2,901 matches
-
sanogen și al genofondului natural, cu alterări în echilibrul biosferei și al ecosistemelor;alterarea componenților chimici din atmosferă, din apele mărilor și oceanelor, ca urmare a deversărilor chimice și radioactive; - criza axiologică, urmare a crizei ecologice, la care se adaugă ingerința administrațiilor totalitare ce prefigurează un om nou, dezumanizat, deviat comportamental psihosocial, diminuat afectiv. În fața acestor situații prezente și în perspectiva viitorului, individul, societatea, organizarea administrativă, juridică, educațională trebuie mobilizați de către un curent de opinie propagat de mișcarea ecologică, pentru înfăptuirea
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
venituri locale proprii și/sau de a raționaliza cheltuielile; - Elaborarea unor proceduri de control al autorităților administrației publice centrale asupra utilizării resurselor transferate, care să aibă la baza respectarea principiului autonomiei decizionale și al responsabilității locale și care să elimine ingerințele administrației centrale în problemele celei locale, precum și posibilitatea unor presiuni politice; - Încurajarea autorităților administrației publice locale să recurgă la surse complementare de finanțare, în special pentru investiții în infrastructură; Guvernul va acorda permanent prioritate controlului deficitului bugetar (inclusiv cel cvasifiscal
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
structurilor și mecanismelor de functionare existente, prin: * Reîntoarcerea tuturor instituțiilor de cultură de interes local sub autoritatea și finanțarea autorităților locale; Acordarea unei cît mai largi autonomii decizionale instituțiilor de cultură, în limitele atribuțiilor și competențelor specifice și în afara oricăror ingerințe de natură politică; * Parteneriatul cu structurile societății civile și cu autoritățile locale; * Reglementarea statutului juridic al creatorului și artistului, al profesiunilor liberale de tip cultural și renunțarea la conceptul de "artist-funcționar de stat". Strategia legislativă a Guvernului în acest domeniu
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
ar putea fi instituită tot numai prin lege. De aceea art. 150 din regulament încalcă un domeniu rezervat de Constituție legii organice. Dar art. 150 din regulament este neconstituțional și pentru că vine în contradicție cu principiul separației puterilor, constituind o ingerință în activitatea judiciară, contrară prevederilor art. 123 alin. (2) din Constituție conform cărora judecătorii se supun numai legii. 21. Prevederile art. 154 și ale art. 155 din regulament șunt neconstituționale întrucît, potrivit art. 68 alin. (3) din Constituție, ale incompatibilității
DECIZIE Nr. 46 din 17 mai 1994 privind constituţionalitatea Regulamentului Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110203_a_111532]
-
vedere, aprobate de Guvern, unele avantaje acordate în acest scop nefiind decît consecințe corespunzătoare. Regimul economico-financiar astfel instituit este, însă, de neconceput - așa cum s-a arătat în decizia recurată - față de societățile comerciale cu capital privat, întrucît ar avea semnificația unei ingerințe nejustificate în activitatea lor, capitalul social al societăților respective nefiind de stat. Este semnificativ în acest sens că în cadrul acestor măsuri este și reducerea capitalului social și al patrimoniului agentului economic. Critică adusă deciziei recurate pentru că se referă la "agenții
DECIZIE Nr. 130 din 29 octombrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114722_a_116051]
-
din această, să corespondeze cu un avocat admis să pledeze în fața instanțelor țării în care sunt deținute și să discute cu acestă fără să poată fi ascultați de o altă persoană. ... 3. În aplicarea paragrafelor precedente nu poate exista nici o ingerință din partea unei autorități publice decât în măsura în care o astfel de ingerință este prevăzută de lege și constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară în interesul securității naționale, al cercetării și urmăririi unei infracțiuni penale sau al protecției sănătății. Articolul 4
LEGE nr. 33 din 25 februarie 1999 pentru ratificarea Acordului european privind persoanele participante la proceduri în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, adoptat la Strasbourg la 5 martie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123111_a_124440]
