4,971 matches
-
cu cunoștințe de-a gata elaborate și cu totul alte funcții atunci când accentul se va pune pe exersarea intelectului și pe formarea capacităților și aptitudinilor mintale. Între funcțiile posibil a fi deținute figurează: - funcția cognitivă; - funcția formativ-educativă; - funcția motivațională; - funcția instrumentală și - funcția normativă. a) Funcția cognitivă. Cum procesul de Învățământ este orientat cu prioritate (dar nu exclusiv) spre obiective de cunoaștere și de acțiune (Întemeiată pe cunoaștere), adică spre elaborarea unor noi structuri cognitive și operaționale, esența metodei de Învățământ
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
suscite curiozitate epistemică și mai mult interes față de ceea ce se Învață, să amplifice satisfacțiile și să susțină pasiunile, metoda devine implicit și un factor motivațional foarte util de potențare a eforturilor elevului, de mobilizare a energiilor sale psihice. d) Funcția instrumentală (operațională). Metoda se situează ca intermediar Între obiective și rezultate. Astfel, În mâna profesorului sau a elevului, metodele servesc drept instrumente sau unelte de lucru, mijloace de obținere a rezultatelor așteptate. Sunt modalități de acțiune practică, sistematică și planificată. Utilizarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
III. Metode bazate pe acțiune (metode practice). În afară de faptul că acestea servesc la Însușirea de noi cunoștințe, priceperi și deprinderi, În esență eleurmăresc operaționalizarea sau instrumentalizarea noțiunilor, aplicarea lor creatoare la realitatea practică, de unde și denumirea de metode operaționale sau instrumentale. După caracterul acțiunii, acestea se grupează În: 1. Metode de acțiune efectivă, reală sau autentică, de o gamă foarte largă și ele, Începând cu cele de exersare (tehnica exercițiului, group-training-ului etc.) și continuând cu diferitele tipuri de lucrări practice (inclusiv
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Leibniz Întrevedea la vremea lui - un puternic factor de progres științific, deoarece ea stă la baza metodelor de „simulație” utilizate În tehnologie, Înpreviziunea economică, În pregătirea deciziilor etc. Caracterul reflectoriu al modelelor, valoarea lor cognitivă, atribuie acestora Însemnate virtuți operaționale, instrumentale, În sensul că ele oferă examinării elevilor un material mai maniabil; elementele incluse În structura unui model se pot manevra cu ușurință, sunt variabile și supuse controlului. În felul acesta, Întregul material devine mai accesibil puterii lor de analiză și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
decizii optime, evaluarea de situații și rezultate; să exerseze și să consolideze structuri de vorbire orală etc. Această cale favorizează obținerea cu rapiditate a unei conexiuni inverse cu privire la consecințele acțiunilor, la validarea soluțiilor preconizate, ceea ce sporește și mai mult valoarea instrumentală a acestei metode. Așa cum remarcă J. Bruner, jocul constituie o admirabilă modalitate de activizare; elevul se găsește aici În situația de actor, de protagonist și nu de spectator, ceea ce corespunde foarte bine dinamismului gândirii, imaginației și vieții lui afective, unei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lucrării; verificarea soluțiilor găsite. Instruirea prin descoperire influențează pozitiv atât dezvoltarea intelectuală a elevilor, cât și pe cea afectivă și volitivă. 3. Metoda dialogului dirijat O altă metodă care stimulează creativitatea școlarilor mici este dialogul euristic. Dialogul școlar poate fi: instrumental, prin care se investighează volumul de cunoștințe al elevilor; euristic, calea prin care educatorul sugerează, fără a impune, mersul gândirii operaționale a elevului pentru descoperirea unui adevăr. Această metodă este una din căile prin care se poate înlătura învățarea mecanică
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
de a produce rezultate pozitive ale politicilor, ea va depinde de modul cum aceste rezultate ale activității instituțiilor răspund așteptărilor elitelor și ale maselor. Încrederea scăzută va decurge din performanțe slabe, care se vor răsfrânge asupra instituțiilor. Sprijinul „specific” este instrumental și direct legat de felul în care performanța răspunde așteptărilor pe termen scurt (vezi Jagodzinski, 1998). 2. Construirea ipotezelor privind încrederea în învățământul românesctc "2. Construirea ipotezelor privind încrederea în învățământul românesc" Ipoteza încrederii difuze poate fi testată prin verificarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
domiciliază în orașe cu 100.000-200.000 de locuitori; - nu este transilvănean. Lista de mai sus ilustrează doar tendințe, și nu relații categorice, toate categoriile sociale fiind afectate, în diverse măsuri, de fenomenul corupției. Se poate infera că mita este instrumentală, intervenind în relațiile pe care este obligat să le aibă sectorul privat cu cel public, mai ales pentru cei care au o înzestrare substanțială cu resurse economice. Aceștia acceptă tacit ca angajații din sectorul public să obțină beneficii private din
