8,637 matches
-
translocare pentru peptidul sintetizat; după atașarea ribozomului SRP se detașează de complex și se reia translația. Proteinele de tip luminal sunt rezultatul separării proteolitice de secvența semnal de direcționare, care rămâne atașată la membrana reticulară. Proteinele de tip membranar sunt inserate în membrana reticulară la nivelul unor secvențe hidrofobe, astfel încât domeniile care vor funcționa ca domenii citosolice să fie de la început plasate în citosol. Când proteina trebuie să aibă mai multe domenii TM aceasta se realizează printr-o succesiune de rutine
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cavitare (gastro intestinal, traheo-bronșic, ureterovezical, tubar-uterin) sau în structurile globului ocular (iris, mușchi ciliar). 7.3.1. Clasificare și organizare tisulară Mușchiul neted are structură și funcții diferite mușchiului scheletic; nu prezintă aspectul striat caracteristic acestuia. Acești mușchi nu se inseră pe oase, iar forța dezvoltată sau scurtarea acestora asigură motilitatea organelor interne. Mușchii netezi se clasifică în viscerali (unitari) și multiunitari, după sincițialitate și caracterele joncțiunii neuromusculare. Mușchiul neted unitar formează sinciții funcționale (masă citoplasmatică rezultată din unirea mai multor
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
forma porfobilinogen. Patru molecule de porfobilinogen vor condensa pentru a forma tetrapirol linear, care apoi va cicliza. O parte din lanțurile inelului tetrapirolic vor fi succesiv reduse prin reacții enzimatice suplimentare rezultând protoporfirina IX. La nivel mitocondrial, Fe+2 este inserat în inelul protoporfirinic, reacție catalizată de o enzimă numită ferochelatază. Produsul, hemul este oprit prin sinteza primei enzime a acestui proces δ aminolevulinat sintetaza. Astfel, sinteza hemului este reglată prin sinteza sa proprie. 10.2.2. Proprietățile structurale ale hemoglobinei
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
component activat îl activează pe următorul din secvență. Activarea complementului are scop de apărare împotriva infecției direct prin celulele killer și prin declanșarea fagocitozei. Ultimele 5 componente din sistem (C5-C9) se combină în complexul proteic de atac membranar, care se inseră în membrana celulei țintă, formând un por larg. Când densitatea porilor este mare are loc liza celulară. Activarea complementului duce și la formarea unor fragmente de complement active ce facilitează fagocitoza. 12.4. Imunitatea specifică sau dobândită Imunitatea specifică implică
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
lanțurilor grele de Ig M numite lanțul μ; gena pentru lanțul ușor al moleculelor de imunoglobulină este rearanjată și are loc sinteza lanțului ușor; lanțul ușor se combină cu lanțul μ, care apoi se deplasează de la nivel citoplasmatic și se inseră în membrana celulară ca parte a moleculei de Ig M; urmează sinteza celui de-al doilea lanț greu numit lanțul δ; aceasta conduce la formarea moleculei de IgD care de asemenea se va insera în membrana celulară. Celula prezintă acum
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
deplasează de la nivel citoplasmatic și se inseră în membrana celulară ca parte a moleculei de Ig M; urmează sinteza celui de-al doilea lanț greu numit lanțul δ; aceasta conduce la formarea moleculei de IgD care de asemenea se va insera în membrana celulară. Celula prezintă acum atât molecule de Ig M cât și molecule de Ig D, legate prin gruparea carboxi-terminală la nivelul membranei celulare și extinse către mediul extern prin regiunea variabilă NH2-terminală. Acestea servesc ca loc de recunoaștere
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
un potop mare, cum n-o să mai fie „cât o fi lumea și Ardealul”. în căutările mele nu am găsit acest motiv (sau vreunul similar) atestat în legende din afara arealului românesc. Până la proba contrarie, pot să consider că acest episod - inserat în legenda biblică - este de proveniență românească. O primă întrebare este legitimă. Are acest episod vreo semnificație ? Răspunsul meu este afirmativ. În primul rând pentru că, în general, în creațiile folclorice arhaice nu sunt vehiculate decât accidental motive gratuite. Despre o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acesta din urmă este ecoul unei mentalități arhaice și complexe privind creația în general și, în special, cea prin construcție. Analiza celor câteva episoade ale variantelor românești ale legendei potopului mi-au permis depistarea și evidențierea unor străvechi motive magico-rituale, inserate în structura epică a mitului biblic. Ceea ce am vrut să demonstrez este faptul că aceste inserții au fost obligatorii. Ele au modificat în mod esențial statutul personajelor și relațiile dintre ele, permițând astfel adoptarea (prin adaptare) a unui mit străin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
