89,872 matches
-
economiei socialiste de piață și deschiderea mai largă către exterior. Transformarea Chinei într-o țară socialistă puternică și prosperă, cu un nivel avansat de civilizație, este scopul pe care guvernul chinez vrea să-l atingă până la mijlocul acestui secol. 4. Infrastructura Drumurile publice China are un teritoriu vast, brăzdat în lung și-n lat de numeroase drumuri publice. Magistralele rutiere naționale, formate din câte cinci drumuri orizontale pe direcția est-vest și șapte drumuri verticale nord-sud de clasă superioară (autostrăzi), totalizează o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Magistralele rutiere naționale, formate din câte cinci drumuri orizontale pe direcția est-vest și șapte drumuri verticale nord-sud de clasă superioară (autostrăzi), totalizează o lungime de 35.000 km, până în momentul de față. Construcția de drumuri reprezintă o importantă componentă a infrastructurii. În anul 2008, a fost formată o rețea națională de magistrale rutiere. Peste două sute de orașe mari, precum Beijing, Shanghai și toate orașele-reședință de provincie și regiuni autonome au fost conectate la această rețea de autostrăzi. Drumuri publice (Foto: Yang
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și valorificarea capitalului străin. Aceasta se datorează, în principal, elaborării unei politici investiționale raționale și eficiente. Încă de la începutul anilor '80, guvernul chinez a alocat forțe umane, materiale și financiare semnificative pentru a construi un număr mare de obiective de infrastructură, creând condiții favorabile investitorilor străini. În paralel, China a emis peste cinci sute de acte normative referitoare la relațiile economice cu partenerii străini, oferind investitorilor un mediu propice și garanții juridice. La sfârșitul anului 1997, China a revizuit "Catalogul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
exterior, a exporturilor și introducerea tehnologiilor avansate. Zone de dezvoltare economică și tehnologică de stat Zonele de dezvoltare economică și tehnologică de stat fac parte din localitățile din China deschise spre exterior, unde a fost construită cu forțe concentrate o infrastructură perfecționată, care oferă un mediu investițional la standarde internaționale. Prin atragerea de investiții străine, în aceste zone a fost constituită o structură industrială modernă, bazată pe sectoarele tehnologiilor înalte. Astăzi, zonele respective au o importanță majoră în dezvoltarea relațiilor economice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Beijing, precum și un număr de zone de dezvoltare de tehnologii noi și înalte de stat din Tianjin, Heilongjiang, Jiangsu, Anhui, Shandong, Hubei, Guangdong, Shanxi, Dalian, Xiamen, Qingdao și Shenzhen au fost stabilite de stat ca primele baze de export, pentru că infrastructura de aici s-a perfecționat tot mai mult, iar exporturile produselor de tehnologii înalte moderne au crescut rapid. Volumul exporturilor realizate de zonele de dezvoltare a tehnologiilor noi înalte din delta Fluviului Perlelor, din delta Fluviului Yangtze și din Beijing
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
tradițională chineză, broasca țestoasă este simbolul longevității. Forma cetății seamănă cu o broască țestoasă, un mesaj ce simbolizează faptul că cetatea antică Pingyao va fi puternică și durabilă. Orașul este străbătut pe axa sud-nord de străzi mari și străduțe paralele. Infrastructura cetății este solid realizată, construcțiile și edificiile având diverse funcții. Locuințele populației au fără excepție curți pătrate din cărămizi, acoperișurile având țigle de culoare gri. Construcțiile din dreapta și din stânga sunt simetrice față de axa centrală. Fiecare curte este înconjurată de un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
politice din China 54 Partidul Comunist Chinez 54 Partidele democratice din China 55 Capitolul III ECONOMIA 59 1. Structura economică a Chinei 62 Agricultură 62 Industrie 63 Sectorul serviciilor 64 2. Sistemul economic 65 3. Strategii de dezvoltare 66 4. Infrastructura 67 Drumurile publice 67 Căi ferate de mare viteză 68 Porturile 69 Aviația civilă 70 Telefonia 70 Internet 70 5. Politica de investiții 71 Zone economice speciale și orașe deschise de coastă 72 Zone de dezvoltare economică și tehnologică de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
a unor regiuni întregi, fără a oferi alternative, ca Valea Jiului, de exemplu, distrugerea accentuată a mediului (Copșa Mică, Baia Mare) și depopularea satelor. Autoritățile au investit în trei domenii: industrie grea (siderurgie, construcții de mașini, aeronautică, industrie extractivă și industrie chimică); infrastructură: Canalul Dunăre - Marea Neagră, Canalul Poarta Albă - Midia - Năvodari; proiecte cu caracter mai mult propagandistic decât economic: Canalul București - Dunăre și transformarea capitalei în port la Dunăre, Centrul Civic și Casa Poporului, transformarea satelor prin sistematizare, în orașe agroindustriale. Administrării defectuoase
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
mai mici pentru ca un loc de muncă să existe. În cazul țărilor cu componență socială puternică în economie, cum e Suedia, aceste taxe sunt mai mari, dar ele se regăsesc într-o calitate deosebită a asistenței sociale și medicale, în infrastructură, în domeniul public. În România e cum e mai rău: taxele respective sunt uriașe, în schimb asistența socială și medicală sunt la pământ, cât despre drumuri, amenajări, curățenie etc. ce să mai vorbim... La un asemenea raport între banii luați
