1,091 matches
-
partid în cazul următoarelor încălcări de lege săvârșite de membri de partid aflați în evidența organizațiilor de bază subordonate Comitetelor comunale respective, pentru: -faptele contravenționale ce atrag sancțiunea închisorii; -infracțiunile pentru care urmărirea penală se face la plângerea părții vătămate (injurii, loviri etc.); -alte infracțiuni cu pericol social redus date spre cercetare, potrivit legii, posturilor de miliție. Aprobarea pentru trimiterea în judecată, în cazurile de infracțiuni cu pericol social redus, săvârșite de către membri de partid aflați în evidența organizațiilor comunale de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
aceste scrieri. A fost condamnat împreună cu NOICA CONSTANTIN, PALEOLOGU A., NICULESCU REMUS și alții, toți cercetători la Academia R.S.R. În prezent este semnalat de o sursă a I.J. Brașov că se situează pe o poziție ostilă orânduirii socialiste și aduce injurii la adresa conducerii. ȘEFUL UNITĂȚII /ss/ indescifrabil Rd 0193/1937 BM/ex. 2 16.11.74 [Datele urmează a fi comunicate C.C. al P.C.R., Secția Organizatorică și Cadre, care a cerut verificarea celui în cauză] A.C.N.S.A.S., fond Rețea, dosar
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Educației și Învățământului, sunt 18 persoane cu antecedente politice sau penale, cinci semnalate cu poziție ostilă, iar zece sunt cunoscute cu alte probleme (anexa 1). Sunt semnalate (sic!) că fac comentarii tendențioase cu privire la politica partidului și statului, denigrează și aduc injurii orânduirii noastre socialiste sau susțin unele teze contrarii marxismului, WALD HEINRICH, GEORGESCU VLAD și VETIȘANU VASILE, cercetători științifici la Institutul de etnologie și dialectologie, precum și LIICEANU GABRIEL și FODOR INNA, cercetători la Oficiul de Informare în domeniul științelor social-politice. Organele
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Decretului respectiv, după cum urmează: - Plută Paul, de 26 ani, din Slatina, inginer la Atelierul de proiectare județean din cadrul Consiliului popular al județului Olt, neîncadrat politic, necunoscut în evidențe, cu privire la prevederile decretului se manifestă foarte indignat de această măsură, adresând chiar injurii conducerii superioare de partid și de stat. - Tălpeanu Constantin, de 26 de ani, din Slatina, inginer la același atelier de proiectare, membru P.C.R., a afirmat că în ultimul timp a ascultat știrile transmise de posturile de radio occidentale, unde s-
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
bufetul din satul Arefu împreună cu alți cetățeni din sat (Dineț Vasile, Dineț Constantin și alții), după ce a consumat băuturi alcoolice, dar fără a fi în stare de ebrietate, a scos carnetul de membru de partid și a început să aducă injurii la adresa P.C.R., afirmând că „nu are ce să dea mâncare la copii, deoarece nu-i ajunge pâinea”. În continuare, a mototolit carnetul de partid și l-a aruncat sub masă. Despre această manifestare au fost informați factorii competenți, iar în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
guvernului Iorga, sloganurile viitoarelor alegeri (�n iulie 1932) erau chiar ? i la V? leni de tipul: �Iorga ne? a m�ncat salariile ? i pensiile ? i ne? a luat p�inea de la gur? �. Chiar ? i doamna Catinca a fost obligat? s? suporte injuriile vulgare la adresa șo? ului ei �n timpul unei c? l?torii cu trenul: �idiotul ? stă de Iorga�. Iar C.�C.�Giurescu, fire? te c? nu f? r? mali? ie, �i scria unui prieten: �Iorga a fost cel mai ridicol prim? ministru ? i ministru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
și preocupări sociale cu privire la violență 1.1. înțelesuri diferite ale violenței Violența are multiple manifestări și înțelesuri și este omniprezentă în viața individului, precum și în aceea a grupurilor sociale, începând cu persoana, familia și sfârșind cu întreaga omenire. Rănile, diferitele injurii și moartea cauzate de violența interpersonală reprezintă o problemă majoră de sănătate, în toată lumea. Violența interpersonală se petrece în numeroase și diferite situații sociale, mergând de la atacurile unor ucigași în serie, având ca victime persoane necunoscute, până la raiduri aeriene cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
definește violența în aceste prime documente ca: „utilizarea intenționată a forței fizice sau a puterii, ca amenințare sau ca gest, împotriva propriei persoane, a altei persoane, grup ori comunitate, care duce la sau are un mare potențial de a provoca injurii, moarte, răni psihologice, deviații de dezvoltare sau deprivare”(p. 5). Toate aceste definiții se referă la violență interumană, în context social. Nu poate fi uitată însă, mai ales din perspectiva numărului victimelor, violența naturii, ca mediu de viață al omului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sub efectul consumului de alcool nu sunt violente. O definiție simplificată și utilizată adesea este aceea dată de Gelles (1979) care identifică violența domestică în „actele realizate cu intenția sau cu intenția percepută de a provoca durere fizică sau anumite injurii unei alte persoane”. Definiția nu ține seama de factorii contextuali de producere a violenței și nici de severitatea incidentului sau a consecințelor. Adesea se utilizează ca sinonim al violenței domestice termenul abuz care aduce în discuție, victima. Abuzul, având deja
