1,276 matches
-
recunoscuți ca deosebit de exigenți în aprecierea rezultatelor școlare ale elevilor. Este adevărat, în perioada respectivă, s-a pomenit deseori despre "criza școlii românești" (9), despre necesitatea unui învățămînt mai democratic, mai adecvat trebuințelor societății. Criza" evidențiată exprima, cel mai adesea, insatisfacțiile unei anumite orientări a politicii școlare față de măsurile adoptate sau prepuse de cealaltă orientare. În fapt, întreaga perioadă dincolo de disputa dintre cele două orientări ale politicii școlare promovate de Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc s-a caracterizat printr-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în lumina unor probleme reale conducînd la rezultate concise și, dacă nu definitive, cel puțin perfect controlabile" (55, p. 74). Cercetările "cercului" urmau să fie expuse sub formă de comunicări, memorii, studii; se manifesta mai mult sau mai puțin justificat insatisfacție față de scrierile voluminoase, considerate ca fiind mai curînd "literatură" decît știință. Fără îndoială că inițiativa constituirii unui "cerc de studii", pentru promovarea unor investigații experimentale, era binevenită. Școala avea motive de cercetări meticuloase asupra unor aspecte în care se confruntau
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
realității, să ofere soluții proprii, aplicabile imediat. Nu se poate spune că astfel de soluții nu se propuneau în acea vreme, de altfel, am și avut prilejul să prezentăm pe cele mai relevante dintre ele. Ghibu nu era însă satisfăcut. Insatisfacția sa rezulta din caracterul contradictoriu al acestor soluții, datorat concepțiilor filosofice și social-politice diferite ale pedagogilor din acea perioadă. El voia sa se instaureze o singură concepție pedagogică cea care exprima chintesența spiritualității românești. Mai mult, a sesizat și condiția
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dimpotrivă, paguba este deosebit de mare; ne-am fi putut mîndri cu un foarte original și bine închegat sistem de educație. În cîteva ocazii, inclusiv în scrierea sa din 1944 Puncte cardinale pentru o concepție românească a educației -, Ghibu își manifesta insatisfacția față de insistentele apeluri la științifizarea pedagogiei. "Pedagogia nu trebuie să fie neapărat o știință" sau "pedagogia este trăire și acțiune". Ghibu reacționa cu vehemență față de ceea ce se numește "pedagogie generală" și "pedagogie sistematică", pentru că acestea prin premise și concluzii erau
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fiecare tip de școală secundară după nevoile de cadre; să crească ponderea școlilor cu caracter practic; să se orienteze învățămîntul superior spre satisfacerea trebuințelor economice ale societății etc. În multe privințe, Gabrea este foarte apropiat de pedagogia sociologică. Manifesta aceeași insatisfacție pentru starea învățămîntului rural, pentru caracterul nediferențiat al acestuia față de școala primară urbană. Acestei probleme i-a fost acordată o atenție specială în lucrarea Psihologia a două tipuri de copii (de sat și de oraș), 1930. Vom întîrzia puțin asupra
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cu efecte salutare asupra fiecăruia în parte și a societății întregi. Este adevărat, aflată într-un moment de mare cumpănă, lumea contemporană se confruntă cu o multitudine de probleme. Progresul tehnic a adus ființei umane nu numai satisfacții, ci și insatisfacții, i-a și complicat, nu numai i-a facilitat existența. Dacă în trecut știința și tehnica l-au ajutat pe om să "cucerească" natura, ea trebuie să-l învețe acum, mai ales, cum s-o apere, pentru a se apăra
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
neotomiștii nesocotesc "căderea în păcat" a omului și necesitatea intervenției "grației divine"; ele lasă educația nouă mai ales deplină libertate copilului, reducînd sau suprimînd atît autoritatea educatorului, cît și pe aceea a lui Dumnezeu. Filosofia neotomistă asupra educației își exprimă insatisfacția față de acele teorii pedagogice contemporane care nu includ "grația divină" printre factorii de dezvoltare ai ființei umane. În construirea teoriei lor pedagogice, adepții acestei filosofii se sprijină pe două izvoare: a) cunoașterea rațională a factorilor implicați în actul educației și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
omului de a alege, îl poate rupe de realitățile în care trăiește. Toate aceste remarci vizează chiar existențialismul promovat de J. P. Sartre care, în analiza ce urmează, va fi avut în vedere cu prioritate. Din filosofia existențialistă se deduce insatisfacția profundă față de sistemul educațional cu care reprezentanții săi s-au confruntat. Insatisfacția are două surse: a) "nivelarea existențelor" întrucît în sistemul educației formale, practicate cu preponderență, esența nu este aleasă, ci impusă; b) alienarea ființei umane; datorită locului de prim
