2,609 matches
-
intrare în clasa I, ultimul an de grădiniță fiind recunoscut ca având drept obiective specifice cele care vizează antrenarea copilului pentru începerea școlarității. Cu aceste precizări se înțelege că ultimul an al ciclului preșcolar reprezintă anul pregătitor, asigurând continuitatea procesului instructiv-educativ și, în același timp, favorizarea copilului la activitatea școlară. E o realitate faptul că jocul didactic matematic constituie un mijloc nou, atractiv de realizare a sarcinilor număratului și socotitului. El conține o problemă, o sarcină didactică pe care trebuie s-
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
mai bine materialul expus de către profesor; ei dobândesc noile cunoștințe pe baza experiențelor efectuate, descoperind laturi noi ale fenomenelor, prin compararea datelor experienței cu fenomenele studiate anterior. Lucrările de laborator constituie o parte a procesului de invățământ, pentru realizarea sarcinilor instructiv-educative în predarea chimiei. Organizarea și desfășurarea lucrărilor de laborator poate fi făcută frontal și pe grupe de teme. La lucrările de laborator frontale, elevii execută aceeași lucrare, sub îndrumarea profesorului. Lucrările frontale pot fi executate individual sau pe grupe de
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
această categorie de beneficiari să ajungă la o cunoaștere mult mai nuanțată a acestora, fapt care se pare că duce la o transformare semnificativă a reprezentărilor sociale și nu doar În ce privește elementele periferice (vezi discuția asupra termenului compasiune). Specificul activității instructiv-educative În Învățământul special pentru deficienții de auz Profesor psihopedagog Ioana Cherciu Profesor lb. română Mioara Sandu Centrul Școlar pt. Educație Incluzivă ”Elena Doamna” Focșani-Vrancea În literatura de specialitate surdopsihopedagogia este tratată de cei mai mulți specialiști, ca știință cu obiective și sarcini
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Elena Doamna” Focșani-Vrancea În literatura de specialitate surdopsihopedagogia este tratată de cei mai mulți specialiști, ca știință cu obiective și sarcini proprii. Surdopsihopedagogia, ca știință independentă, studiază particularitățile dezvoltării psiho-fizice a copiilor cu disfuncție auditivă (surzi, hipoacuzici, asurziți) și mijloacele adecvate, compensatorii, instructiv-educative și recuperatorii În vederea formării personalității și Încadrării lor depline În climatul socio profesional. Sarcinile principale ale surdopsihopedagogiei sunt următoarele: 1. Studiază cauzele surdității și particularitățile dezvoltării psihice a copiilor cu deficiențe de auz. 2. Dezvăluie structura tipul și gradul surzeniei
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
structurarea conținutului informațional, În procesul de predare este absolut necesară repetiția zilnică, săptămânală și lunară. În etapa de Învățare, elevul deficient de auz realizează corespondențe (legături) Între imagine cuvânt dactilarea cuvântului semnul corespunzător. Un rol foarte important În eficientizarea procesului instructiv-educativ Îl deține conexiunea inversă, asigurată prin actul evaluării. În Învățământul special, evaluarea are un caracter multidisciplinar și include: evaluarea medicală, psihologică, pedagogică și socială În scopul identificării tipului și gradului de deficiență. Din perspectiva psihopedagogică, se remarcă evaluarea curriculară, psihodiagnoza
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
actul evaluării. În Învățământul special, evaluarea are un caracter multidisciplinar și include: evaluarea medicală, psihologică, pedagogică și socială În scopul identificării tipului și gradului de deficiență. Din perspectiva psihopedagogică, se remarcă evaluarea curriculară, psihodiagnoza și predicția școalară. La nivelul activităților instructiv-educative concrete, evaluarea urmărește cunoașterea randamentului școlar, respectiv a raportului dintre performanțele realizate și demonstrate de elevi și performanțele anticipate și proiectate de cadrul didactic. Profesorul are responsabilitatea de a realiza o corespondență Între actul transmiterii/ comunicării de informații și actul
