55,646 matches
-
temă - datorită și împrejurării că trăiește de patru decenii în mijlocul vieții literare. Nu ca un pontif al ei, dar, oricum, ca un observator bine plasat. Mulți scriitori îi sunt prieteni lui Gabriel Dimisianu, fără însă ca aceasta să aibă vreo influență asupra actului critic. Decât, poate, una benefică, constând în mărirea gradului de înțelegere a operei prin simpatie. Arta de prozator a criticului întregul volum se citește cu interes, însă ultima secvență este de-a dreptul cuceritoare. Ea cuprinde nesperate pagini
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
Sigur, soarta României postbelice era decisă încă din 1 decembrie 1943, la Conferința de la Teheran. Dar, decisiv, la 9 octombrie 1944, cînd, la Moscova, s-a perfectat înțelegerea secretă dintre Stalin-Churchill, prin care România era cedată, în proporție de 90%, influenței sovietice, în schimbul recunoașterii, de către URSS, a cedării Greciei, în aceeași proporție, influenței occidentale. Conferința de la Yalta (februarie 1945) n-a făcut decît să pecetluiască această decizie, prin care nu numai România dar toate țările est-europene (plus un sfert din Germania
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
Conferința de la Teheran. Dar, decisiv, la 9 octombrie 1944, cînd, la Moscova, s-a perfectat înțelegerea secretă dintre Stalin-Churchill, prin care România era cedată, în proporție de 90%, influenței sovietice, în schimbul recunoașterii, de către URSS, a cedării Greciei, în aceeași proporție, influenței occidentale. Conferința de la Yalta (februarie 1945) n-a făcut decît să pecetluiască această decizie, prin care nu numai România dar toate țările est-europene (plus un sfert din Germania) erau transformate în zonă de influență sovietică, deci iremediabil cedate. Nimic nu
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
a cedării Greciei, în aceeași proporție, influenței occidentale. Conferința de la Yalta (februarie 1945) n-a făcut decît să pecetluiască această decizie, prin care nu numai România dar toate țările est-europene (plus un sfert din Germania) erau transformate în zonă de influență sovietică, deci iremediabil cedate. Nimic nu era, deci, de făcut în fața acestor decizii ale celor trei Mari Puteri aliate, URSS, Anglia, SUA), învingătoare în război. Dar, la noi, aceste înțelegeri secrete nu erau cunoscute și partidele democratice se străduiau să
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
la București, Comisia Aliată de Control era la discreția generalilor sovietici, ceilalți doi occidentali nefăcînd decît figurație politicoasă. Nici hotărîrile celor Trei Mari la Potsdam (a treia și ultima oară) din 17 iulie-2 august 1945, care preconizau, în țările din influența sovietică, crearea unor "guverne democratice și recunoscute", pe temeiul cărora a fost instituită, la noi, din 19 august 1945, greva regală nu avea șansă să recolteze rezultatele dorite. Pînă la urmă, miniștrii de Externe ai celor Trei Mari hotărăsc, într-
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
dr. N. Lupu, chiar Madgearu i-au stat aproape), bine abandonată, în 1926, la fuziune, prin crearea P.N.Ț. Vagi urme de poporanism (deci de populism) reîntîlnim, în 1934-1936, în doctrina statului țărănesc, care n-a avut ecou și nici influență. În schimb, N. Iorga reanimă sămănătorismul, (numit neosămănătorism) în interbelic, blamînd calea industrială, cerînd ca românii și țara lor să facă numai ceea ce au pomenit din vechime: agricultură. Repet, de n-ar fi fost liberalii și liberalismul, care au dat
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
în uzul curent (familiar sau chiar standard) al limbii. Pentru română, lexicul jocului e semnificativ nu numai prin analogiile semantice produse - adesea evoluțiile s-au petrecut în alte limbi, cuvintele fiind preluate împreună cu sensurile lor figurate - ci și prin straturile influențelor culturale pe care le reflectă. Cuvîntul pocher, de pildă, are o etimologie multiplă, dar pare să fi pătruns mai întîi în română - așa cum arată și Dicționarul academic (DLR) - printr-un intermediar neogrecesc. împrumuturi pasagere mai vechi - din turcă, greacă, rusă
"A plusa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17056_a_18381]
-
că ați afirmat într-un interviu că artele plastice și muzica influențează stilul scriiturii, că autorul nu este ingenuu, ci este influențat. Dvs. de pildă schimbați foarte des, pe neașteptate, perspectiva, frîngeți firul narativ. Este acest procedeu un rezultat al influenței muzicii? M.M.: Să continuăm conversația noastră "abstractă" dacă ați formulat această întrebare... Da, așa este. De la început am procedat așa și simt acest procedeu ca pe ceva foarte firesc... În muzică nu se prea obișnuiește ca o temă să fie
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
