1,340 matches
-
nu putem să nu vorbim de Michelet, Quinet, Gladstone, Manin, Mazzini și de alții.“ „Nu se poate, nu se poate.“ Se agita din ce în ce mai mult. Mă uitai lung la el. „Tocmai ca sub regele Carol!“ Sări în sus: „Mă insulți, mă insulți, vii la mine ca să mă insulți!“ „Nu e vorba de insultă, dar e adevărul. Aceeași cenzură.“ „Cum eu care voiam să suprim cenzura!“ „N-aș bănui-o!“ De aici o discuție strașnică. El alergând prin casă, eu nemișcată pe scaun
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Michelet, Quinet, Gladstone, Manin, Mazzini și de alții.“ „Nu se poate, nu se poate.“ Se agita din ce în ce mai mult. Mă uitai lung la el. „Tocmai ca sub regele Carol!“ Sări în sus: „Mă insulți, mă insulți, vii la mine ca să mă insulți!“ „Nu e vorba de insultă, dar e adevărul. Aceeași cenzură.“ „Cum eu care voiam să suprim cenzura!“ „N-aș bănui-o!“ De aici o discuție strașnică. El alergând prin casă, eu nemișcată pe scaun. „Tot astfel, d-le General, când
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
aduse celor ce s-au ridicat în "apărarea ideii naționale" se datorează unor elemente care "scriu cu scuipat unde noi scriem cu sânge, ei scot limba în fața altarelor noastre. Ei batjocoresc pe Dumnezeu, ei râd de așezămintele străvechi ale autohtonilor, insultând pe rege și aruncând cu noroi în fruntașii țării" (Răspuns unei provocări). Alexandru Dobrescu antologhează aceste articole în deschiderea volumului, tocmai pentru a ne arăta tensiunea pe care cade afrontul lui Panait Istrati la adresa lui Eminescu, ca militant și el împotriva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a ieșit disperat din vestiar, solicitând intervenția forțelor de ordine. La fel de cert este că antrenorul Ciprian Panait a ieșit din holul care duce la vestiare înjurând birjărește, după care președintele Liviu Goian “l-a luat în primire” pe Aurel Bălan, insultându-l într-o manieră absolut nedemnă de 264 un șef de club. Versiunea romașcanilor este că scandalul a fost declanșat de jucătorii băcăuani, care au deschis ușa vestiarului oaspeților, strigând “m...e FCM” și făcând gesturi obscene, cei de la Petrotub
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
cârciumă întunecată, la „Ciucaș”, în Brașovul anilor 1961, o țigancă bătrână care cânta cu o voce spartă acompaniindu se la un țambal vechi pe care îl purta atârnat de gât. Bețivi gălăgioși și urât mirositori, o ignorau sau adesea o insultau, ea răbda totul cu eroism: avea de întreținut acasă o fiică oarbă..... Ca în versurile lui Bacovia din „Seară tristă”: Barbar, cânta femeea-aceea, Târziu, în cafeneaua goală, Barbar cânta, dar plin de jale, Și-n jur era așa răscoală... Și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
rurale. Conducerea făcea parte din familiile înstărite. După declanșarea revoltei, cea mai mare parte a populației nu voia deloc să aibă de-a face cu ea. Iată cum descrie un scriitor situația: Nici o bătălie crîncenă, doar ignoranță paralizantă, trădare, fugă, insulte reciproce și vise disperate de salvare a situației dominau cauza bulgară în această problemă unilaterală. Așa cum era ea, inițiativa bulgarilor a trecut aproape imediat în mîinile membrilor conservatori ai comunității. Aceste elemente îi dezavuau pe rebeli și negau faptul că
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
simplul fapt că există, susține niște reprezentații, joacă niște roluri. O anumită postură îți confecționezi atunci când întrebi o vânzătoare cât e kilu’ de lapte și o cu totul altă mască porți atunci când încerci să cucerești o femeie. Piețarii povestesc, se insultă inteligent, se laudă, sunt vulgari, dar ceea ce contează e că sunt vii și, fără să știe, fac literatură. Probabil, dacă ar conștientiza de ce sunt în stare, s-ar inhiba și nu ar mai produce nimic interesant. Sau ar produce într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
a cincea În Andahuaylas, ceea ce așteptam a venit sub forma unui camion care se Îndrepta spre Ayacucho. Exact la timp, s-a dovedit, deoarece Alberto a avut o reacție violentă cînd a văzut cum niște soldați ai Gărzii Civile au insultat o indiancă ce venise să-i aducă de mîncare soțului ei din Închisoare. Reacția lui trebuie să le fi părut aiurea oamenilor care-i priveau pe indieni ca pe niște obiecte, care meritau să trăiască doar așa cum le permiteau ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