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
fost observate Între percepția elevilor și a profesorilor pentru 16 dintre cele 32 de caracteristici de predare-Învățare folosite de autori În această cercetare. Asemenea diferențe Își găsesc explicația În faptul că profesorii pun un mai mare accent pe acele strategii instructiv-educative pe care elevii deficienți de auz nu le pot integra În stilul lor de Învățare. Lang, Dowaliby & Anderson (1994) au analizat 839 de situații critice care descriau eficiența și ineficiența actului de predare. Aceste date au fost colectate de autori
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
frecvent În legătură cu eficiența predării au fost cele legate de abilitățile de comunicare gestuală clară și corectă și de calitatea lecturilor/explicațiilor. Acestea au fost urmate de situații care descriau flexibilitatea profesorului și folosirea de către acesta a unei varietăți de strategii instructiv-educative. Aceste rezultate sugerează nevoia, percepută de către elevii deficienți de auz, ca profesorii să recunoască diferențele individuale legate de stilurile de Învățare ale elevilor lor. 1.3 Studiu asupra corelării stilurilor de Învățare ale elevilor deficienți de auz cu stilurile de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de Învățare În scopul potrivirii acestuia cu diferite modalități de predare ale profesorilor, pare un obiectiv dezirabil. Cercetările au arătat că pentru a crește adaptarea elevului la un anumit stil de Învățare, este nevoie de utilizarea Îndelungată a unei proceduri instructiv-educative care să explice acel stil (Hruska- Riechmann & Grasha, 1982). Studiile asupra eficienței unor strategii instructiv-educative specifice, cum ar fi Învățarea prin cooperare (Johnson, Johnson & Smith, 1991) sau Învățarea activă (Bonwell & Eison, 1991) contribuie la Înțelegerea modalității În care profesorii pot
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
obiectiv dezirabil. Cercetările au arătat că pentru a crește adaptarea elevului la un anumit stil de Învățare, este nevoie de utilizarea Îndelungată a unei proceduri instructiv-educative care să explice acel stil (Hruska- Riechmann & Grasha, 1982). Studiile asupra eficienței unor strategii instructiv-educative specifice, cum ar fi Învățarea prin cooperare (Johnson, Johnson & Smith, 1991) sau Învățarea activă (Bonwell & Eison, 1991) contribuie la Înțelegerea modalității În care profesorii pot facilita adaptarea elevilor la diferite abordări instructiv-educative. 1.3.2 Relațiile stilurilor de Învățare cu
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Riechmann & Grasha, 1982). Studiile asupra eficienței unor strategii instructiv-educative specifice, cum ar fi Învățarea prin cooperare (Johnson, Johnson & Smith, 1991) sau Învățarea activă (Bonwell & Eison, 1991) contribuie la Înțelegerea modalității În care profesorii pot facilita adaptarea elevilor la diferite abordări instructiv-educative. 1.3.2 Relațiile stilurilor de Învățare cu resursele activităților instructiv-educative, interesul și performanța În ceea ce privește relația dintre stilurile de Învățare și performanță, stilul de Învățare prin participare activă a corelat semnificativ cu notele acordate elevilor, În studiul lui Lang, indicând
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ar fi Învățarea prin cooperare (Johnson, Johnson & Smith, 1991) sau Învățarea activă (Bonwell & Eison, 1991) contribuie la Înțelegerea modalității În care profesorii pot facilita adaptarea elevilor la diferite abordări instructiv-educative. 1.3.2 Relațiile stilurilor de Învățare cu resursele activităților instructiv-educative, interesul și performanța În ceea ce privește relația dintre stilurile de Învățare și performanță, stilul de Învățare prin participare activă a corelat semnificativ cu notele acordate elevilor, În studiul lui Lang, indicând faptul că elevii care au avut scoruri mari la acest stil
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
