2,850 matches
-
revistei "Școala" din 1905: "învățătorul să nu scape din vedere faptul că elevul este centrul acțiunii pedagogice, el este axa principală în jurul căreia se mișcă tot învățămîntul". Materia de învățămînt, învățătorul continua el sînt mijloace secundare (24, p. 37). Tînărul institutor, abia de 22 de ani, care nu venise încă în contact cu occidentul, formula unul din principiile fundamentale ale "educației noi" "școala axată pe copil"! Patru ani mai tîrziu, Ioan Slavici susținea cu căldură ideea dezvoltării copilului în condiții de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
schimb de texte trimise copiilor din alte localități și prin care se puteau îmbogăți cunoștințele și experiența de viață a acestora. Treptat, C. Freinet a adăugat noi tehnici devenite mai tîrziu faimoasele tehnici Freinet creînd o puternică mișcare în rîndul institutorilor francezi, în sprijinul aplicării ideilor educației noi. Pentru promovarea unui nou spirit în învățămîntul primar francez, C. Freinet a organizat periodic congrese, a condus numeroase reviste, a publicat un impresionant număr de lucrări (17). Tehnicile sale, de o mare varietate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care vrem s-o dăm, așa cum se definește prin cei mai buni pedagogi, presupune realizarea anumitor condiții materiale și sociale fără de care efortul nostru va rămîne neputincios" (18). Spațiul nu ne îngăduie să ne oprim mai îndelung asupra acestui admirabil institutor care a reușit să scoată din inerție un întreg sistem școlar și să creeze o mișcare puternică, favorabilă schimbării. 7.3. Progresivismul În Statele Unite ale Americii, lupta împotriva școlii tradiționale începuse încă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, cînd s-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1905), L'école sur mesure (1921), L'orientation professionelle, ses problèmes, ses méthodes (1922), Comment diagnostiguer les aptitudes chez les écoliers (1933). În 1912 Claparède a creat la Geneva Institutul J.-J. ROUSSEAU pentru cercetări în domeniul pedagogiei și pregătirea institutorilor. Psihologia copilului și pedagogia experimentală a fost tradusă și tipărită în limba română în 1924, de VIRGIL V. DUICULESCU, după ediția a VIII-a (1920); lucrarea a apărut și în colecția "Lucrări fundamentale de pedagogie", E.D.P., București, 1975, traducere de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
crease Societatea corpului didactic de toate gradele din România. Întrucît aceasta nu reușește să cuprindă toate problemele învățămîntului, mai ales ale celui primar, s-a destrămat (1898). Învățătorii din mediul urban s-au organizat în 1899 într-o Asociație a institutorilor și institutoarelor din România; atît timp cît învățătorii rurali au conceput organizația lor ca un organ de luptă, ca nu s-a putut constitui (Cf. C. IONESCU-LUNGU, Spovedanie, Ploiești, 1932). Îndată ce s-a conturat ideea unei asociații care-și propunea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
copilărie, până În pragul primei adolescențe. Pe Întunecatul general Boteanu de peste drum de noi și de bordelul șchioapei Îl vedeam zilnic ieșind din casa lui veche și posomorâtă, cât o cetate, cu ziduri mucede și cu duzi bătrâni; ca și pe institutorul G.D. Scraba, mândru de mustățile lui, autor al cărților de citire răsfoite de mai multe generații de școlari; sau pe surorile Roșu, fete bătrâne, amabile și surâzătoare, singurele tutungioaice evreice din București, fiice ale unui erou mort la Grivița; ca
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
festivă în care, odată cu strigarea catalogului, foștii elevi au relatat ce s-a petrecut în viața și activitatea lor de la precedenta întâlnire, 27 mai 2000. Astfel, am aflat că unii dintre foștii mei elevi au dobândit diplome universitare și sunt institutori, că alții, la vârsta de 50 de ani sunt studenți boboci la facultăți unde se remarcă prin seriozitate și rezultate bune, fiind chiar bursieri, că unul dintre ei, care a îmbrățișat cariera militară a dobândit recent gradul de general, că
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
urmează cursurile primare și gimnaziale la Vaslui și Dorohoi, localități în care familia sa se mută datorită serviciului tatălui său, Constantin Zarojanu, funcționar la administrația financiară. În perioada 19141919, elev în particular la Institutul Anastasie Bașotă din Pomârla, funcționează ca institutor suplinitor, la școala primară din comuna Corlățeni, județul Dorohoi. După absolvirea cursurilor Facultății de Drept de la Universitatea Al. I. Cuza din Iași și a școlii de ofițeri de administrație din Oradea, intră, în 1924, în magistratură, parcurgând - așa cum cereau rânduielile