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care s-a realizat acest clasament este utilă pentru a ghida realizarea unei declarații de calitate din punct de vedere tehnic, preferându-se elementele clar specificate. Anumite elemente, cum sunt scalarea, conținutul itemilor sau ordinea din clasament, pot dobândi valențe instrumentale în aplicația practică asociată acestui subiect. Tabelul 2.1 Pe lângă elementele de conținut, formularea unei declarări a misiunii ar trebui să respecte și unele condiții minimale de logică și stil. • Declarația trebuie să fie realistă, dar mobilizatoare, cu prefigurarea unor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Thrasimachos, desfășurat în maniera dialogurilor de tinerețe ale lui Platon și având în centrul său tema dreptății. Ce e dreptatea? Ceea ce e în avantajul celui mai puternic; legea celui mai puternic - răspunde sofistul. Astfel, dreptatea este redusă la dimensiunea ei instrumentală și e situată strict la nivelul unui consens social. Or, problema lui Socrate e următoarea: ce anume e dreptatea în sine, adică raportată nu la ceva de ordin exterior (beneficii, de pildă), ci la activitatea sufletului - singurul în măsură să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care își are onoarea de la Zeus” și, prin filiație, s-ar afla „în posesia celei mai înalte înțelepciuni și autorități” - cf. Gregory Vlastos, op.cit., nota 128, p. 225. În cazul acestei prime etimologii propuse pentru Diotima, secvența Dio indică un instrumental; în cazul al doilea, aceeași secvență indică obiectul direct. Fac această precizare la sugestia colegului Adrian Muraru care e în drept să afirme că etimologiile, cele două, nu pot fi susținute simultan lipsite fiind de aceste elementare precizări. Amintesc doar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în centrul atenției actualelor școli din Occident 177 Capitolul X Comunicarea didactică Ă Luminița Iacob 181 1. Precizări conceptuale 181 2. Forme ale comunicării. Implicații psihopedagogice 182 2.1. Verbal, paraverbal și nonverbal 184 2.2. Comunicarea accidentală, subiectivă și instrumentală 187 2.3. Implicații psihopedagogice 188 3. Comunicarea didactică 190 4. Retroacțiuni ale comunicării didactice 192 4.1. Delimitări conceptuale 193 4.2. Taxonomia feed-back-ului 194 Capitolul XI Aspecte motivaționale ale învățării în școală Ă Andrei Cosmovici 199 1. Caracterizarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
obraznic”, iar faptele sunt judecate după consecințele lor. Stadiul 1 Ă al moralității ascultării, în care pedeapsa și recompensa sunt criterii foarte puternice. Evitarea pedepsei și supunerea la normă apar ca avantaje personale imediate. Stadiul 2 Ă al moralității hedonismului instrumental naiv. Conformarea la normă este sursă de beneficii, deci trebuie realizată pentru că, fiind recompensată, poate fi și plăcută în consecințele sale. II. Nivelul moralității convenționale (10-13 ani). Este nivelul conformării la normele exterioare și al jucării rolului de copil așa cum
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
capitol al acestui volum. Pentru a orienta studiul personalității elevului, cunoașterea și aprecierea corectă a acestuia din perspectiva procesului instructiv-educativ, prezentăm acum cele mai importante trăsături și calități formale, dinamico-energetice (temperamentul) și trăsături de conținut, socio-morale și axiologice (caracterul). Aspectele instrumentale, performanțiale ale personalității (aptitudinile) vor fi prezentate într-un alt capitol al acestui manual. 3. Temperamentultc "3. Temperamentul" Cele mai accesibile, ușor de observat și identificat trăsături de personalitate sunt cele temperamentale. Ele se referă la nivelul energetic al acțiunii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
lumină multiple fațete ale învățării. E. Tolman, printr-un ingenios experiment, a dovedit formarea în psihismul șoarecelui a unui plan, o schemă a labirintului parcurs de multe ori. B. Skinner a evidențiat existența unor reflexe condiționate mai complexe Ă reflexele instrumentale (condiționarea operantă). El a utilizat o cușcă asemănătoare cu cele folosite de E. Thorndike. În ea era plasat un porumbel care, flămând, ciocănea în pereții închisorii sale. Când, întâmplător, lovea într-un punct alb (aflat pe un fond închis) se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Într-o comunicare cu dominantă verbală, cum este și cea didactică, CPV și CNV nu se adaugă verbalului, ci formează un întreg bine structurat, complex și convergent. 2.2. Comunicarea accidentală, subiectivă și instrumentaltc "2.2. Comunicarea accidental\, subiectiv\ [i instrumental\" Finalitatea actului comunicativ, conștientizată sau nu de „actorii” relației, a permis delimitarea altor trei tipuri de comunicare: cea accidentală, cea subiectivă și cea instrumentală (Zajonc, R., 1972). Comunicarea accidentală se caracterizează prin transmiterea întâmplătoare de informații care nu sunt vizate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
complex și convergent. 2.2. Comunicarea accidentală, subiectivă și instrumentaltc "2.2. Comunicarea accidental\, subiectiv\ [i instrumental\" Finalitatea actului comunicativ, conștientizată sau nu de „actorii” relației, a permis delimitarea altor trei tipuri de comunicare: cea accidentală, cea subiectivă și cea instrumentală (Zajonc, R., 1972). Comunicarea accidentală se caracterizează prin transmiterea întâmplătoare de informații care nu sunt vizate expres de emițător și care, cu atât mai puțin, sunt destinate procesului de învățare dezvoltat de receptor. Spre exemplu, constatarea lipsei cretei și buretelui
