele continentului, e aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ale unor Arghezi și Blaga. La fel de bine am putea să apropiem însă poziția lui Vinea de atitudinea lui B. Fundoianu din prefața la Imagini și cărți din Franța (1922) sau de articolele lui N. Davidescu din Flacăra aceluiași an cu privire la inexistența unei tradiții literare românești presimboliste (amblele - combătute ferm de către E. Lovinescu în Sburătorul), dar și de profetismul vaticinar al tînărului Emil Cioran, care va face tabula rasa din tradiția culturală autohtonă, sau de complexul provincial care transpare din articolele tînărului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
expresionistă germană prezenta în mod consecvent mișcările avangardiste din Europa, iar absența României - țară mult mai mare și cu o cultură mult mai puternică decît a Sloveniei - avea de ce să deconcerteze. Pe de altă parte, nu se poate vorbi de inexistența unor „ambasadoare” pariziene relativ eficiente ale literaturii române: în 1931, activa scriitoare, traducătoare, publicistă și militantă feministă Sarina Cassvan-Pas (membră a unei ironizate „academii feminine” franceze, alături de protectoarea sa Elena Văcărescu, de Anne de Noailles ș.a.) publica la Paris o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
clipă surprinsă: Licăr pe un ram străfulgerând ceața - scatiu auriu În jurul nostru există minuni. Priviți-le! Străfulgeră ceața scatiul auriu. Fluviul cenușiu sub fuioare de ceață - cerul nicăieri În forma sa perfectă, de 5 7-5 silabe, haikuul ascunde gândul posibilei inexistențe a cerului, o taină teribilă. Și dacă fluviul este viața noastră? Și dacă fuioarele de ceață sunt tocmai necazurile zilnice? Politicalele? Prețurile? Revoluțiile, schimbările? Peste toate fluviul, așa cenușiu cum este... Tablou pictural, de gri pe gri, greu de desenat
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
de aplatizarea universului valorilor: „Iată, sumar, în ce constă criza Occidentului. Ea se caracterizează nu atât prin răsturnarea valorilor, cum credea Spengler, nu atât prin faptul că valorile nu mai fac parte din însăși existența noastră, ci mai curând prin inexistența vastelor valori, susceptibile să ordoneze, să centreze întreaga activitate a omului, în familie, în societate, în omenire sau în cosmos. Nu fiindcă nu trăim pe baza unor valori etice date ne zbatem în această conflagrație care a cuprins întreaga lume
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
secretă. Un cotlon neașteptat, prin care se poate evada din acest du-te-vino fărĂ sfârșit. Tocmai când credeam că nu mai am puterea să continui pe acest coridor mare și anost. Pe vremea aceea exista un flux al existenței și al inexistenței. lucrurile existau pentru o vreme, apoi dispăreau sau Își schim- bau forma. Curgeau unele În altele și În neființa lor, Înainte ca eu să apuc să le Înțeleg rostul. Ce se Întâmpla nu conta oricum prea mult, pentru că nu se
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
secretă. Un cotlon neașteptat, prin care se poate evada din acest du-te-vino fără sfârșit. Tocmai când credeam că nu mai am puterea să continui pe acest coridor mare și anost. Pe vremea aceea exista un flux al existenței și al inexistenței. Lucrurile existau pentru o vreme, apoi dispăreau sau își schimbau forma. Curgeau unele în altele și în neființa lor, înainte ca eu să apuc să le înțeleg rostul. Ce se întâmpla nu conta oricum prea mult, pentru că nu se întâmpla
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
duc după-masă nu-maidecît să-l întreb. Stănică se duse într-adevăr la Pascalopol, care află cu surprindere moartea lui moș Costache și nu îndrăzni să întrebe dacă s-a găsit ori nu bani sub saltea, ca să nu se divulge. Confirmă inexistența testamentului: - Costache n-a lăsat nici un testament, e lucru sigur. A tot amânat de azi pe mâine, așa că, din nefericire, Otilia rămâne fără nimic. - Păcat, regretă Stănică, fata asta merită mai mult. L-aiubit pe moș Costache cum nu se mai
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