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Gh. - îmi vorbește despre o mașinație murdară săvârșită la adresa mea. Îmi spune că, în timpul cât am lipsit fiind plecat în excursia „Tinerimii Române”, colegul nepremiat la acel concurs a dorit să aibă și el o satisfacție și, ajutat de un institutor de la Școala de aplicație din incinta școlii și de profesorul de agricultură și practică agricolă, au modificat notele mele la pedagogie, practica pedagogică, științe agricole și practică agricolă pe ultimul trimestru, diminuând la mine și adăugând din plin colegului meu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
agricole și practică agricolă pe ultimul trimestru, diminuând la mine și adăugând din plin colegului meu binevoitor, au făcut în așa fel încât acesta a trecut de pe locul trei pe primul loc, devansându-mă cu câteva sutimi la media generală. Institutorul nu prea mă simpatiza și nu m-am mirat de atitudinea lui, dar n-am înțeles cum s-a pretat profesorul agronom la așa ceva, când eu îl iubeam și-l prețuiam ca om și pedagog. După această destăinuire nu m-
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Facultatea de Filologie a Universității Al.I.Cuza și la Facultatea de Matematică, pe care le-a absolvit cu rezultate deosebite. A funcționat ca învățător la școlile primare din Râșcani, Românești, Nicoreni, Baia de Fier, iar între anii 19451952 ca institutor la Școala de Aplicație a Școlii Normale Vasile Lupu din Iași. La 1 septembrie 1952 a fost încadrat profesor de matematică la școli din orașul Iași, din care 27 de ani la Liceul Internat C. Negruzzi, de unde a ieșit la
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
kilometri de Jibrieni, sat de lipoveni de unde se putea merge cu caicele pe mare până la Vâlcov. Iar de la Vâlcov toate drumurile erau posibile dar numai pe apă: Chilia, Câșlița Dunăre, Tulcea, Reni Galați. Aici l-am întâlnit și pe simpaticul institutor Ion Rogojină, om vesel, luminos și mai așezat în vârstă față de ceilalți. Cele 40 de zile treceau repede și frumos în tabăra străjerească. Stăteam în corturi care deveneau seara obiectivul de atac al țânțarilor. La baltă ne distram cu chefalii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
În numele său, Victor Ion Popa a ținut să cuprindă și pe acela al tatălui, institutorul Ion Popa din Bârlad, bine cunoscut în localitate. Tatăl scriitorului locuia pe str. Cuza Vodă nr. 15, dincolo de podul Pescăriei, în mahalaua Podeni. De fapt, istorica vatră a tîrgului o formau străzile Paloda, Strîmba și Ștefan cel Mare care, trecând
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93466]
-
nu de țăran) - dintr-o clasă tânjitoare și rupt si de această clasă, și deci singur și fără atingerea lui Anteu. Replica lui Popovici-Bănățeanu, la noi, și deci în sens invers, e dată de Creangă, care (personalitate puternică; incult; preot; institutor; trăind în vremuri mai vechi decât ceilalți și deci mai ușoare, și păstrând viu în suflet imaginea vieții din Humulești dinainte de formele noi; trăind o viață de tîrgovăț fără pretenții etc.) a putut rămânea țăran, ca Slavici și Coșbuc, și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
paralel, pe desfășurarea de activități pe mai multe direcții: a fost profesor-consilier la Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică Vaslui și profesor-asociat la Școala Sanitară Postliceală din aceeași localitate, apoi profesor-metodist la Liceul Pedagogic din Botoșani și profesor-asociat la Colegiul de Institutori Limbă Engleză din Botoșani. în 1999 publică la Editura NONA, din Piatra Neamț, volumul de proză „Zilele Demiurgului”, însă de peste 20 de ani a colaborat cu numeroase reviste și ziare din Iași („Cuvânt studențesc”, „Strict studențesc”), Vaslui (”Repere psihopedagogice”, “Vremea nouă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ziarul „Keleti Ujsag”, M. Szendrey, directorul teatrului maghiar, Ion Minulescu, directorul general al artelor, d nele Xenopol și Aida Vrioni, din partea soc. scriitoarelor române, Sarina Casvan-Pas, căpitan Tomiță, F. Dumitrescu, dr. Mussu, delegat al „Asociației medicilor”, I. Cruțescu, președintele soc. institutorilor cu o delegație de 20 membri, Perpessicius, A. Bacaloglu și ziariștii: P. Șeicaru, Brănișteanu, G. A. Mitanie, C. Angelescu, C. Soldan și C. Orășanu. Au depus coroane și jerbe de flori naturale: „Soc. scriitoarelor române”, „Soc. scriitorilor români”, soc. scriitorilor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Iulian, doamnele: Aristizza Romanescu, Amelia Weiner-Nottara, Frosa Saranni, Alexandrina Alexandrescu, Mauriciu-Cohen-Lânaru, Ștefan Velescu, Hortansa Cheminger-Davilla, Cornelia Kernbach, Gheorghe din Moldova, Paul Scorțeanu, B. Vermont, Al. Brăescu, Lazăr Bădescu, Matei Eminescu (fratele poetului) etc., etc. De asemenea, elevii școalei normale de institutori, ai șlcoalei de belle-arte, ai conbservatorului de muzică și declamație, studenți universitari, elevi ai școalei de infantrerie. înmormântarea, deși simplă, fără pompă și nicio podoabă, a fost pătrunsă de o solemnitate duioasă și sinceră, tocmai prin simplitatea ei. Flori, în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