candidaturii la președinție a lui Theodor Stolojan și avansată ca o propunere personală candidatura actualului premier, e drept că nu în calitate de susținuți ai PDSR, ceva s-a întîmplat. Dar acel ceva n-a fost suficient de puternic pentru a luxa influența în partid a d-lui Iliescu. * Se pare că anumite informații existau și în partidele din actuala coaliție guvernamentală, dintre ele unele au lansat semnale către un PDSR fără Ion Iliescu. Semnale pe care le-au retras după sus-amintita demonstrație
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
prin contrastul dintre realul concret și idealul care purifică și organizează lumea ficțională. Literatura franceză a sec. XVII, remarcă autorul, este de asemenea literatura unei epoci în care oamenii se simțeau încă aproape de Dumnezeu și această apropiere a avut o influență hotărâtoare asupra dezvoltării subiectivității moderne. Imaginarul religios al sec. XVII este analizat prin prisma unor opere reprezentative aparținând lui Corneille, Drélincourt, Racine etc. Fețele sacrului sunt descrise și confruntate pornind de la Dumnezeul matematic al lui Descartes, de la divinitatea augustiniană a
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
de autenticitate, subcultura deține rolul pe care îl are snobismul în cultivarea publicului. Când toți golanii urbei se bat cu pumnii în piept că sunt "băieți și fete de cartier", înseamnă atunci că există o receptivitate reală la factori de influență exteriori (mass-media) și o tendință de organizare în jurul acestora. Când în Alba-Iulia puștii scandează "Pantelimon!" e semn, în plus, că cei din București încep să-și agonisească o identitate, care, așa pătată pe degete cu grafitti cum este, propune totuși
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
De aceea am îndrăznit să-l rog pe Krzysztof Zanussi - oaspete și al Cinematecii Române - să comenteze butada "Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc", ferindu-mă să-l pomenesc însă pe Malraux, cel oricum aflat sub influența lui Nietszche care declarase categoric "Dumnezeu a murit!" Zanussi dixit Raționalist elevat ce și-a construit propria operă ca pe o accedere la grația divină prin meditație, Zanussi a ținut să menționeze că Malraux a negat că ar fi afirmat
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
titlul dat de CURENTUL scapă câteva dintre cuvintele lui Fokion Fotiadis, care au o însemnătate la fel de mare, dacă nu chiar mai mare decât cele citate. Anume că șeful delegației Uniunii nu crede că rezultatul alegerilor din România va avea vreo influență față de politica țării noastre în relația cu Uniunea Europeană. Un "nu cred" care poate fi citit, la fel de bine, și ca un "nu sunt sigur", pe care Fokion Fotiadis nu și-l putea permite. La fel cum n-ar fi trebuit să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
și în conversația cotidiană, formula e concurată de echivalentul românesc "(la) mâna a doua": "utilaje de carmangerie și abator la mîna a doua" (RL 2073, 1997, 16). Presupunerea pe care o face Adriana Stoichițoiu (în Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influențe, cretivitate, București, All, 1921) - că e vorba de un uz eufemistic al englezismului - e perfect îndreptățită: posibilele implicații negative sînt evitate prin folosirea unei expresii străine cu aer tehnic și neutru; mai mult, prestigiul actual al englezei ca limbă a
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
s-ar putea ca tribunul să se alăture lui Miron Cozma, în pușcăriile patriei. Dacă însă CVTudor va scăpa de pedeapsă, el va deveni, cu siguranță, omul care are dreptate, patriotul neabătut, nu ceea ce e, de fapt. Un agent de influență care trebuie să propage antisemitismul în România și care trebuie să zgîlțîie, în anumite momente, puterea de la București? Un simplu maniac al puterii? * În ADEVĂRUL, CT Popescu îi atacă pe americani pentru că și-au permis să intre cu bocancii lor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
Rodica Zafiu În momentul de față, influența englezei asupra limbii române e atît de puternică și de vizibilă, încît pune în umbră orice altă sursă de împrumuturi lexicale, de calcuri semantice și frazeologice. în domeniul financiar, al tehnologiei moderne, al calculatoarelor, al divertismentului (muzical, cinematografic, sportiv), al
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
filieră franceză (Th. Hristea a demonstrat în multe cazuri acest proces, analizînd forma sau sensurile particulare ale unor împrumuturi), lucrările lexicografice românești au emfatizat această sursă. Presupun că se va simți în curînd o tendință de reechilibrare a raportului dintre influențe, chiar extinsă asupra trecutului (întotdeauna reinterpretabil!). Un caz interesant mi se pare de pildă cel al substantivului bluf "minciună, înșelătorie vizînd intimidarea adversarului": termenul e înregistrat în Dicționarul limbii române moderne (= DLRM, 1958), fără indicație de pronunție, ca provenind din