-l joace ! Este bine stabilită o ordine firească în evenimentele la scară personală ce au avut loc nu- și mai amintește nopțile de studiu intens din acel an hotărâtor pentru Stani și toți colegii. Peste memorie s-a depus negura inexistenței, încet s-au estompat până la dispariție, a uitat cum era în acele timpuri, cald sau frig, cerul era senin sau bătea vântul turbat, Marea Neagră era albastră sau verde în acele zile, totuși trăirile și întâmplările din acel an au fost
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
ai dimineții. Totul s-a petrecut într-un fel de buimăceală palpabilă, stare de semitrezire cu marginile alburii ale unui viitor neîndoielnic, spre deosebire de un trecut care avea impresia că nici n-a existat vreodată sau s-a pierdut în negura inexistenței timpului. Suferea enorm, nu simțea nici un fel de gelozie însă nu concepea posibilitatea despărțirii lor și încet își dădu seama cât de mult iar o dorește. - Va găsi Flora o soluție! își spuse încrezător Laur, necrezând totuși în iminența unui
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Toată viața noastră de un secol încoace nu este decât procesul prin care am ajuns să ne dăm seama că n-am făcut nimic... Comparația cu ce s-a îndeplinit în alte părți ne-a revelat neantul trecutului propriu și inexistența culturii noastre. Dacă Ortega y Gasset găsește că Spania, din începuturile ei, trăiește o continuă decadență, atunci ce mai putem spune despre România, care s-a născut la viața istorică pe când ceilalți începeau să se stingă? O mie de ani
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a considerat că este suficientă „aplicarea strictă a prevederilor Constituției”3. Trebuie arătat că În Întreaga perioadă comunistă nu s-a mai Înființat o structură - minister, departament etc. - pentru problemele generale ale minorităților naționale. Era, pe plan instituțional, expresia tezei inexistenței unei probleme speciale a acestora. În ceea ce privește problemele populației evreiești, acestea au fost preluate În Întregime de Ministerul Cultelor (transformat În 1957 În Departament, președintele său nefiind membru al guvernului). Se considera astfel că problemele vieții evreiești erau exclusiv religioase, negându
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
cele ulterioare nu au fost capabile nici să identifice și să pedepsească vreun „terorist”, dar nici, mai ales, să limpezească natura forțelor care au produs acest fenomen. Într-o țară ca România, în care se știe întotdeauna totul despre orice, inexistența cel puțin a unei teorii plauzibile asupra acestui fenomen sângeros este de natură a crea mai degrabă suspiciuni. Explicația oferită până la urmă de câțiva actori politici importanți - nu a existat nici un terorist, ci din greșeală/confuzie/„brambureală” cei din armată
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
caz tipic reprezentându-l simulatoarele de tir - or, acestea existau doar în dotarea Securității! Chiar și în cazul în care fenomenul a fost o psihoză indusă, au fost arestate o serie de persoane în carne și oase. Cei care afirmă inexistența teroriștilor consideră că cei arestați erau oameni nevinovați (eventuale victime ale confuziei din timpul revoluției), dar care le păreau a fi dubioși celor care îi arestaseră; sau, în anumite cazuri, era vorba de cadavre ale unor persoane căzute în luptă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
incapacitate. Pentru dreptul românesc, "nulitate" și "invaliditate" sunt sinonime ca regim și consecințe, dar s-a simțit nevoia de a adăuga în text, la nulitate, și invaliditatea, deoarece pentru alte sisteme de drept aceasta se diferențiază de nulitate unele amenajând inexistența actului juridic ca distinctă de nulitate, care și ea, la rândul ei cunoaște amenajări diferite. Problema o creează însă incapacitatea de a contracta, prin consecința și efectele acesteia din urmă. Într-adevăr, dacă existența și întinderea capacității de a contracta
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]