marele său talent, care s-a manifestat în grupul „Convorbirilor literare”. în fața Universității a luat cuvântul Grigore Ventura prim-redactor al „Adeverului”, în numele presei. La poarta cimitirului, Ștefan C. Mihăilescu, abia putându-și stăpâni plânsul, se adresă elevilor școalei de institutori: - Băieți, al vostru a fost Eminescu; datoria e să-l luați voi, pe umerii voștri, să-l duceți la mormânt. Iar în fața mormântului deschis, abia putu rosti, înecat în lacrămi, o scurtă cuvântare Dr. Neagoe, admirator și intim prieten al
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Stăruința și hatârul, Const. S. Popovici scrie Izvoarele neîncrederii în sine a românului, iar I. U. Grozescu traduce, după Frédéric Tracy, Elemente de ideologie. Instrucția fiind privită ca posibilă „înălțare a gradului de responsabilitate”, se analizează activitatea școlilor normale pentru institutori, apar considerații despre învățământul clasic, sunt examinate opiniile lui J.-J. Rousseau despre cultivarea simțurilor, este susținut umanismul (Petru Gârboviceanu, Humanismul și realismul). Dacă în partea științifică revista aduce o abordare din perspectivă clasică a ideilor timpului, partea literară oscilează
ŢARA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290072_a_291401]
-
de predare maghiară din Sânmiclăuș, urmează cursurile gimnaziale la Gheorghieni, iar pe cele liceale la Năsăud, Brașov și Blaj, absolvind în 1895. Scurtă vreme e practicant la cancelaria notarială din Bicaz, apoi, trecând munții, din 1896 va fi pedagog și institutor la Craiova. După ce efectuează stagiul militar la Triest și Pola, se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, al cărei licențiat devine în 1902. Printre profesori se numără Titu Maiorescu - magistrul preferat, pe care îl va
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
TEODORESCU-BRANIȘTE, Tudor (12.IV.1899, Pitești - 23.III.1969, București), gazetar, prozator, memorialist și traducător. Este fiul Anastasiei și al lui Ioan Teodorescu, institutor. Urmează școala primară și șase clase de liceu la Pitești. În timpul refugiului din 1916 ajunge, împreună cu familia, la Bârlad, unde lucrează într-un spital militar. Aici cunoaște lipsurile provocate de război, dar reușește să își dea examenele pentru clasa a
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
Comitetului școlar, Comițiului agricol și al altor comitete și comiții TACHE FARFURIDI, avocat, membru al acestor comitete și comiții IORDACHE BRÂNZOVENESCU, asemenea NAE CAȚAVENCU, avocat, director-proprietar al ziarului Răcnetul Carpaților, prezident fundator al Societății enciclopedice cooperative "Aurora economică română" IONESCU, institutor, colaborator la acel ziar și membru al acestei societăți POPESCU, asemenea GHIȚĂ PRISTANDA, polițaiul orașului UN CETĂȚEAN TURMENTAT ZOE TRAHANACHE, soția celui de mai sus UN FECIOR ALEGĂTORI, CETĂȚENI, PUBLIC În capitala unui județ de munte, în zilele noastre ACTUL
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
citate cu multă deferență. Criticile lui Laerțiu făceau autoritate. Totuși reputația lui Laerțiu a trăit într-un cerc restrâns și nu i-a supraviețuit 337. Nicolae Scurtescu era cunoscut iarăși într-un cerc mărginit. Îl cunoșteau intelectualii, profesorii, ziariștii, studenții. Institutor în București, scria în Telegraful și în alte publicații, avusese câteva polemici și întrebuința stilul declamator, atât de mult la favoare pe vremea aceea. După urma lui Scurtescu a rămas o dramă în versuri intitulată Rhea Silvia și un volum
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui Zamfirescu conține bucăți cari pe vremuri plăceau mult și erau citate aproape cu admirație; de pildă poezia Lună, lasă-mă să dorm.341 bucureștiul în 1871 173 338. Nicolae V. Scurtescu (1844-1879), publicist, poet și autor dramatic, a fost institutor în București, redactor la Ghimpele ș.a. Autorul unor drame istorice în versuri: Rhea Silvia (1873) și Despot-Vodă (1875) și al unui volum de versuri irelevant (Poezii, 1877). 339. Bacalbașa notează cu aproximație primul vers al citatului, corectat în text de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că nu am putut să le 45 Dimensiunile vitrinelor au fost comandate de conducerea Complexului muzeal Fălticeni, care a greșit lungimea picioarelor. Păreau ca de cocostârc În sălile Galeriei. Au fost tăiate cu bomfaierul, pentru a le face folosibile... 46 Institutor Dumitru Balan, din Fălticeni, președintele Comitetului orășenesc de cultură și educație socialistă, sprijinitor ferm al „Galeriei”, lovită chiar de conducerea muzeului! 47 Stând În birou, cei de la Serviciul Propagandei O.N.T. nu aveau de unde să știe ce comori se aflau
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]