corelațiile dintre scorurile obținute la stilul de Învățare prin participare activă și performanță și interes ca fiind pozitive și moderate. În ceea ce privește stilul de Învățare prin evitare/sustragere acesta a fost asociat de către Lang cu interesul scăzut al elevilor pentru activitatea instructiv-educativă și cu o mică sau nulă valoare acordată resurselor activității. Constatările autorului sunt verificate de asemenea de cercetări anterioare efectuate cu elevi auzitori (Grasha, 1996). În același mod, rezultatele găsite de Lang, constând Într-o corelație semnificativă Între stilul de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
general (Dowaliby, Burke & McKee, 1983) și sunt văzute de elevii deficienți de auz, În special ca fiind caracteristici de bază ale profesorilor „eficienți” (Lang, Dowaliby & Anderson, 1994; Lang, McKee & Conner, 1993). Este posibil totodată, ca sublinierea unor astfel de strategii instructiv-educative, să Încurajeze elevii În preferința acestui stil de Învățare. Mediile aprecierilor stilurilor de Învățare ale elevilor și a celor de predare ale profesorilor au fost apropiate În studiul lui Lang. Pentru ambele grupuri, mediile pentru stilurile de Învățare: dependent, prin
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Între aceste aprecieri nu au fost Însă statistic semnificative (Lang, 1999). Aceste constatări arată o corespondență Între stilurile de Învățare pe care elevii raportează că le adoptă și strategiile de predare pe care profesorii raportează că le aplică. Astfel abordările instructiv-educative pe care profesorii spun că le folosesc au fost În general compatibile cu preferințele de Învățare ale elevilor (Lang, 1999). Corespondența dintre evaluările elevilor și cele ale profesorilor lor ar putea să reflecte expectanțele comune ale celor două grupuri În privința
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În general compatibile cu preferințele de Învățare ale elevilor (Lang, 1999). Corespondența dintre evaluările elevilor și cele ale profesorilor lor ar putea să reflecte expectanțele comune ale celor două grupuri În privința modalității de predare și Învățare În clasă. Anumite strategii instructiv-educative pot Încuraja elevii să Îmbrățișeze un anumit stil de Învățare. Chiar dacă În studiul lui Lang pare să existe o legătură generală Între cele două stiluri (de predare și de Învățare), aceasta nu Înseamnă că o anumită strategie didactică va fi
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
al copilului frânează uneori creativitatea dar într-o măsură mai mică decât pe un adult. Cu cât vârsta este mai mică, cu atât spiritul creator se manifestă mai liber. Asemenea fenomene sunt puse pe seama contextului psihosocial și a organizării procesului instructiv-educativ. Potențialul creativ cunoaște o dinamică specifică de-a lungul dezvoltării ontogenetice și îmbracă nuanțe individuale de la o persoană la alta. IV. STRUCTURA CREATIVĂ A ELEVILOR Prin structură se înțelege o totalitate de părți în relație care formează un tot unitar
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
fie un model pentru elevi. În același timp, învățătorului îi revine importantă misiune de a urmări îmbinarea cuvintelor în propoziții și în fraze, în așa fel încât ceea ce dorește elevul să exprime să fie într-o formă clară, corectă. Procesul instructiv-educativ modern presupune introducerea tehnicilor, metodelor și procedeelor noi, dezvoltarea capacităților intelectuale creatoare la elevi. De aceea este necesară schimbarea poziției cadrului didactic față de copil pentru a face din acestă un colaborator. un participant activ la progresul de însușire a cunoștințelor
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
de a ordona și organiza conținutul informațional în unități mai mici pentru a fi asimilate de către elevi, de a folosi o tehnologie și strategie corespunzătoare în vederea desfășurării optime a activității de învățare, toate vizând, în cele din urmă, realizarea obiectivelor instructiv-educative. Că unitate de instruire sau "microsistem", lecția condensează, într-un tot unitar, elementele și variabilele predării și învățării, conținutul informațional, obiective operaționale, strategii și mijloace didactice, particularitățile psihice ale elevilor, organizarea psihosociala a colectivului, personalitatea profesorului, toate fiind subordonate logicii
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