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
recunoscute formele: abuz fizic, psihologic, sexual, societal, neglijare, abuz economic, moral, verbal, emoțional, spiritual, poate indica mai specific atât natura incidentului de violența domestică, precum și consecințele. Nu doar abuzul fizic, așa cum ne sugerează definiția lui Gelles (1979) poate conduce la injurii ale persoanei-țintă, ci în aceeași măsură, celelalte forme amintite de abuz și neglijare pot avea consecințe nefaste asupra existenței victimei (Killen, 2003). O definiție larg acceptată a violenței domestice, formulată din perspectivă feministă, utilă în intervenții și cercetare, este aceea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe ceilalți membri ai familiei. Aceasta din urmă categorie de violență o numește „terorism patriarhal”. Michalski (2005, p. 632), reluând tipologia lui Johnson, găsește că „violența situațională de cuplu”, ce apare ocazional între partenerii de cuplu și nu conduce la injurii severe fiind simetrică din punctul de vedere al genului, „tinde să înflorească în spații sociale în care partenerii au: un grad înalt de intimitate, de implicare în relație și o proximitate împărtășită de ambii; o relativă absență a oportunităților de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi: partenerul, prietenii, rudeniile) sunt mai puțin violenți cu partenerul-femeie.”(Lackey, Williams, 1995, p. 296) O mare dificultate în penalizarea agresorului în violența domestică, dar și în stabilirea strategiei terapeutice apare din situația arhicunoscută a negării de către agresor a severității injuriilor produse victimei (Makepeace, 1986). Negarea și minciuna sunt mecanisme defensive și intră în funcție pentru a proteja agresorul de iminența pedepsei și poate și pentru a salva imaginea de sine a agresorului, amenințată de oprobiul celorlalți. Pe de altă parte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
provenind dintr-un studiu efectuat prin telefon, de National Violence Against Women, în SUA, în 1996. în vreme ce incidentele de violențe în cuplu păreau a fi în mod aproape egal promovate de bărbați și femei, femeile raportau mai multă severitate a injuriilor suferite și o perioadă mai îndelungată, precum și o frecvență mai mare pe durata unui an. De asemenea ele raportau consecințe mai severe, cu nevoia unor îngrijiri medicale, absență de la locul de muncă, chiar de durată. Un studiu întreprins de Organizația
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
supraviețuirea. Când copilul abuzat fizic trăiește sentimentul că viața sa este în pericol, că nu are scăpare, abuzul fizic provoacă traumă. A fost prima formă de abuz recunoscută de specialiști, și definită de H. Kempe, ca: „atacuri ne accidentale sau injurii fizice, mergând de la forme minime până la injurii fatale, provocate copilului de către persoana care îl îngrijește”(Lynch, 1985). După cum arată cercetările făcute în diferite țări, mulți „copii ai străzii”au fugit de acasă în urma unor atacuri violente, traumatizante din partea părinților sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că viața sa este în pericol, că nu are scăpare, abuzul fizic provoacă traumă. A fost prima formă de abuz recunoscută de specialiști, și definită de H. Kempe, ca: „atacuri ne accidentale sau injurii fizice, mergând de la forme minime până la injurii fatale, provocate copilului de către persoana care îl îngrijește”(Lynch, 1985). După cum arată cercetările făcute în diferite țări, mulți „copii ai străzii”au fugit de acasă în urma unor atacuri violente, traumatizante din partea părinților sau a educatorilor. Partea bună a lucrurilor este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
doar violența fizică compromite sănătatea fizică și mentală a individului, ci orice tip de violență la care este supus, și nu în ultimul rând violența socială. Krieger și George Davey Smith (2004) argumentează faptul că violența duce nu doar la injurii fizice, ci și la schimbări fiziologice în corp. Starea de boală creată de violență atinge toate laturile ființei umane: biologic (injurii și modificări fiziologice); psihologice (boli mentale și mecanisme defensive ce limitează capacitatea de dezvoltare și creativitate a omului); socială
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în ultimul rând violența socială. Krieger și George Davey Smith (2004) argumentează faptul că violența duce nu doar la injurii fizice, ci și la schimbări fiziologice în corp. Starea de boală creată de violență atinge toate laturile ființei umane: biologic (injurii și modificări fiziologice); psihologice (boli mentale și mecanisme defensive ce limitează capacitatea de dezvoltare și creativitate a omului); socială (atingeri ale demnității persoanei). Am văzut în rândurile de mai sus, modul în care aceste fațete multiple ale manifestării umane interacționează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