din cauza balcanismului, a aglomerației, si a oamenilor grăbiți și nepoliticoși. În Gară de Nord, la întoarcere, Tăvi a luat decizia să nu mai revină în București și s-a hotărât să dea examen la Iași, mai ales după ce am fost insultați și de un subofițer de miliție. Hotărârea lui Tăvi Loghin a fost benefică, întrucat la Iași, după absolvire, s-a realizat deplin, a devenit profesor universitar, a fost Decan al Facultății de Drept și Prorector al Universității din Iași. Păcat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93322]
-
d-lui P.P. Carp (care ar fi "ridicolul", "grandomania") și ai talentul să-l zugrăvești, n-ai nevoie să pui eticheta: Petrache Crap. Închipuiți-vă acum că "Irozii" se joacă la Teatrul întreținut de toți cetățenii. Este evident că cetățenii insultați în piesă nu vor admira; piesa va fi un motiv de disensiune, nu va fi artă căci nu vor putea admira "deux". Apoi cetățenii în chestie vor putea reproșa, domnule președinte, și cu drept cuvânt, căci ei nu susțin o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
vor admira; piesa va fi un motiv de disensiune, nu va fi artă căci nu vor putea admira "deux". Apoi cetățenii în chestie vor putea reproșa, domnule președinte, și cu drept cuvânt, căci ei nu susțin o instituție pentru ca să fie insultați într-însa. Ia să ne închipuim însă, că d-lor ar fi priceput "ridicolul" și "grandomania" junimistă în politică și că ar fi creat un șef și sateliți așa cum sunt (în concepția d-lor) junimiștii. Ce ar fi urmat atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
noi“ dă seama de asta.) Așa stând lucrurile, am scris de multe ori că televiziunile își bat joc de noi prin programele pe care ni le oferă, că ne tratează ca pe niște proști. Asta pentru că eu însumi mă simțeam insultat de nivelul precar al unor emisiuni, de manipulările vizibile de la o poștă, de personajele primitive caremi erau date drept model la televizor și mă iluzionam că așa se simt și ceilalți telespectatori. Erau lucruri evidente pentru mine și nu stăteam
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
nu e străin de faptul că Oedip s-a schimbat profund după ce a aflat adevărul și că la fel de bine cum murmura „eu sînt fiul soartei mele” ar fi putut spune „eu sînt fiul adevărului meu”... (...Cei mai mulți sînt porniți să mă insulte. Ei zic: Cu ce-i ajută Tiresias pe cei cărora le dezvăluie o taină teribilă ? Îi face mai devreme victime. Îi Îmbrîncește pe drumul nefericirii lor. Cum a făcut cu Oedip. Nici o speranță nu mai Înflorește acolo unde vorbește Tiresias
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
nu mi-ar fi păsat. Tu, de fapt, ai venit aici să-ți vezi prietena, pe Brîndușa această ipocrită, ajunsă în postul de inginer-șef al combinatului! Să-ți fie rușine, Mihai! îmi strigă Cristina. Nu-ți permit să-mi insulți prietena! Am să-i dau telefon și-am să-i spun tot ce-ai zis despre ea. Dă-i telefon, Cristina! o îndemn eu, scoțînd din buzunar o monedă de 25 de bani, arătîndu-i-o. Madam Brîndușa are nevoie de-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
În ședința publică din 15 noiembrie 2000 la Judecătoria din Timișoara. Îi mulțumesc publicistului Boris Marian Mehr pentru procurarea acestui document aparent minor. Iată pe scurt despre ce este vorba. În cadrul unei dispute mai ample, românul Gh.Z. l-a insultat repetat și În public pe evreul R.C., numindu-l „jidan Împuțit”. R.C. (partea vătămată) l-a dat În judecată pe Gh.Z. (inculpatul), În baza art. 205 din Codul Penal. Conform acestui articol, „atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au făcut bande înarmate de comuniști și evrei pentru a începe acțiuni teroriste. Au atacat pe funcționari poliției, bătându-i, schingiuindu-i, împușcându-i. Profitând că trupele noastre au ordin să nu opună rezistență și să evite conflictele, evreii au insultat și batjocorit țara și armata...Evreii au atacat convoiul de refugiați români spre a-i jefui...” 335 Anexa 3. Buletin informativ nr.381 din 4 iulie 1940, de la frontiera de est. (Arhivele Naționale București, Fond Direcția Generală a Poliției, ds
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
