3,672 matches
-
deprinderi, susținute de trăsături de personalitate specifice, de care un manager are nevoie pentru a îndeplini cu succes responsabilitățile postului ocupat în organizație”: Fleishman și Peters (1962) afirmă că la baza comportamentului managerial stau două constructe majore: considerarea și structura inițiatoare. Considerarea implică acțiuni manageriale orientate spre dezvoltarea unei încrederi mutuale între manager și subordonați, bazată pe respectul pentru ideile subordonaților și considerația pentru sentimentele acestora. Structura inițiatoare reprezintă măsura în care managerul este capabil să-și structureze și să descrie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
afirmă că la baza comportamentului managerial stau două constructe majore: considerarea și structura inițiatoare. Considerarea implică acțiuni manageriale orientate spre dezvoltarea unei încrederi mutuale între manager și subordonați, bazată pe respectul pentru ideile subordonaților și considerația pentru sentimentele acestora. Structura inițiatoare reprezintă măsura în care managerul este capabil să-și structureze și să descrie atât propriul rol, cât și pe acelea la care trebuie să tindă subordonații. E. Lewis (1984) identifică următoarele trăsături comune cu privire la comportamentul de conducere: tendința de a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și Rusiei vor recunoaște regatul și el se va uni cu dânșii pentru acest fapt. Tocmai din aceste considerente, primul ministru român îi spunea pe 18 martie lui von Hoyos că ar fi fost de dorit ca Austro-Ungaria să fie inițiatoarea transformării României în Regat, la fel ca în cazul titlului de Alteță Regală 41. Recunoașterea Regatului pe 25 martie 1881, de către Austro-Ungaria, Germania și chiar Rusia, a provocat entuziasm în Parlamentul României. Lor li se vor alătura în cursul lunii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
instituție care a afirmat programatic acest lucru (chiar dacă nu a folosit termenul ca atare) a fost Asociația Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR) și produsul concret al acesteia, revista Memoria. La nivel publicistic, două gazete s-au afirmat, parțial, ca inițiatoare ale contra-spălării creierului: România liberă (la nivelul maselor) și revista 22 (care a conceput un fel de alfabetizare politică a românilor, prin eseuri și analize de Înaltă ținută). Emisiunea TV care a inițiat contra-reeducarea (ca recuperare a adevărului istoric și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
efectele ei" De mic, individul trăiește într-un câmp valoric și atitudinal și este supus determinărilor din partea instanțelor socializatoare (persoane, grupuri, instituții, organizații). Aceste determinări pot fi difuze și spontane sau specifice și intenționate. În cazul din urmă, atunci când instanța inițiatoare urmărește deliberat schimbări de atitudini, prin mijloace mai mult sau mai puțin insidioase, avem de-a face cu persuasiunea. Conceptul de persuasiune este foarte apropiat semantic de acela, des utilizat în zilele noastre, de manipulare. Mai mult, în sensul cel
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
tacticii obligațiilor irevocabile). Dacă e folosită cu succes, tactica îl forțează pe celălalt să lucreze astfel încât să se rezolve conflictul, în acest mod inițiatorul putând ușor să obțină concesii. Această metodă prezintă avantajul că, și în cazul în care persoana inițiatoare nu deține puterea de a impune un lucru, este suficient să prezinte problema astfel încât ea să îi apară celuilalt ca fiind ireversibilă; în fapt, o adevărată rezolvare a problemei presupune un efort considerabil în a identifica problemele pe care le
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de aplicarea ei, dar vor fi, de asemenea, responsabilizați să facă ceva ca persoana în cauză să înțeleagă problema. Ceilalți se vor chinui în a o ajuta pe aceasta să priceapă (roluri ce le vor consuma multă energie), pe când persoana inițiatoare a jocului de manipulare, în ciuda aparențelor, va fi cea care va avea ceva de câștigat, fiind degrevată de a avea vreo contribuție la activitate. Pe lângă fenomenul de lene socială, și alte efecte pot să pună sub semnul întrebării activitatea de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vânzare, mocani, călcând rar și apăsat, spătoși, bănuitori”. Speciile jurnalistice cultivate după 1989 - cronici și articole - au fost reunite în volumele intitulate generic Vorbe parlamentare (2001) și Noi, latinii Bizanțului (2003), editate de soția autorului, Sofia Șincan, care este și inițiatoarea publicării câtorva fragmente autobiografice: Pagini de jurnal. Pagini literare (2002). SCRIERI: Oameni și stânci (Evocare literară a șantierului național al tineretului „Bumbești-Livezeni”), București, 1956; Ceairul lui Ali, București, 1957; Drumuri albastre, București, 1962; Lumini de poziție, București, 1964; O cursă
SINCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