persoana a trăit, a fost martoră sau s-a confruntat în vreun fel cu un eveniment sau evenimente care i-au pus în pericol sau i-au amenințat viața sau care erau periculoase, cu un potențial mare de a produce injurii serioase sau care-i amenințau integritatea fizică a persoanei sau a altora. 2. Răspunsul persoanei la situație a fost de teamă intensă, neputință, oroare. în cazul copiilor se poate manifesta printr-un comportament agitat, dezorganizat. Criteriu B: amintiri intruzive Evenimentul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se referea în primul rând la dreptatea în sens economic (Saggs, 1962, pp. 198 și urm.) și multe legi priveau proprietatea, acțiunea în justiție, practica comercial] și contractele. Justiția f]cea distincție între clase sociale și membrii unei familii. Pentru injuriile aduse membrilor aristocrației se aplică lex talionis (legea talionului). Pentru injuriile aduse oamenilor de rând și sclavilor se aplicau doar amenzi, iar în cazul sclavilor, amendă era pl]țiț] st]panului că recompens] pentru daune aduse propriet]ții. Legea familiei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1962, pp. 198 și urm.) și multe legi priveau proprietatea, acțiunea în justiție, practica comercial] și contractele. Justiția f]cea distincție între clase sociale și membrii unei familii. Pentru injuriile aduse membrilor aristocrației se aplică lex talionis (legea talionului). Pentru injuriile aduse oamenilor de rând și sclavilor se aplicau doar amenzi, iar în cazul sclavilor, amendă era pl]țiț] st]panului că recompens] pentru daune aduse propriet]ții. Legea familiei stabilea întâietatea țâț]lui. Dac] un membru al aristocrației întâmpină dificult
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Pentru țărani, aș construi o piață specială, pentru ca aceștia să-și poată transporta mărfurile singuri, având acces cu mijloacele de transport până la locul desfacerii. Pentru femei, aș dispune localuri speciale de zi sau de noapte, pentru a nu le supune injuriilor sau jignirilor alcoolicilor destul de numeroși în această zonă. Referitor la bărbații în mare procentaj alcoolici ai acestui oraș ,aș face un spital de dezalcolizare, un salon antidrog în care toți cei internați sub influența licorii lui Bachus să fie nevoiți
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
primară produsă de fumat este localizată la nivelul aparatului respirator. Compușii chimici din fumul de Ńigară exercită efecte negative asupra aparatului respirator, prin multiple și variate mecanisme, atât în faza de gudron, cât și în faza gazoasă, mecanismele potenŃiale de injurie fiind sintetizate în Tabelul 3.1. Compus chimic Mecanism Acroleina Toxic asupra aparatului ciliar Scăderea imunităŃii Efect mutagen Formaldehida Toxic asupra aparatului ciliar Efect iritant Efect carcinogen Oxizi de azot Stres oxidativ Cadmiu Stres oxidativ Favorizează emfizemul pulmonar Efect carcinogen
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
baze de prevenŃie care să blocheze sau chiar să regreseze efectele induse de fumat; identificarea contribuŃiei diverșilor compuși chimici din fumul de Ńigară în patogenia bolilor multifactoriale, plurietiologice; evaluarea diverselor produse pe bază de tutun privind mecanismele particulare, individuale de injurie. Raportul Institute of Medicine din Statele Unite ale Americii, intitulat strategic: “Finalizând problema fumatului: o schiŃă pentru naŃiune”, a concluzionat că scopul final este “de a reduce fumatul atât de eficient, astfel încât acesta să nu mai reprezinte o problemă de sănătate
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
simțului tactil. Pentru gură „uși și zăvoare de aur, nu de lemn sau de fier”, acestea reprezentând „cuvintele lui Dumnezeu”. Al doilea simț vizat este auzul, pentru care se vor lua măsuri ca să nu fie afectat prin cuvinte necuviincioase sau injurii. O altă importantă „poartă” a sufletului este mirosul. Acesta se impune a fi păzit, întrucât poate stimula plăceri neconfome demnității umane. A patra poartă a sufletului este văzul, deosebit de greu de păzit. De aceea, acestuia i se prescriu legi severe
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Este cea mai frecventă formă de NTI cronică. Apariția bolii se corelează cu consumul zilnic de analgezice (fenacetină, paracetamol, cafeină, aspirină și combinații) și de AINS. Consumul trebuie să fie cronic, cel puțin 1g/zi, cel puțin 2 ani. Locul injuriei este medulara renală care conține porțiunea medulară a ansei Henle, tubii colectori, vase renale. Consecința este atrofia tubulară și modificări interstițiale. Apare frecvent la femeile peste 60 de ani (de 2-6 ori mai frecvent) care asociază afecțiuni cronice însoțite de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]