6,665 matches
-
de nivelul său de instrucție. Mai mult, diferența de status dintre doi frați crescuți împreună este în medie de 23 de puncte ale scalei de status. În cazul în care cei doi frați au același IQ și același nivel de instrucție, diferența scade la 21 de puncte. Pentru comparație, diferența medie de status social dintre doi indivizi luați la întâmplare este de 28 de puncte. Inegalitățile de venit par, la rândul lor, să nu fie determinate de nivelul de instrucție sau
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de instrucție, diferența scade la 21 de puncte. Pentru comparație, diferența medie de status social dintre doi indivizi luați la întâmplare este de 28 de puncte. Inegalitățile de venit par, la rândul lor, să nu fie determinate de nivelul de instrucție sau de moștenirea socială, ci de o anumită „inegalitate a norocului”. Concluzia lui Jencks este că, într-o societate diferențiatoare în mod febril, imprevizibil și irezistibil, este iluzoriu să vrei să egalizezi condițiile sociale oferind șanse de pornire egale, căci
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
școală și mobilitatea socială din aceeași perspectivă ca și Jencks au ajuns la concluzii mai puțin paradoxale. Comparând șansele de acces la studii și locuri de muncă după origine socială și sex, Girod (1977) ajunge la următoarele concluzii: - nivelul de instrucție la fete depinde de mediul social; - femeilor le trebuie mai multă școală decât bărbaților pentru a atinge același nivel al reușitei profesionale; - femeile recuperează prin căsătorie (prin statusul soțului) ceea ce au pierdut în beneficiul bărbaților pe plan profesional. Sintetizând rezultatele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Sintetizând rezultatele cercetărilor dedicate testării ipotezei ascensiunii mecanismelor de selecție meritocratice în țările dezvoltate în perioada 1960-1992, Goldthorpe (1997) stabilește că în cercetările inițiale (Blau și Duncan, 1967; Featherman și Hauser, 1978) datele arătau o întărire a efectului nivelului de instrucție asupra statusului social de destinație, precum și scăderea impactului originii sociale asupra destinației și chiar o slăbire a relației dintre origine și realizările educaționale ale indivizilor. Cu alte cuvinte, indicii clare ale unei evoluții spre meritocrație. Prin contrast, studiile mai recente
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
chiar o slăbire a relației dintre origine și realizările educaționale ale indivizilor. Cu alte cuvinte, indicii clare ale unei evoluții spre meritocrație. Prin contrast, studiile mai recente, cele din anii ’90 mai ales, evidențiază o slăbire a influenței nivelului de instrucție asupra destinației sociale și un impact constant al originii sociale asupra destinației, descoperiri care infirmă ipotezele empirice ale tezei meritocrației în expansiune. 3.1. Critica rezultatelor testelor la care au fost supuse ipotezele meritocraticetc "3.1. Critica rezultatelor testelor la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
denumit de Boudon „meritocratic” exprimă un model de reproducere socială mediată prin școală, care ar înlocui mecanismele de reproducere directă, fără ca prin aceasta inegalitățile de șanse sociale să fie influențate în mod real. Într-o meritocrație adevărată, nici nivelul de instrucție realizat, nici destinația socială nu trebuie să fie dependente de originea socială. În modelul meritocratic propus de Boudon, școala este doar un mediator al impactului originii sociale. Or, așa cum arată cvasitotalitatea studiilor dedicate surselor rezultatelor școlare, durata carierei în sistemul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dedicate surselor rezultatelor școlare, durata carierei în sistemul educațional sau performanțele școlare sunt cel mai puternic determinate tocmai de originea socială, de statusul socioeconomic al părinților. Pe de altă parte, chiar dobândirea unei dovezi empirice a creșterii influenței nivelului de instrucție asupra statusului social final al persoanei nu trebuie interpretată exclusiv în termenii utopiei meritocratice. Este discutabilă, de pildă, presupoziția că selecția ocupațională pe baza calificărilor aduce un spor de competență și o creștere a productivității. Creșterea importanței diplomelor pentru ocuparea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
promovarea socială poate chiar să constituie un indicator al scăderii egalităților de șanse. O altă critică posibilă vizează abilitățile exersate în cadrul pozițiilor ocupaționale care constituie destinațiile sociale. Pentru multe ocupații din domeniul serviciilor, precum și pentru micii întreprinzători, abilitățile dobândite prin instrucție școlară formală sunt irelevante. Capacitățile de interrelaționare sau însușirea unui „spirit întreprinzător” sunt în mult mai mare măsură meritul socializării primare, în cadrul familiei, decât al instrucției școlare. Este discutabilă, prin urmare, reducerea meritului individual la nivelul de instrucție atins sau