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
a fost numit (evident, nu public, și nu în țară) evenimentul, după modelul revoluției culturale din China lui Mao. Dintre scriitorii invitați de Vatra să comenteze Tezele, unii (D. Chirilă, M. Iorgulescu) nu sînt de acord cu importanța tradițional acordată influenței vizitei lui N.C. în Asia de Răsărit, în China, asupra schimbării atitudinii sale. Alții (G. Dimisianu, A.I. Brumaru) nu acceptă nici măcar că a fost o schimbare de atitudine. Cronicarul împărtășește aceste din urmă puncte de vedere. Totul începe cu mult
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
melodramatic pentru o scriere atât de lucid structurată și de captivantă prin chiar conceptele dezvoltate. Autorul procedează în fapt la o lectură minuțioasă a textelor celor doi mari filosofi pe "tema evreului". Nu mai puțină acribie este investită în recunoașterea influenței lor - adeseori chiar asupra unei părți a intelectualității evreiești. Subiectul se distinge în orice caz, indiferent de planurile de autor, prin complexitatea sa intrinsecă, dat fiind uriașul volum al exegezei de parcurs pentru Hegel și Nietzsche, precum și vastitatea explicațiilor asupra
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
Zigu Ornea, un individ european, un moderat, susținător al idealurilor democratice, insensibil la exagerări polemice balcanoide sau la entuziasme mistice, un profesionist de o corectitudine ireproșabilă. Caracteristici care lipsesc, dacă ne putem exprima așa, cu prisosință prin anumite puncte (de influență) ale peisajului culturii românești. Zigu Ornea - Polifonii, Editura Polirom, Colecția Ego, Iași, 2001 Amintirile-s varză Prima poezie din Studii pe viață și pe moarte vorbește despre un alt fel de refugiere în Vest decît aceea a scriitorilor din volumul
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
de proză orientată tematic spre lumea rurală chiar și după cel de-al doilea război mondial. Scriitorul român este încă atras de această �zonă", iată, și în mileniul trei. Veronica A. Cara este un �caz" literar interesant tocmai prin claritatea influențelor pe care le-a suportat. Cartea sa este aproape o hartă a marilor direcții literare din ultimii 50 de ani. Ruralul de care pomeneam apare în formele deja consacrate - țărani înțelepți de tip Moromete, țărani care încearcă să se emancipeze
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
nu încearcă să le scoată din matrice; scrie cu seninătate în maniera în care au mai făcut-o atîția, descoperă cu ingenuitate locurile (prea comune) din aria tematică amintită. Însă, interesant este că, peste ritmul molcolm al narațiunii, intervine o influență mult mai proaspătă: misticismul, o achiziție a eliberării de după '90. Într-o proză despre Sfînta Paraschiva, autoarea propune o versiune personală a legendei - misticismul este placat pe viața rurală, așa cum a fost ea impusă de literatura postbelică. Dacă volumul s-
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
rîndul tinerilor care au �prins" schimbarea în plină adolescență, în plină formare. Trecerea la urban este vizibil benefică. O altă proză bună este 24 iunie. Apoi intruziunea fantasticului devine rețetă și echilibrul se rupe - delirul înlocuiește construcția atentă. Iarăși apar influențe fruste, afișate aproape ostentativ, dar cu inocență. În Omul negru, atmosfera (și intriga) se aseamănă de multe ori cu aceea din La țigănci, apoi migrează spre Cezara lui Eminescu - un vertij de locuri comune din manualele de literatură de liceu
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
ele exprimînd aspectul mai ales prin mijloace lexicale (cuvinte, sensuri, perifraze). La noi, în mod previzibil, s-a scris destul de mult despre aspect în perioada în care comparația cu rusa era obligatorie și în care tendința de a accentua rolul influenței slave asupra românei era dirijată politic. Caracterul evident al diferențelor a făcut însă ca și în acel context ideea dominantă (în diferite articole de specialitate) să fie absența categoriei aspectului din sistemul gramatical românesc. între timp, în cercetarea altor limbi
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
să gireze partidul de guvernămînt în eforturile sale integraționiste. Să revenim însă la pledoaria d-lui Severin. Pe vremea cînd era ministru de Externe, dar și ulterior, dl Severin avertiza asupra unor relații cu KGB-ul ale unor factori de influență din România, relații care ar fi putut împiedica cooptarea României în NATO. Din așa-numita listă a lui Severin, o listă fără nume, nu s-a ales nimic. Totuși, e greu de înțeles de ce, acum, dl Severin nu pune degetul
Scandalul candidaturii la NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15914_a_17239]