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Toate aceste remarci vizează chiar existențialismul promovat de J. P. Sartre care, în analiza ce urmează, va fi avut în vedere cu prioritate. Din filosofia existențialistă se deduce insatisfacția profundă față de sistemul educațional cu care reprezentanții săi s-au confruntat. Insatisfacția are două surse: a) "nivelarea existențelor" întrucît în sistemul educației formale, practicate cu preponderență, esența nu este aleasă, ci impusă; b) alienarea ființei umane; datorită locului de prim rang ce se acordă cunoașterii vieții materiale, educația nu orientează ființa umană
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
asupra deciziei individuale" (28, p. 208). Vor fi utilizate, așadar, acele modalități de educație care vor permite fiecăruia ca, în forul său interior, izolat de "presiunea" socială, să hotărască nu numai pentru sine, ci și pentru Om în genere. Manifestîndu-și insatisfacția față de tendințele de nivelare a spiritelor, întîlnite în unele sisteme educaționale, existențialiștii trec în cealaltă extremă; promovînd un individualism excesiv, ei nesocotesc valoarea educativă a grupului școlar. De altfel, ei își manifestă opoziția față de orice forme educaționale colective. "Școlile și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cînd Statele Unite ale Americii treceau printr-un nou moment de criză, evidențiat și prin atitudinea de opoziție a tineretului față de idealurile exclusiv mercantile ale unora din adulții acelei perioade, o serie de pedagogi reiau și dezvoltă ideile lui Counts, manifestîndu-și insatisfacția atît față de soluția progresivistă, dominantă pînă atunci, cît și față de alternativa oferită de esențialisrn, atunci în plin avînt. Inspirat de lucrarea lui J. Dewey Reconstruction în Philosophy THEODORE BRAMELD denumește noua direcție pedagogică reconstrucționism, pentru că își propunea o reconstrucție "radicală
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
bine intențiile lui Skinner dacă vom cunoaște obiecțiile pe care le aduce învățămîntului "tradițional". Ca și în cazul altor inovatori din domeniul educației, obiecțiile aruncă un fascicul de lumină asupra propriei orientări a celui ce le formulează. Care sînt, așadar, insatisfacțiile pe care școala i le provoacă lui B. F. Skinner? a) Caracterul dominant al controlului aversiv și a consecinței sale stimulare aversivă întemeiată pe teamă. Elevul învață pentru a scăpa de pedeapsă. b) Relațiile de întărire intervin tîrziu, cu mult
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de tendințe inconștiente. După cum s-a văzut, teoria afectivă a învățării subordonează comunicarea afectivității. Ar exista deci o "înțelegere" afectivă înaintea uneia raționale. Or, chiar dacă inițial relațiile țin de afectivitate, ele se modelează după celelalte activități școlare, după satisfacția sau insatisfacția pe care acestea le oferă cuplului profesor-elev. Este pozitivă deci semnalarea rolului pe care-l joacă afectivitatea în procesul educațional; nu putem rămîne la convingerea că acesta este dominat în mod fatal de inconștient. Psihanaliza vine și pe o cale
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
rar manifestări de agresivitate; dominantă a fost starea de satisfacție pentru modul cum erau antrenați în muncă; s-a constatat o creștere a gradului de simpatie mutuală, a coeziunii grupului. În sfîrșit, cel de-al treilea stil a provocat numeroase insatisfacții; nu-și puteau organiza activitatea, nu constatau progrese în îndeplinirea sarcinii lor; de aici și numeroase manifestări de agresiune. K. Lewin a explicat aceste manifestări prin teoria cîmpului psihologic. Astfel, comportamentul liderului autocratic s-a exercitat sub forma unei presiuni
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pervertit idei pedagogice generoase pe care pretinde că le apără (17, pp. 225-238). Semnificativă pentru poziția nondirectivismului, adaugă el, este sacrificarea adevărului de dragul păstrării "climatului"; elevii sînt astfel învățați nu să apere adevărul, ci să prefere compromisul. În afara unei oarecare insatisfacții față de sistemul educațional francez din ultimele decenii, nu găsim nimic care să amintească de ideile marxiste cu privire la educație, așa încît pedagogia instituțională nu poate fi integrată în pedagogia marxistă. Cu trecerea timpului, pedagogia instituțională s-a distanțat foarte mult și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
des invocat de ideologii marxiști, om dotat cu cele mai înalte însușiri umane; a realizat, cel mai adesea, un om dezorientat, deseori limitat în aspirațiile sale, iar cînd era nemulțumit se manifesta lipsit de curajul de a-și exprima deschis insatisfacția. (Și totuși în decembrie 1989 a venit și momentul curajului!) După 1989, s-au afirmat noi centre de cercetare pedagogică pe lîngă noi universități: La București prin Romiță Iucu, Viorel Nicolescu, Sorin Cristea și Marin Manolescu; la Iași prin Constantin
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