relaționeze etc. Importanța cunoașterii acestor probleme are un rol determinant în proiectarea strategiilor didactice și, ca un corolar, în asigurarea succesului școlar. Este de menționat, în acest sens, și rolul manualelor alternative, implicațiile acestora, instrumente de lucru în eficientizarea procesului instructiv-educativ. Este imperios necesară eliminarea discordanțelor, astfel încât demersul educativ să devină o continuitate firească, fără 111 sincope și fără implicații negative asupra psihicului elevului, asupra fondului său emoțional, dar și asupra posibilităților sale receptive. Dificultățile sesizate în procesul citirii/ lecturii își
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
la vârsta școlarității mici. După cunoașterea conceptului, școlii contemporane îi revine sarcina cultivării gândirii inovatoare. Opiniile vis-a-vis de rolul școlii în procesul de creativizare a societății sunt destul de diferite și presupun o serie de transformări în organizarea învățământului românesc: * obiectivele instructiv-educative ar trebui axate pe sttimularea imaginației copilului; * conținuturile, planurile și programele școlare să fie în concordanță cu obiectivele propuse; * programele ar trebui să cuprindă și lecții speciale în vederea cultivării ingeniozității; * atitudinea profesorului, relația sa cu elevii să fie una democratică
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
asupra elanului creator. Profesorul trebuie să-și asume responsabilități și în formarea la elevi a unui fond atitudinal propice creativității (încredere în sine, indiferență în modul de a fi și de a gândi, asumarea unui risc rezonabil, uman, etc). Procesul instructiv-educativ reprezintă o activitate complexă, constituită dintr-o continuă împletire ale acțiunii de predare și acțiunii de învățare, în cadrul cărora, metodologia didactică ocupă poziția centrală: Pentru atingerea obiectivelor propuse, este necesar ca profesorul să transpună intențiile în acțiuni didactice concrete, respectiv
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
de știință sau de artă care pot vorbi despre munca lor, despre dificultăți și satisfacții. Vizitarea expozițiilor, muzeelor, excursiile lărgesc orizontul, câmpul fanteziei copiilor și sunt surse de inepuizabile întrebări. (V., Oprescu, “Dimensiunea psihologică a pregătirii profesorului”, p. 99) Acțiunea instructiv-educativă se prezintă ca un proces de transformare a omului, ce se desfășoară în condiții specifice, în care intervențiile învățătorului, îndreptate spre obținerea unor modificări în personalitatea elevilor, sunt întâmpinate de propria acțiune de învățare a acestora. Ceea ce întreprinde cadrul didactic
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
acțiuni și fapte cu scopul formării unor priceperi și deprinderi: dezvoltarea unor capacități și aptitudini intelectuale sau fizice, consolidarea cunoștințelor însușite, stimularea capacităților creative, cultivarea unor calități morale sau a unor trăsături de caracter. În funcție de demersul didactic și de obiectivele instructiv-educative proiectate, exercițiile pot fi de mai multe tipuri: 1. exerciții de inițiere (introductive), care se folosesc la începutul activităților de învățare; 2. exerciții curente, de fixare și consolidare a cunoștințelor dobândite, care se efectuează în cadrul activităților cu carecter aplicativ; Exemplu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Anexa 4). 3.4. Activitățile extracurriculare - implicații în formarea personalității moral-religioase a elevilor Activitățile educative școlare și extrașcolare reprezintă dimensiunea fundamentală a procesului instructiv educativ. Aceasta constituie spațiul aplicativ care permite transferul și aplicabilitatea cunoștințelor, abilităților, competențelor dobândite în procesul instructiv-educativ. Activitățile extrașcolare prezintă unele particularități prin care se deosebesc de activitatea din cadrul lecțiilor. Aceste trăsături specifice se referă la conținutul activităților și la durata lor, la metodele folosite și la formele de organizare a activității. Conținutul lecțiilor este fixat de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]