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sociale. Pentru multe ocupații din domeniul serviciilor, precum și pentru micii întreprinzători, abilitățile dobândite prin instrucție școlară formală sunt irelevante. Capacitățile de interrelaționare sau însușirea unui „spirit întreprinzător” sunt în mult mai mare măsură meritul socializării primare, în cadrul familiei, decât al instrucției școlare. Este discutabilă, prin urmare, reducerea meritului individual la nivelul de instrucție atins sau la rezultatele școlare, la fel ca și considerarea unei relații semnificative între originea și destinația socială drept o dovadă a unor mecanisme nemeritocratice de atingere a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dobândite prin instrucție școlară formală sunt irelevante. Capacitățile de interrelaționare sau însușirea unui „spirit întreprinzător” sunt în mult mai mare măsură meritul socializării primare, în cadrul familiei, decât al instrucției școlare. Este discutabilă, prin urmare, reducerea meritului individual la nivelul de instrucție atins sau la rezultatele școlare, la fel ca și considerarea unei relații semnificative între originea și destinația socială drept o dovadă a unor mecanisme nemeritocratice de atingere a unor poziții sociale. 3.2. Reacția individualist-metodologică - Raymond Boudontc "3.2. Reacția
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
apud Cherkaoui, 1997, pp. 199-200) obține aceleași rezultate, însă reface interpretarea, arătând că lipsa de asociere constatată se datorează inadecvării dintre ritmurile de schimbare a structurilor școlare și, respectiv, sociale. Boudon explică paradoxul plecând de la premisele modelului meritocratic. Nivelul de instrucție al fiului depinde de statusul social al tatălui, iar statusul social al fiului depinde de nivelul de instrucție al acestuia, însă pentru ca relația dintre mobilitatea școlară și cea socială să fie vizibilă este necesară o adecvare între cele două relații
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
datorează inadecvării dintre ritmurile de schimbare a structurilor școlare și, respectiv, sociale. Boudon explică paradoxul plecând de la premisele modelului meritocratic. Nivelul de instrucție al fiului depinde de statusul social al tatălui, iar statusul social al fiului depinde de nivelul de instrucție al acestuia, însă pentru ca relația dintre mobilitatea școlară și cea socială să fie vizibilă este necesară o adecvare între cele două relații de determinare, ceea ce nu este cazul în majoritatea țărilor analizate. Rotariu (1985) a reluat aceeași problemă și a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
persoanei este dependent de cariera sa școlară. 4. Liberalizarea accesului la diplome a determinat un anumit optimism cu privire la șansele școlii de a contribui la democratizarea societății. Dat fiind însă că numărul de poziții sociale înalte, asociate unui anumit nivel de instrucție, este limitat prin constrângeri structurale care țin arareori seama de evoluția sistemului educațional, devine evident faptul că o creștere puternică a numărului celor care ajung la un anumit status școlar nu va duce pentru fiecare dintre deținătorii diplomelor respective la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
început vor fi eliminați mai greu mai târziu). - inegalitățile de reușită nu reproduc doar inegalitățile de acces: studiul din 1969 al lui Paul Clerc arată că la venituri egale reușita copiilor depinde de nivelul diplomei părinților, în timp ce la nivel de instrucție egal al părinților, reușita copiilor nu depinde de veniturile părinților; - inegalitățile de acces nu sunt explicate doar de reușita la examenele anterioare. La aceeași notă la CM2, în clasa a VI-a intră mult mai puțini copii de muncitori decât
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mari în ceea ce-i privește pe țărani. Evoluția accesului la educație în Bulgaria, Cehia, Polonia, Rusia, Slovacia și Ungaria între 1945 și 1985 este analizată în detaliu de Gazenboom și Nieuwbeerta (1999). Ei constată o semnificativă creștere a nivelului de instrucție mediu atins pentru perioada de referință, în toate țările luate în considerare. Sporul cel mai puternic s-a înregistrat mai ales până în 1970, după care evoluțiile au fost mai degrabă stagnante. Până în 1975, în toate țările s-a produs egalizarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acces în școli au fost, în primul rând, de natură socială - reușita școlară a depins în întreaga perioadă de originea socială a candidatului. Principalul determinant al duratei carierei școlare evidențiat în studiul celor doi sociologi olandezi a fost nivelul de instrucție mediu al tatălui și al mamei. La acesta se adaugă resursele culturale din familia de origine și, cu un efect mai slab, dar consistent, capitalul politic al familiei, măsurat prin apartenența la partidul comunist. Cum se explică persistența acestor puternice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care se bazează pe sporirea investițiilor în școlile deprivate nu aduc contribuții semnificative la creșterea șanselor școlare ale elevilor cuprinși în ele. Rezultatele la teste sunt cel mai puternic determinate de caracteristicile mediului familial și mai ales de nivelul de instrucție al părinților. Cheltuielile școlare, echipamentele și programele școlare contează mai puțin decât atributele corpului profesoral, dar și decât atributele grupului de camarazi de la școală, capitalul lor cultural moștenit și nivelul aspirațiilor lor școlare. Aici este și descoperirea cea mai interesantă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