-
în fața instanțelor țării în care sunt deținute și să discute cu acestă fără să poată fi ascultați de o altă persoană. ... 3. În aplicarea paragrafelor precedente nu poate exista nici o ingerință din partea unei autorități publice decât în măsura în care o astfel de ingerință este prevăzută de lege și constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară în interesul securității naționale, al cercetării și urmăririi unei infracțiuni penale sau al protecției sănătății. Articolul 4 1. a) Părțile contractante se angajează să nu împiedice persoanele
LEGE nr. 33 din 25 februarie 1999 pentru ratificarea Acordului european privind persoanele participante la proceduri în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, adoptat la Strasbourg la 5 martie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123111_a_124440]
-
cuprins: "Art. 3. - (1) Organizarea statisticii publice se întemeiază pe principiile: autonomiei, confidențialității, transparenței, relevantei, proporționalității, deontologiei statistice și raportului cost/eficientă. (2) Potrivit principiului autonomiei, Comisia Națională pentru Statistică este autorizată să stabilească în mod imparțial și independent, fără ingerințe de pe poziții de interes ale Guvernului, partidelor politice, grupărilor etnice, sindicatelor, organizațiilor patronale și ale altor organizații sau persoane fizice, sistemele de indicatori, nomenclatoarele, clasificările, metodologiile, tehnicile de înregistrare și prelucrare, să publice și să difuzeze datele și informațiile statistice
ORDONANTA nr. 83 din 30 august 1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125197_a_126526]
-
nu socialistă, și nici un alt fel de considerente, inventate în birou, rupte de viață, de realitate. Este știut cât rău au adus vechile metode folosite în mișcarea comunistă, pe care partidele le-au combătut la timpul său (sic!) metode de ingerință în treburile altui partid, de etichetare și excomunicare a unui partid sau a altuia pe considerentul că într-o anumită problemă are o părere proprie, deosebită (Politica internaționalistă...: 1972, 94). 6.8. Leninismul asianizat și galvanizarea leninismului romantic Turnura ideologică
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
umană. Dar să ne reîntoarcem la Tradiția dogmei, acolo unde crucea a fost indubitabil cel mai comun și sacru monument simbolic, existent și azi în lumile care nu cunosc și nu recunosc Calvarul și Calea spre Golgota. Departe de orice ingerință hermeneutică a intelectualității noastre, se pare că în preistorie și antichitate istoria autentică asupra crucii este pusă sub tăcere. Forme diverse mai mult sau mai puțin artistice apar pe zidurile în ruină ale templelor, și palatelor, pe stânci și în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu abilitățile muzicale și de limbaj, relație desemnată și din perspectivă filosofică. Autori precum Ernst Kris sau Lowerence Kubie descriu conceptul de preconștiență, simbolică și non-verbală sub mirajul artei aflată prin regresie în slujba propriului Eu. Modificarea conceptelor freudiene cu ingerință a conștientului și inconștientului sub determinare a preconștienței, cea care este de fapt alegorică, simbolică și care acționează ca o răspântie esențială între primele două, iată semnalul codat al tâlcului primordial ce devine esența creației. Kris arată că halucinațiile sunt
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
91. Reclamanta se plânge că neexecutarea hotărârilor judecătorești din data de 9 iunie 1993 constituie o încălcare a dreptului sau la respectarea bunurilor proprii, proprietatea sa fiind ocupată în continuare de construcții. 92. Guvernul recunoaște că este vorba despre o ingerință în dreptul reclamantei la respectarea bunurilor sale, dar consideră că aceasta nu a utilizat soluțiile cele mai eficiente pentru a-și apăra dreptul. 93. Având în vedere împrejurările cauzei, precum și concluzia arătată la alin. 89, Comisia nu consideră necesar să examineze
RAPORTUL COMISIEI din 20 iunie 2000 pronunţat în cauza C.C.M.C. împotriva României (Plângerea nr. 32.922/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128935_a_130264]
-