diferit : eroul întemeiază incorect un templu, o piatră din zidărie îl rănește, eroul dărâmă construcția și - prin puterea magică a cuvântului - alungă demonii și întemeiază un templu „bun”. Eventuala cauză a modificării scenariului este lesne de bănuit. Autorul care a inserat acest episod sau autorii ulteriori care l-au recopiat nu și-au permis să pună pe seama lui Isus o „greșeală rituală”. În orice caz, faptul că este vorba de o inserție pare a fi evident ; nici una dintre celelalte versiuni ale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu un număr atipic : 4 și un scenariu atipic : 2 + 2 (doi copaci mint, doi spun adevărul). Un al doilea copac (paltinul) care să spună adevărul pare superfluu - o altă cauză care mă face să cred că paltinul a fost inserat ulterior în scenariul legendei (107) . 3. În variantele redacțiunii moderne, paltinul este blagoslovit să stea „înaintea bisericii” și să „strige [= cheme] norodul la bise rică”, cu evidentă trimitere la funcția creștin-ortodoxă a toacei de paltin. Remarc cât de importantă este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prin văzduh (cu trupul sau cu sufletul) „erau un subiect atât de familiar la Atena - notează E.R. Dodds -, încât Sofocle se referă la ele în Electra, fără a simți nevoia să dea nume” (67, p. 167). Paranteza pe care am inserat-o, cuprinzând o lungă, dar deloc exhaustivă enumerare, are rostul de a arăta că „imaginea” unor preoți traci despre care se credea că stăpânesc fenomenele atmosferice călătorind prin nori (pe balauri sau pe alte vehicule fantastice) nu era o „imagine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ca obiect solomonarul : „Este o zisă, iar țărănească”. Cele de mai sus ne îndreptățesc să credem că apelativul solomonar nu era încă, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, generalizat în lexicul românesc. Această situație l-a determinat pe autor să insereze nota explicativă, pentru ca termenul să poată fi corect înțeles atât de orășeni, cât și de românii din afara Ardealului. Vezi, de exemplu, cum își justifică poetul nota anterioară : „Aceasta trebuie să tălmăcesc, fiindcă mulți doară nu vor înțelege”. Faptul că I.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de ce face asta, el mi-a răspuns destul de evaziv, cum răspund de regulă țăranii atunci când vreun „domn de la oraș” le pune întrebări indiscrete : „Așa..., e un obicei pe la noi. Mai înmiresmează aerul” (93). 4. Vița-de-vie și iedera. Zalmoxis vs Dionysos Inserez aici câteva pagini referitoare la utilizarea vinului, având în vedere că și acesta este o substanță psihotropă de origine vegetală, o licoare care a jucat un rol esențial în desfășurarea unor practici rituale și manifestări religioase. În plus, așa cum se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai complete și mai coerente (în coordonatele unei logici a magicului) (85, p. 108 ; 114, p. 199 ; 170, pp. 461 și urm. ; 171, p. 86). Este evident faptul că aceasta este forma originară a textului, iar termenul tiriac a fost inserat la un moment dat. Este posibil ca rostirea descântecului cu tiriac (de tipul celui atestat în 1784) să fi fost concomitentă cu administrarea remediului evocat. Într-un manuscris din aceiași ani se recomandă : pentru om mușcat de șarpe „să iei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
reale, nu cele fictive și imaginare; ar căuta remedii în contra ignoranței și improbității, iar nu remedii scrise pe hârtie în contra organizațiunii actuale. [10 aprilie 1882] ["D. N. BASSARABESCU NE ÎNTREABĂ "] D. N. Bassarabescu ne întreabă dacă din partea redacției a fost inserat în "Timpul" articolul privitor la d-sa și semnat de d. Miulescu, tipograful. Acel articol purtând o semnătură personală e pur și simplu o inserțiune prin care tipograful se apără în contra acuzărilor ce i se adusese și nu privește deloc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
reacția tovarășilor săi fusese una destul de vehementă. Fusese nevoie de tot tactul lui Barna pentru a-i potoli să nu pornească înapoi ca să se răzbune. Le înțelegea frustrarea fiindcă Oksana identificase foarte exact sursa acestei nemulțumiri. Nișa în care se inseraseră clonele se micșora dramatic, îngustată pe de o parte de propriii lor copii și pe de alta de acțiunile împăratului. Universul îi gonea spre marginile sale, iar meritul Oksanei fusese acela pe a-i fi explicat că e mult mai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în care regizorul, în efortul său de a recrea un text literar într-o manieră cît se poate de autentică, contracarează tendința către nemediere din mediul cinematografic cu ajutorul unor elemente narative care semnalează medierea. Astfel, de mai multe ori Rohmer inserează în filmul care rulează pe ecran propoziții din textul narativ al lui Kleist, metodă care a fost folosită cu succes de Fassbinder în Fontane: Effi Briest. O aluzie la mediere se realizează în mod asemănător atunci cînd vocea unui narator