intrașcoli este bine descompusă statistic. Aceasta se realizează cu ajutorul a două categorii de variabile: 1. variabile de ordin psihosociologic - atitudinea părinților față de muncă și față de venitul școlar al copilului; și 2. variabile factuale - condiții materiale de viață, venit, nivel de instrucție al părinților. Factorii psihosociologici explică rezultatele la test mai bine decât variabilele factuale (care acoperă 25% din varianță). Dacă introducem și variabilele specifice școlii, acestea explică rezultatele la teste ale elevilor mai bine decât cele factuale, dar mai puțin bine
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
exemplu real, luat din datele Barometrului de Opinie Publică din mai 2002 (realizat de Metro Media Transilvania). Tabelul de mai jos reflectă realizările școlare ale subiecților cu vârsta cuprinsă între 30 și 39 de ani din eșantion și nivelul de instrucție al taților lor. Evident, măsurarea mobilității are în vedere de cele mai multe ori pozițiile de status, indicate îndeobște de pozițiile ocupaționale. Exemplul nostru analizează mobilitatea școlară (raportul dintre nivelul de instrucție al părintelui și cel al copilului), atât din cauza temei acestui
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
30 și 39 de ani din eșantion și nivelul de instrucție al taților lor. Evident, măsurarea mobilității are în vedere de cele mai multe ori pozițiile de status, indicate îndeobște de pozițiile ocupaționale. Exemplul nostru analizează mobilitatea școlară (raportul dintre nivelul de instrucție al părintelui și cel al copilului), atât din cauza temei acestui curs, cât și din cauza absenței unei clasificări ocupaționale adecvate în sociologia românească, clasificare care ar permite nu numai categorisirea ocupațiilor, dar și ierarhizarea lor din punctul de vedere al prestigiului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Tabelul 12. Tabele de mobilitate pentru grupa 30-39 de ani Sursa: Barometrul de Opinie Publică, 2002 Putem distinge pe baza tabelului următoarele categorii: - imobilii - cei care au aceleași realizări școlare ca părinții lor; - mobilii - cei care au un nivel de instrucție diferit de cel al taților; mobilitatea poate fi, la rândul ei, ascendentă - când nivelul de instrucție al tatălui este mai mic decât cel al copilului - și descendentă - când nivelul de instrucție al copilului este mai mic decât cel al tatălui
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Putem distinge pe baza tabelului următoarele categorii: - imobilii - cei care au aceleași realizări școlare ca părinții lor; - mobilii - cei care au un nivel de instrucție diferit de cel al taților; mobilitatea poate fi, la rândul ei, ascendentă - când nivelul de instrucție al tatălui este mai mic decât cel al copilului - și descendentă - când nivelul de instrucție al copilului este mai mic decât cel al tatălui. Tabelul indică foarte clar că, pentru generația luată în calcul, fenomenul precumpănitor a fost cel al
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
părinții lor; - mobilii - cei care au un nivel de instrucție diferit de cel al taților; mobilitatea poate fi, la rândul ei, ascendentă - când nivelul de instrucție al tatălui este mai mic decât cel al copilului - și descendentă - când nivelul de instrucție al copilului este mai mic decât cel al tatălui. Tabelul indică foarte clar că, pentru generația luată în calcul, fenomenul precumpănitor a fost cel al mobilității sociale ascendente, frecvențele de deasupra diagonalei principale, fiind mult mai mari decât cele de sub
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pot fi explicate, de pildă, prin politicile educaționale, sociale și economice ale regimului comunist, ce au dus la o modernizare accelerată a societății românești, cel puțin din anumite puncte de vedere) au „forțat” trecerea multor indivizi la o treaptă de instrucție superioară. Tipul respectiv de mobilitate poartă numele de mobilitate structurală. El nu semnifică permeabilitatea straturilor sociale, ci mobilitatea determinată de modificarea structurii sociale de la o generație la alta. Mobilitatea structurală se calculează ca diferența dintre numărul total de indivizi și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
neconstrânsă de schimbările din structura socială din perioada comunistă. Această mobilitate este mare sau mică pentru o societate a cărei structură socială a evoluat precum în tabelul de mai sus? Imobilitatea înseamnă dependența destinației sociale (sau a unui nivel de instrucție) de originea socială (de capitalul școlar al tatălui, în acest caz). Pentru a estima gradul de permeabilitate socială a societății din tabelul de mai sus, trebuie să-i putem compara mobilitatea cu cea a unei societăți „ideale”, în care nu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]