din partea autorităților naționale a încălcării art. 10. 45. În concluzie Curtea apreciază că văduva reclamantului poate să se pretindă "victima" în sensul art. 34 din convenție. B. Cu privire la temeinicia plângerii 46. Nimeni nu contestă în fața Curții că a existat o ingerință a unei autorități publice în dreptul reclamantului la libertatea de exprimare, garantat de primul alineat al art. 10 din convenție, datorată condamnării în litigiu. Nu se poate contesta faptul că ingerință era "prevăzută de lege" și urmărea un scop legitim, "apărarea
HOTĂRÂRE *)din 28 septembrie 1999 în cauza I. Dalban împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128936_a_130265]
-
46. Nimeni nu contestă în fața Curții că a existat o ingerință a unei autorități publice în dreptul reclamantului la libertatea de exprimare, garantat de primul alineat al art. 10 din convenție, datorată condamnării în litigiu. Nu se poate contesta faptul că ingerință era "prevăzută de lege" și urmărea un scop legitim, "apărarea reputației (...) altora", si ca răspundea deci la două dintre condițiile care permit că ingerință să fie considerată că justificată din punct de vedere al alin. 2 al art. 10 din
HOTĂRÂRE *)din 28 septembrie 1999 în cauza I. Dalban împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128936_a_130265]
-
alineat al art. 10 din convenție, datorată condamnării în litigiu. Nu se poate contesta faptul că ingerință era "prevăzută de lege" și urmărea un scop legitim, "apărarea reputației (...) altora", si ca răspundea deci la două dintre condițiile care permit că ingerință să fie considerată că justificată din punct de vedere al alin. 2 al art. 10 din convenție. Curtea a făcut aceleași constatări pe care le-a făcut deja Comisia. 47. În ceea ce privește chestiunea de a ști dacă atingerea era necesară "într-
HOTĂRÂRE *)din 28 septembrie 1999 în cauza I. Dalban împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128936_a_130265]
-
de urgență a Guvernului nr. 13/1998 de către Societatea Comercială "Casă Maghiară" - Ș.A. din Timișoara în motivarea contestației în anulare a Deciziei civile nr. 480/1998 a Curții de Apel Albă Iulia nu este de natură să confirme existența unei ingerințe a puterii executive în activitatea puterii judecătorești. Față de cele de mai sus, în temeiul art. 41 alin. (1) și (2), al art. 135 alin. (6), al art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al
DECIZIE nr. 234 din 20 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127838_a_129167]
-
în anulare a hotărârii irevocabile. Așadar, soluționarea contestației în anulare nu depinde deloc de dispozițiile ordonanței criticate ca fiind neconstituțională. De altfel, chiar si in considerentele soluției adoptate de majoritatea membrilor Curții Constituționale, combatandu-se susținerea autorului excepției, referitoare la ingerință puterii executive în activitatea puterii judecătorești, se reține că invocarea, în motivarea contestației în anulare, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/1998 nu are nici o semnificație, întrucat ea nu are înrâurire asupra Deciziei Curții de Apel Albă Iulia
DECIZIE nr. 234 din 20 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127838_a_129167]
-
transmite punctele lor de vedere. În punctul de vedere al Guvernului se apreciază că susținerea privind încălcarea dispozițiilor art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale este nefondată, întrucât, conform pct. 2 al art. 8, "o ingerință în exercitarea libertății de comunicare este admisibila dacă vizează, printre altele: protejarea securității naționale, a ordinii publice și pentru prevenirea faptelor penale". În acest sens se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, concretizata în cauzele: "Klass și alții contra
DECIZIE nr. 21 din 3 februarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91^1 -91^5 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127890_a_129219]
-
a exercițiului unor drepturi, atunci când a considerat necesară măsură restrângerii, în condițiile prevăzute la art. 49 din Constituție. Alți reprezentanți ai autorilor excepției au considerat că exercițiul drepturilor prevăzute la art. 26 și 28 din Constituție poate fi restrâns prin ingerință autorității publice în scopul înregistrării convorbirilor telefonice, însă numai în cadrul procesului penal, care se declanșează prin acte procedurale. Astfel, în temeiul art. 21 din Constituție, persoana lezata s-ar putea plânge că nu au existat date și indicii temeinice care
DECIZIE nr. 21 din 3 februarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91^1 -91^5 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127890_a_129219]