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
apărea răspunsul, eleva care-și tot aranjează bluza Ă care stă bine de altfel! Ă în timpul tatonării rezolvării, copilul care face bucăți creta în timpul răspunsului oral, profesorul care-și învârte tot mai nervos ochelarii, pe măsura ascultării răspunsurilor etc. Comunicarea instrumentală apare atunci când sunt reunite o serie de particularități: a. focalizarea intenționată și vădită pe un scop precis, comunicat mai mult sau mai puțin partenerilor; b. urmărirea atingerii lui prin obținerea unui efect anumit în comportamentul receptorului și c. capacitatea de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se modifica, în funcție de reacția partenerilor, pentru a-și atinge obiectivul. Este evident că acest tip de comunicare este dominant în actul didactic, fără ca acest fapt să excludă și prezența celorlalte două. Dacă, prin esența ei, orice comunicare didactică este și instrumentală, reciproca nu mai este valabilă. La fel, dacă o comunicare didactică poate fi, într-o anumită măsură accidentală și subiectivă, acestea din urmă nu sunt, prin finalitatea și procesualitatea lor, și didactice. 2.3. Implicații psihopedagogicetc "2.3. Implicații psihopedagogice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nonverbali, dacă sunt conștienți sau inconștienți, elevii își modelează comportamentul în funcție de ei” (Grant, B., ș.a., 1977, p. 89). 3. Comunicarea didactictc "3. Comunicarea didactic\" O posibilă definire a comunicării didactice se poate structura pe ideea că aceasta este o comunicare instrumentală, direct implicată în susținerea unui proces sistematic de învățare. Se remarcă faptul că, în această accepțiune, nu apar restricții de conținut (învățarea poate fi în egală măsură centrată pe dobândirea de cunoștințe, deprinderi, motivații, atitudini etc.), de cadru instituțional (poate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
idei originale ca răspuns la conflictul descris în textul scris, deși au existat diferențe semnificative. Cei care au reacționat în maniera cea mai originală erau orientați social, iar orientarea subiecților ale căror răspunsuri nu au fost originale era mai curând instrumentală. Mai devreme, am arătat cum nivelul informațional optim se corelează cu gândirea creativă și că toate celelalte niveluri inferioare sau superioare optimumului inhibă creativitatea. Heinzen (1989) a argumentat, de asemenea, necesitatea unui nivel optim emoțional propice emiterii ideilor originale. Cu ajutorul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de conveniență. Formele de sociabilitate ale unora și ale altora prezintă un contrast marcat. Localiștii caută contactul cu cât mai mulți oameni posibil, într-o manieră puțin selectivă; pentru ei, este clar că „numărul contează”. Sunt foarte sensibili la funcția instrumentală a contactelor; în ochii lor, acestea constituie o resursă potențială și, cu cât sunt mai numeroase și mai variate, cu atât e mai bine. Cosmopoliții sunt mai selectivi în relațiile lor. Și ei sunt foarte conștienți de valoarea relațiilor, dar
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
spiritului uman, Venus marchează puncte, chiar dacă Marte nu dă îndărăt. Odată cu nașterea muzicii, Lucrețiu semnalează deschiderea oamenilor spre tot felul de plăceri: o intersubiectivitate radioasă în relație directă cu natura, râsetele sub frunzișul copacilor, bucuria și dansul; muzica vocală și instrumentală triumfă, proprietatea se dezvoltă odată cu prosperitatea pe mări, încheierea primelor tratate permite contractele, dreptul, așadar întrajutorarea și alianțele, tot atâtea logici hedoniste în perspectivă. Inventarea scrisului, narațiunile poetice, rafinamentele vieții în anasamblul lor, scrie poetul îIV, 1446), pictura, sculptura, inteligența
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
practica actuală a instituțiilor internaționale, publice și non-guvernamentale cu preocupări în zona dezvoltării sociale, sistemele de măsurare au fost utilizate pe larg în activitatea întreprinderilor economice. Istoricul conceptului de dezvoltare este unul îndelungat, însă perioada de consolidare a dimensiunii lui instrumentale, de fundamentare a unor sisteme de măsurare, este mai recentă. Mai ales în a doua jumătate a secolului XX au apărut instituții internaționale care și-au inclus în titulatură termenul de „dezvoltare” (PNUD, BIRD, BM ș.a.m.d), au fost
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
propune o tipologie a actorilor transnaționali bazată pe două criterii: structura internă și motivațiile diverselor tipuri de actori. Primul criteriu ne ajută să distingem între organizații formale (de la CTN la OING) și rețele, iar al doilea, între actorii cu motivații instrumentale și cei motivați să promoveze propria viziune despre „binele comun” (Risse, 2002, pp. 255-256). În plan teoretic, modelul constituie și un răspuns la tentativa realistă de a încorpora ascensiunea actorilor nestatali, fără însă a le conferi un rol semnificativ în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]