și cu Al. Vlahuță. Se formează singură, citind și însușindu-și franceza și italiana. Ajunge, după moartea soțului său, institutoare la Sinaia, apoi, recăsătorindu-se cu căpitanul P. Gheorghiu, la Ploiești și la București. Temperament activ, s-a numărat printre inițiatoarele mișcării feministe la noi și a făcut parte din mai toate societățile culturale ale vremii (ceea ce a dat naștere la numeroase ironii). A conferențiat mult pe teme de educație și emancipare a femeii, în țară și peste hotare (Italia, Belgia
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
Cărțile populare laice (I-II, 1976-1978, în colaborare cu Mihai Moraru), Crestomație de literatură română veche (I-II, 1984-1989). Figurează în colectivul de retipărire a Bibliei de la București (1688), ediție distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (1988), și este inițiatoarea seriei de restituiri Texte uitate - texte regăsite (I-II, 2000-2003). A colaborat la Enzyklopädie des Märchens (Göttingen). Prin cercetările de ansamblu, dar și de amănunt, în domenii aparent disparate (cultură scrisă, arte plastice, cultură orală) din perioada medievală a istoriei
VELCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
de pe lângă Societatea Națiunilor) și din 1930 e în Comitetul Internațional pentru Difuzarea Artelor prin Cinematograf. Fondatoare, alături de Paul Valéry, a Institutului Internațional de Cooperare Intelectuală (1924, Paris), va fi președintă de onoare a Academiei Feminine de Litere din Paris și inițiatoare a Premiului Femina pentru roman. A colaborat la „Les Annales”, „Conferencia” (Paris), „Echos de France”, „Revue des deux mondes”, „Revue de Paris”, „L’Illustration”, „Le Figaro”, „The Contemporary review”, „Lumea nouă literară”, „Revista literară”, „Făt-Frumos”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Noua revistă
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
prin carnavalesc, în vreme ce femeile apar puternice, misterioase, sugerând forțe oculte, ca memorabilul personaj Tania, din povestirea „La anii treizeci...”. Antuza, de care se îndrăgostește Vicol, e „prezentă” constant, spunându-i bărbatului care nu o percepe la adevărata ei dimensiune de inițiatoare: „Când ai nevoie de mine o să vin”. În aceste proze rituale stau germenii creației romanești de mai târziu, următoarele volume fiind ample, cu relații și destine menite nefericirii, ce se mută dintr-o carte și dintr-o lume în alta
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
probleme psihiatrice, dreptul de a avea acces la dosarul său medical și de a apela la legea „compensării handicapului”. Federația este cofondatoarea expoziției Citș de la santș din cadrul pavilionului expozițional Citș des sciences de la Villette din Paris. Ea este, de asemenea, inițiatoarea „caselor utilizatorilor” implantate în interiorul centrelor CHS, dintre care prima s-a înființat la spitalul Sainte-Anne din Paris, în 2003. In sfârșit, federația este și inițiatoarea asociației GEM. Ponderea reprezentativă a asociațiilor federative este importantă, deoarece în anul 2000 a apărut
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
santș din cadrul pavilionului expozițional Citș des sciences de la Villette din Paris. Ea este, de asemenea, inițiatoarea „caselor utilizatorilor” implantate în interiorul centrelor CHS, dintre care prima s-a înființat la spitalul Sainte-Anne din Paris, în 2003. In sfârșit, federația este și inițiatoarea asociației GEM. Ponderea reprezentativă a asociațiilor federative este importantă, deoarece în anul 2000 a apărut Alianța bolilor rare, organizație puternică, alcătuită încă de la înființare din patruzeci de asociații. In domeniul specific al tulburărilor anxioase, prima asociație MȘdiagora, „asociația celor care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
-o să ajungă în prezent la stadiul de a răspunde cerințelor de reflexivitate individuală și socială pe care le solicită modernitatea vremurilor pe care le trăim. Prima parte a lucrării se referă la începuturile și consacrările sociologiei din perioada modernității inițiatoare și a modernității organizate în secolele al XIX-lea și XX. Partea a doua analizează aspecte ale tranziției spre modernitatea reflexivă cu referire la câteva dintre axele principale ale vieții individuale: ocupația, familia și învățarea (în universitate). Aici, identific continuități
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
publicate în 1734, redau în formă accesibilă și entuziastă specificul acestei noi cunoașteri, fiind o ilustrare elocventă a modului iluminist de raportare la producerea și mai ales la dezvoltarea și transmiterea cunoașterii. Proiectul iluminist corespunde astfel primei modernități sau modernității inițiatoare, întrucât în această perioadă sunt lansate unele dintre cele mai influente idei moderne, care se vor împlini, se vor extinde, iar uneori se vor și schimba în următoarea perioadă. Modernității inițiatoare sau timpurii îi corespunde și prima tranziție de la societatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cunoașterii. Proiectul iluminist corespunde astfel primei modernități sau modernității inițiatoare, întrucât în această perioadă sunt lansate unele dintre cele mai influente idei moderne, care se vor împlini, se vor extinde, iar uneori se vor și schimba în următoarea perioadă. Modernității inițiatoare sau timpurii îi corespunde și prima tranziție de la societatea tradițională, feudală și atât de dominată religios la acea societate modernă pe care cele două Revoluții, americană și franceză, o vor declanșa cu atâta violență, dar și cu atâta deschidere către