-
cu ocazia dezbaterilor că restrângerea exercițiului dreptului la secretul convorbirilor telefonice atacă însăși substanță dreptului, fiind încălcat principiul proporționalității prevăzut la art. 49 alin. (2) din Constituție. 3. Cu privire la cerință care izvorăște din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru că ingerință autorității publice în exercitarea unor drepturi să fie considerată prevăzută de lege s-a arătat că trebuie ca normă internă care constituie baza legală a ingerinței să fie suficient de accesibilă și previzibilă. Or, dispozițiile legale criticate nu sunt suficient
DECIZIE nr. 21 din 3 februarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91^1 -91^5 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127890_a_129219]
-
Constituție. 3. Cu privire la cerință care izvorăște din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru că ingerință autorității publice în exercitarea unor drepturi să fie considerată prevăzută de lege s-a arătat că trebuie ca normă internă care constituie baza legală a ingerinței să fie suficient de accesibilă și previzibilă. Or, dispozițiile legale criticate nu sunt suficient de precise și ele nu prevăd garanții adecvate. S-a invocat practică jurisdicționala a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat în cazurile "Huvig contra
DECIZIE nr. 21 din 3 februarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91^1 -91^5 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127890_a_129219]
-
autorii excepției, nu confirmă neconstituționalitatea dispozițiilor legale criticate. Într-adevăr, Curtea europeană a statuat în cazul "Malone contra Regatului Unit", 1985, ca și în cazurile "Kruslin contra Franței", 1990, și "Huvig contra Franței", 1990, că legea care prevede posibilitatea unor ingerințe ale autorităților publice ��n viața intimă, familială și privată a persoanei ori în secretul corespondentei sale, respectiv restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, trebuie să aibă "suficientă claritate pentru a da individului o protecție adecvată împotriva arbitrarului" și să
DECIZIE nr. 21 din 3 februarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91^1 -91^5 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127890_a_129219]
-
național Steaua României în grad de Mare ofițer, pentru rolul activ pe care l-a avut în edificarea democrației și a statului de drept în România, pentru contribuția sa deosebită la lupta împotriva corupției și a crimei organizate, pentru eliminarea ingerințelor politice în actul de justiție și ridicarea prestigiului acestuia. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU
DECRET nr. 89 din 7 aprilie 2000 privind conferirea post mortem a Ordinului naţional Steaua României în grad de Mare ofiţer. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127989_a_129318]
-
automat, din oficiu, si nu lăsat la latitudinea persoanei arestate, așa cum se prevede în sistemul procesual penal românesc actual, în cel mult 48 de ore, al măsurii arestării, de către judecător sau alt magistrat împuternicit prin lege. Controlul judiciar al acestor ingerințe din partea executivului în dreptul individului la libertate este o trăsătură esențială a garanției cuprinse în art. 5 paragraful 3 din convenție, menită să reducă la minimum riscul arbitrariului. În final Guvernul consideră că, întrucat posibilitatea lipsei de imparțialitate a procurorului, în dreptul
DECIZIE nr. 28 din 15 februarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 148 şi 236 din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 27 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129147_a_130476]
-
îl inculpe pe cel vinovat și să îl plaseze în detenție provizorie și apoi, efectuând instrucția dosarului, și-a respectat obligația de a cerceta cu aceeași grijă atât faptele în favoarea acuzării, cât și cele împotriva acesteia, fără a suporta nici o ingerință exterioară, ci exercitandu-și astfel propria-i putere de decizie pe care i-o atribuie legea. În cel de-al doilea caz ("Huber contra Elveției", 1990), speță asemănătoare, Curtea a decis ca, de vreme ce este posibil ca procurorul să devină organ
DECIZIE nr. 28 din 15 februarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 148 şi 236 din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 27 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129147_a_130476]