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
fost în trecut. Cât privește turismul, au rămas încă multe unități turistice de privatizat. Investițiile în acest domeniu au stagnat prea mult datorită lipsei unei publicități serioase și unui management modern. Vinovată e și conducerea țării care n-a dezvoltat infrastructura, adică o rețea de drumuri pentru un transport civilizat și rapid. Economia în ansamblu cât și turismul are nevoie de ea. Imaginea României în exterior nu a fost de natură nici să-i atragă pe turiști și nici pe investitori
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ale Revoluției Ecologice „promovează în mod activ afacerile și piața, numai că ele preferă întreprinderile și piețele locale, în locul celor mondiale. Ele recunosc importanța întreprinderilor locale care asigură locuri de muncă populației locale, își plătesc impozitele locale pentru a menține infrastructura locală și serviciile sociale, respectă standardele sociale și ecologice locale, participă la viața comunității și concurează cinstit cu întreprinderi similare pe piețe care nu sunt dominate de ele. Dacă o corporație mondială dorește să demonstreze că poate oferi populației locale
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Specificul studierii unor populații de tipul celor de acolo, zicea mama ei, presupune o implicare inte grală În modul lor de existență. Uneori, când se aflau În vreun oraș din Asia, li se Întâmpla să se plângă de absența unei infrastructuri occidentale, de lipsa drumurilor asfaltate, a apei la robinet, a electricității, a mașinilor de gătit care nu dau naștere la incendii, asta era Însă mai mult o reacție provocată de alungarea din junglă și de aruncarea În lumea civilizată. Când
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și în societate. (Legea nu poate avea o viziune, ci un scop; în egală măsură se impune reformularea întregului text, în sensul elimimării repetițiilor, în vederea unei mai bune înțelegeri. (2 Misiunea asumată de lege este de formare, prin educație, a infrastructurii mentale a societății românești, în acord cu noile cerințe, derivate din statutul României de Țară membră a Uniunii Europene și din funcționarea în contextul globalizării, și de generare sustenabilă a unei resurse umane naționale înalt competitive, capabilă să funcționeze eficient
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
și farmaceutic este de 4 ani. (4 Instituțiile de învățământ superior cu programe de studii din domeniile sănătate și medicină veterinară și instituțiile sanitare publice pot utiliza veniturile proprii, în interes reciproc, pentru asigurarea unor condiții optime de activitate, privind infrastructura, echipamentele medicale și accesul la informație medicală. (5 La selecția și promovarea personalului didactic universitar din instituțiile de învățământ superior cu programe de studii din domeniul sănătate se iau în considerare criteriile privind experiența profesională medicală dovedită. În învățământul superior
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
generală a Asociațiilor Tratatului Atlantic, octombrie 1994, Haga. Săptămâna Europeană, mai 1995 și iunie 1996, Endhoven. Rolurile în schimbare ale ambasadorilor și misiunilor diplomatice în lumea post Război Rece și pentru secolul XXI, aprilie 1997, Haga. Depășirea dificultăților în finanțarea infrastructurii; O conferință euro-atlantică privind cooperarea publică-privată cu Europa Centrală și de Est, mai 1997, Amsterdam. Rememorarea Planului Marshall, 1947-1997, mai 1997, Haga. Al doilea Congres al Europei, organizat de Mișcarea Europeană, mai 1998, la Haga, cu ocazia comemorării unei jumătăți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
noi în relațiile între România și N.A.T.O. A contribuit la realizarea de contacte permanente, între reprezentanți ai conducerii instituțiilor române de resort și asistenții secretarului general al N.A.T.O., care coordonează principalele programe ale Alianței (politic, planificarea apărării, științific, infrastructură, logistică și pregătirea pentru catastrofe naturale, economic, legături cu țările partenere etc.) pentru cunoașterea concretă a activităților N.A.T.O. în domeniile respective și determinarea posibilităților și modalităților practice de conlucrare. De asemenea, a contribuit cu informații, sugestii și idei la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
proiectelor BOT, 2 6 decembrie 1992, Bangkok. Programul național de dezvoltare a Etiopiei, aprilie octombrie 1990. Documentele pentru Conferințele generale ale O.N.U.D.I., 1979 și 1981. Transferul de tehnologie prin sistemul O.N.U.D.I. de consultări, 1981. Infrastructura pentru tehnologie destinată țărilor mai puțin dezvoltate, 1980. Grupul consultativ de experți pentru tehnologie adecvată, Viena, 1979. Seminarul O.N.U.D.I. privind transferul de tehnologie, Tunis, 1979. A publicat articole, a acordat interviuri și a elaborat, în limba engleză
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