centrală a științelor educației. d) Dezvoltarea pedagogiei presupune formarea unor cercetători în acest domeniu. Dată fiind complexitatea fenomenului, este firesc ca acei cercetători care i se dedică să posede ei înșiși o formație complexă. Dacă deseori teoria pedagogică a provocat insatisfacție organelor de decizie, pentru că n-a putut oferi cu promptitudine soluții pentru problemele presante pe care le ridică viața, aceasta se explică nu numai prin complexitatea fenomenului, ci și prin simplitatea pregătirii specialiștilor din acest domeniu. Mai mult, nu de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se mai mulțumesc cu situația mizeră în care trăiesc. Procesului intim de analiză lucidă a degradării lor îi urmează o luare de poziție.Dacă unii dintre oamenii primelor sale povestiri se mulțumesc să-și plângă soarta sau să-și strige insatisfacțiile, mai târziu, eroii săi vor aspira la o viață fericită și vor schița chiar un început de acțiune pentru dobândirea fericirii. Pentru Cehov, încrezător în capacitatea omului de a se desăvârși, piedicile esențiale care stau în drumul fericirii lor, vin
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
au fost toate determinate de membrii Parlamentului ne îndeamnă să reflectăm asupra naturii și gradului de independență a comisarului. Desigur, procedura ridică legitima întrebare cum trebuie procedat pe viitor în astfel de situații, în special acolo unde există o adevărată insatisfacție față de activitatea persoanei numite, într-un mod care evită orice sugestie de luare a deciziilor cu parti pris. Desigur, pare puțin probabil ca aranjamentele actuale să se dovedească solide. În 1997, nou-venitul Guvern Laburist a reanalizat problema, ridicată cu douăzeci
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
inspire de la viață, ci vrea să creeze viață. Își asumă un rol de zeu pentru a-și crea o fericire omenească. Nici măcar Prometeu n-a fost atît de explicit. Arta, ne sugerează Pygmalion, a pornit din punctul unde a apărut insatisfacția față de zei. În formele ei cele mai pline de umilință se ascundea o revoltă. De fapt, e supremul ei orgoliu, acela de a rîvni puteri demiurgice, recunoscînd eșecul ideii de Dumnezeu și recreînd lumea ca să-i corecteze erorile sau să
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
din generația mea nu știe? - Al. Dima era „Magistrul”, singurul cu acest cognomen, figură dominatoare. Imaginea sa din corespondență diferă sensibil totuși de cea pe care mi-o formasem în Facultate. Din scrisori se ivește un Al. Dima ros de insatisfacții, încordat și marcat de oboseală. „Mie timpul prins și spiritul copleșit”, vorbele puse în titlu, caracterizează, cred, cea mai mare parte a perioadei sale bucureștene, cînd se simțea cam singur printre inși care nu-l doriseră în fruntea Institutului „G.
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
lor însă nu le spun nimic, așa că ei trag concluzii de-a dreptul hazardate. Dar sînt rigizi. Ai afirmat - tot de la ei știu - că mă apreciezi și că sînt un băiet bun. Să știi că sînt. În rest spleen, nesiguranță, insatisfacții. Tu știu că ai bucurii. Calitățile pe care le cunoașteam, și ți le apreciam, sînt din plin cultivate. Ești însoțit de siguranța că strădaniile tale poartă în ele fructul realizării. Acest lucru înseamnă mult. Mă bucur enorm cînd îți aflu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Naturaliști Iași (unde o perioadă a fost secretar al Societății și revistei pe care o edita), Societatea de Biologie, filiala Iași, Societatea de Istoria Medicinii din București și Societatea de Istoria Medicinii din Paris. După o viață zbuciumată, cu multe insatisfacții ,adversități și frustrări diabolice, ce l-au obligat la un consum de energie fizică și intelectuală, dr. Constantin Bart a încetat din viață în ziua de 21 aprilie 1978, iar urna a fost înhumată în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
data asta, într o călătorie diferită: vreau să explorez lumea șamanică”. Atmosfera conferinței oferea șanse depline în acest sens. Noi oameni cunoscuți, din toată lumea, noi experiențe de viață, șamanice ori lumești pur și simplu, noi întrebări și noi motive de insatisfacție și scepticism. O bucurie a venit, mai întâi, de la faptul că, printre participanții la întrunire, autoarea a mai aflat existența unui al doilea român: „Barca pornește pe apele învolburate și facem cunoștință unii cu ceilalți. Robert Forte este un bărbat
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
alte paliere sociale, ci să-i mîne în ordine spre platoul unei mediocrități noninflamabile. Ce-o face atît de impunătoare ca personaj e faptul că, deși e clar de la bun început că vederile ei sînt modelate de propriile complexe și insatisfacții, nu de puține ori vede bine. De exemplu, imediat vede ceva inconsistent și bovaric dincolo de bunele intenții ale noii profesoare de desen, Sheba (Cate Blanchett) o femeie la vreo 35 de ani, soție și mamă, care trăiește boem dintr-un
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]