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
lucru implică o anumită strategie narativă, așa cum a fost notată mai sus: elementele de suspans trebuie să fie distribuite cu grijă, iar simpatia sau nemulțumirea cititorului față de un anumit personaj trebuie să fie atent ghidate. Din acest motiv, naratorul își inserează interpretările și evaluările sub forma unor comentarii sau construiește o retorică ce operează subliminal sau le oferă cîtorva personaje privilegiul de a-i comunica cititorului cele mai intime gînduri, în timp ce altele sînt private de acest privilegiu. Pe scurt, prezența unui
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
secară, tinde să limiteze perspectiva narativă la punctul de vedere al eului care trăiește. 7.1.8. Probleme ale demarcației auctorial-personal Cînd nu doar expresii individuale, ci și argumente, explicații și motivații construite din punctul de vedere al personajului sînt inserate în textul narativ, a fost făcut un pas mai departe în direcția situației narative personale pe cercul tipologic. Leo Spitzer și, după acesta, G. Steinberg au atras atenția asupra propozițiilor cauzale care atașează un motiv personal relatării auctoriale. Spitzer vorbește
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
rememorării, cu desfășurarea lui caracteristică, "În zadar caut să-mi aduc aminte împrejurările în care a avut loc despărțirea și ce-am simțit cu prilejul ei... Presupun... Știu". Aici putem vedea cum rememorarea depășește bariera distanței temporale a evenimentelor fictive, inserînd cel puțin o explicație generală acolo unde un gol al memoriei lasă lucrurile incerte. Nu poate exista nici un dubiu că cititorul își imaginează eul narator în timp ce citește începutul acestui capitol, însă este doar vag conștient de eul care trăiește din
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ceea ce e memorabil într-o societate atunci cînd memorizarea unui eveniment își pierde suporturile fizice stabile? Tendința către mobilitate decurge în mod evident din simplificarea materialului. Utilizarea "mobilelor" (birou mobil, radiotelefon, telecopiator în mașină etc.) îmbogățită prin transmisia numerică se inserează în mutația actuală a comportamentelor și răspunde nomadizării generale prin care garantează și întreține permanenta nevoie de comunicare. Mișcarea vine de departe, ca și centrarea pe destinatar, consecință a mobilității crescînde a suporturilor. Factor de confort și autonomie crescută pentru
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
vezicule lipidice ce conțin în special colesterol și fosfolipide (în raport molar 1:3). Aceste vezicule de dimensiuni mari sunt fragmentate printr-un proces de emulsionare, în care acizii biliari (ca molecule izolate sau sub formă de micelii simple) se inseră printre moleculele lipidice și duc la formarea de vezicule de dimensiuni mult mai mici, numite și micelii mixte (fig. 14, după Costanzo L. S.). Intr-un miceliu sunt ~7 molecule de acizi biliari pentru fiecare 2-3 molecule de fosfolipid și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cardiac (0,8 s la 75 bătăi/min) constă din sistolă (contracție, 0,5 s) și diastolă (relaxare, 0,3 s), cu modificări corelate de presiune și volum pentru fiecare din camere (fig. 40). In cadrul sincițiului miocardic celulele "se inseră" una pe alta. Ca urmare, contracția lor duce la cresterea tensiunii parietale, cu creșterea presiunii intracavitare (conform legii Laplace). Presiunea ventriculară o depășește imediat pe cea atrială și se închide valva AV, trecându-se în faza de sistolă izovolumică (30
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
imediată a valvelor atrioventriculare. Evident că valvele sunt închise sau deschise în funcție de presiunea ventriculară de o parte și de cea atrială sau arterială de cealaltă parte a valvei respective. Toate cele patru valve ale cordului sunt constituite din valvule (cuspi) inserate pe inele fibroase ce sunt parte componentă a scheletului fibros al cordului. Valvele atrioventriculare nu se răsfrâng spre atrii (nici la presiune ventriculară maximă), deoarece sunt ancorate de mușchii papilari, prin cordaje tendinoase. Mușchii papilari se contractă simultan cu miocardul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de echilibru mecanic, după cum urmează. Se poate spune că cel mai important mușchi inspirator este diafragmul. Paralizia selectivă a mușchilor intercostali prin transecția măduvei în regiunile cervicale inferioare nu afectează prea mult respirația deoarece diafragmul nu este afectat. Diafragmul se inseră pe coastele inferioare, stern și coloana vertebrală; este inervat de nervii frenici stâng și drept, câte unul pentru fiecare jumătate de diafragm (fibrele nervoase provin din măduva cervicală, C3 - C4). In respirația obișnuită (bazală, de repaus) domul diafragmatic se mișcă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]