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în urmă societatea industrială a secolelor al XIX-lea și XX, pentru a face loc unei noi modernități, pe care unii o numesc postmodernitate. Această modernitate recentă este însă diferită de primele într-o privință plină de consecințe. În timp ce modernitatea inițiatoare și cea a consacrării s-au derulat în opoziție cu o lume tradițională, pe care nu au încetat să o definească pentru a o înlătura în numele unor principii și a unor ținte și idealuri bine definite, modernitatea reflexivă ia ca
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și multe altele - de fapt, toate modurile de a fi și a produce - iau acele forme de constituire și manifestare ce solicită în mod imperativ o nouă înțelegere, adică o nouă reflexivitate. Modernizarea tradiției era ca scop și țintă modernitatea inițiatoare și cea a consacrării. Ceea ce deja s-a consacrat, adică societatea industrială, cu tot cortegiul său de manifestări, devine în perioada modernității reflexive obiect al modernizării. Modernitatea însăși, și nu tradițiile pe care ea le inventase, urmează a fi modernizată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cele ce urmează, voi consolida „proiectul iluminist” societate și cel de știință socială, corespondențele dintre ele și gradul lor de (in)adecvare în raport cu configurările modernității și ale societăților actuale. 1.1. Începuturile „proiectului iluminist” de societate Fundamentele sociale ale modernității inițiatoare au fost construite în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea ale Iluminismului. Odată cu acestea, s-au ivit și premisele reflecției sociologice asupra modernității. Generații succesive de philosophes ai epocii iluministe, de la Voltaire și Montesquieu la D. Hume, J.
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sociale ale vremii. Trecerea de la filozofie la știința socială, relativismul cultural sau subminarea eurocentrismelor, neutralitatea axiologică a analizei, fundamentarea empirică a discursului social sau raționalismul analizei sociale sunt teze și abordări care s-au conturat treptat și sigur, odată cu modernitatea inițiatoare configurată în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Filosofii epocii statuează astfel un veritabil „proiect iluminist” al societății și al științei sociale ce i-ar corespunde. Să anticipăm că acest proiect va rămâne dominant, prin principii și mod
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
opțiunile și rezultatele, împiedicând-o să gliseze când într-un trecut idilic, când într-un viitor proiectat teleologic, pentru a deveni realistă și constructivă. Dincolo de o asemenea dispută, Iluminismul poate fi considerat drept laboratorul ideilor și opțiunilor fundamentale ale modernității inițiatoare. Iar aceasta este modernitatea care o anticipează pe cea a consacrării din timpul și de după secolul al XIX-lea. Este perioada în care au fost lansați unii termeni sau simbolurile sau ideile care vor străbate peste timp, revărsându-se în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lansate în secolul al XIX-lea. La sfârșitul secolului XX, expansiunea economiei și societății postindustriale va coincide cu reluarea în forță a concepției lui A. Smith privind relația dintre stat și piață. Un caz tipic de reverberare a ideilor modernității inițiatoare în modernitatea reflexivă, după ce s-a trecut prin experiențele de consacrare a modernității. ii) Divizunea muncii este a doua temă influentă asupra căreia A. Smith insistă, iar aceasta, din nou, va constitui în economie și sociologie un topos mereu revizitat
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ne apare astfel nu doar ca o perpetuă invenție a noului, ci și ca o redescoperire a acelui nou care fusese transformat în tradiție contestabilă și care trebuia reînviată. Cultura modernității sau despre postiluminism A considera proiectul iluminist al modernității inițiatoare doar cu referire la economie și politică, fără referiri la cultură și la structura socială a societății, ar fi o mare simplificare. Proiectul iluminist a fost în pare parte unul cultural și, prin aceasta, a devenit social. Fr. Bacon se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de fapt istoria luptei de clasă dintre opresori și opresați pentru rezolvarea contradicției dintre forțele și relațiile de producție. Conceptul de clasă socială, teoretizat și susținut mai ales de Marx, a dominat o mare parte dintre discursurile sociologice despre modernitatea inițiatoare și cea a consacrării. Fundamentele constitutive ale clasei sociale sunt economice, tot așa cum factorul determinant al dezvoltării societății este reprezentat de baza economică. Statul, politica sau cultura aparțin suprastructurii, iar odată cu rezolvarea contradicțiilor dintre clase prin revoluții apar și premisele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]