parte a unei operațiuni împotriva terorismului. (7) Railtrack - 2001 Railtrack s-a format în 1994, ca rezultat al privatizării unei singure companii naționale de cale ferată în mai mult de 100 de companii separate. Operațiunile-cheie ale companiei constau în menținerea infrastructurii, veniturile sale venind din taxele plătite de companiile operatoare. După o serie de accidente fatale și managementul ineficient, compania avea, în 2001, datorii de milioane de ₤. Deși decizia de menținere a companiei era simpatizată, aducerea unui management de conducere dar
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
luate în considerare, grupate în opt categorii, cu o scală de la 1-10; Scorul CGQ - Corporate Governance Quotient, calculat de International Shareholder Services. Sistemul Standard & Poor’s47 pentru aprecierea conducerii corporative urmărește două componente: scorul țării se realizează prin analiza eficacității infrastructurii legale de reglementare și informare a pieței, asupra calității conducerii corporative a companiei, în raport cu modul în care acționează mediul extern, respectiv la nivel macroeconomic; scorul companiei se acordă în funcție de eficacitatea interacțiunii dintre manageri, acționari și alte persoane interesate, la nivel
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
punct de vedere al sprijinului acordat din partea statului, în ceea ce privește conducerea corporativă, având în vedere că nivelul de conducere al unei țări poate afecta în sens diferit, pozitiv sau negativ, practicile de conducere corporativă de la nivelul microeconomic, prin evaluarea următoarelor elemente: • infrastructura legislativă se referă la mediul reglementărilor de specialitate în domeniu stabilit pentru asigurarea unei conduceri corporative bune, respectiv: cadrul legislativ general aplicabil conducerii corporative, modul de definire a drepturilor acționarilor, contextul mediului economic intern, modul de aplicare a legilor ș.a.
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
referă la rolul organelor de reglementare a pieței de capital care sprijină conducerea corporativă și care este foarte important pentru investitori și privește: organele de reglementare, instrumentele de reglementare, modul de cooperare între acestea, modalitățile de informare a publicului ș.a.; • infrastructura informațională se referă la modul de raportare și informare al companiilor, respectiv la completitudinea, corectitudinea și furnizarea de informații în timp real, luând în considerare principiile contabile, care diferă de la o țară la alta în privința practicilor de afaceri. Spre exemplu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Buzatu, Piața de capital în România, identificarea unor căi și oportunități de creștere și diversificare a acesteia, teză de doctorat, conducător științific prof. univ. dr. Alexandru Puiu, ASE, București, 2004, adaptare și prelucrare de la pp. 150-160. Capitolul 1. Guvernanța 57 • infrastructura pieței se referă la aprecierea mediului de conducere corporativă, în special, în țările în tranziție, și ajută la înțelegerea procesului de privatizare care a avut loc în aceste țări. Astfel, Standard & Poor’s urmărește structura proprietății, modelele de privatizare, natura
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
o referință încrucișată pentru elaborarea registrelor de riscuri din dorința de a ne asigura că omiterea unor eventuale categorii de riscuri este minimală și care se prezintă în tabelul din figura 3.4. 1. INTEGRITATEA ACTIVELOR Deteriorare Mentenanță Eșec al infrastructurii Securitate împotriva incendiilor Scurgeri și spărturi Explozii Avarii ale activelor Lipsuri privind proprietatea sau de materiale Eșecuri ale măsurilor de siguranță Sabotaj 2. SCHIMBARE Incapacitatea ținerii pasului cu schimbările Magnitudine Inițiative competiționale Stabilire defectuoasă a priorităților Atenție, focusare Nerespectarea procedurii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Restricții Lipsa responsabilității Proprietate Răspundere limitată Necunoașterea obligațiilor Lipsă de claritate 6. RISCURI NAȚIOINALE Devalorizare Schimbarea puterii Lipsa conformității legale Tulburare a comunității Instabilitate Atitudini păgubitoare Terorism Întreruperi ale afacerii Neliniște publică Criză politică Lipsa ordinii Restricții monetare Colaps al infrastructurii Schimbări bruște ale ratei dobânzii Sabotaj Infracțiuni Greve Corupție Reglementare Transparență Creștere neplanificată 11 Phil Griffiths, Risk-Based Auditing, Gower Publishing Limited, England, 2005, pp. 35-40, prelucrare și adaptare. Capitolul 3. Managementul riscului 233 7. CLIENȚI Lipsa concentrării Declarație/propunere cu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Poluare Deteriorări ale bunurilor aflate în proprietate Contaminare Emisii Zgomot Nealiniere a normelor Litigii/contestații Abuz de substanțe Evenimente catastrofice 12. INFORMAȚIE Integritate Acuratețe Securitate De încredere/sigură Oportunitate Reținere Utilitate Viruși de computer Accesibilitate Prea multe date Întrebuințare greșită Infrastructură 13. ȘTIINȚĂ/CUNOȘTINȚE Învățare din greșeli Drepturi de autor Brevete Mărci înregistrate Proprietate intelectuală Presupuneri ascunse sau false Împărțire a cunoștințelor Plecări de personal Reinventarea roții Decepție 14. MANAGEMENT Stil Ton Acceptare Atitudine față de risc și control Competență Judecată Experiență
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]