confundat), cu Hubert Humphrey și cu multe soții - soții care ar fi putut face parte dintr-un club numit „Regina Balului În anii ’30”. Întins În pat, În Hotelul Enfant Plaza, am Înțeles oarecum fenomenul descris de neurologi că o insult) la adresa creierului. Când am Închis ochii, noaptea m-a Întâmpinat Îndur)toare, iar spiritul meu a p)r)sit grațios aceast) lume. Jurnalul lui Andrei Siniavski, al c)rui pseudonim este Abram Tertz, Inc) nu a fost publicat În englez
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
așa-zisul romantism era plin de ironie și accente tragice, din pricina contrastului Între vis și realitate, contrast ce lipsea la Chicago sau Los Angeles. În sală, Însă, explozie de reacții contradictorii : cei convinși de noutatea viziunii și tradiționaliștii se Înfruntau. Insulte de ambele părți chiar În timpul spectacolului făceau concurență muzicii, iar la premieră orchestra aproape s-a oprit din cântat. Manifestările pro și contra care au dus la o nouă „bătălie pentru Hernani“ În același oraș s-au calmat de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
unui liberal. Pe de altă parte, Mademoiselle decretase că Lenski Îi răspundea la Întrebările ei directe cu scurte bombăneli (pe care Încerca să le germanizeze, În lipsa unei limbi mai potrivite) nu pentru că nu Înțelegea franceza, ci pentru că voia s-o insulte În fața tuturor. Parcă o aud și o văd pe Mademoiselle, cerându-i pe un ton dulce, dar cu o tremurătură de rău augur a buzei superioare, să-i dea coșul cu pâine; și la fel, parcă Îl aud și-l
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
privit cu dezaprobarea absurdă cu care anumite grupuri religioase privesc un copil născut În afara căsătoriei. Nu toți consimțeam să fim bastarzi și fantome. Tare plăcute sunt amintirile păstrate cu drag de unii emigranți ruși despre modul În care i-au insultat sau păcălit pe diverși Înalți funcționari din diverse ministere, Préfectures și Polizeipraesidiums! La Berlin și la Paris, cele două capitale ale exilului, rușii alcătuiau colonii compacte, cu un coeficient de cultură care depășea cu mult media culturală a altor comunități
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
că se făceau presiuni asupra ei și că ea raporta toate mișcările mele. Am fost nevoită să renunț la serviciile ei și am fost martorul metamorfozei acestei femei într-o ființă lipsită de scrupule. Mă suna noaptea, modificându-și vocea, insultându-mă și amenințându-mă că voi fi „sinucisă” ca tatăl meu... Uneori am impresia c-o văd chiar aici, în Suedia, cu toate că nu era singura femeie pusă să mă îngrozească și, treptat, să mă facă să-mi pierd echilibrul sufletesc
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
veneam a doua zi, tot șpanul celor din vecinătate era pus intenționat pe mașina abia curățată. Din nou curățam mașina, dar când mă întorceam din pauza de masă, situația se repeta. Dacă întrebam ceva sau rugam să fiu ajutată, eram insultată de aceleași persoane care apăreau lângă mine imediat ce îmi exprimam nemulțumirea pentru situația în care eram de ceva timp. Când s-au făcut statele de plată, nu aveam bani de luat, pentru că nu produsesem nimic. La acel loc de muncă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
nație, dar nu În felul propus, declarând: „Astăzi suntem stăpâni pe noi; să fim maturi, să nu ne expunem la reprobare sau la umilință și ridicol”. Autorul proiectului I. Codrescu a declarat că era convins că autorii lui vor fi insultați și calomniați, tratați drept barbari și jidanofagi, refuzând să-și retragă proiectul sub motivul că ar fi un semn de lașitate. La 11/23 aprilie 1868, Brătianu a făcut o vizită la Iași unde a fost primit cu ostilitate, orașul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
pentru Încălcarea articolului 46 al Convenției de la Paris (care garanta egalitatea tuturor locuitorilor țării, indifendent de rasă sau religie), guvernul și În primul rând pe Brătianu. În același timp, consulul general austriac, baronul Eder, cerea satisfacție, considerând că a fost insultat În circulara dată de Ștefan Golescu, iar Austria se considera ofensată, pentru că guvernul român bănuia pe consulul său de la Iași de transmitere de știri false. I s-au alăturat și Franța, Prusia și Rusia țaristă, care au cerut despăgubiri
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a fi militari. Se pare că proiectul lui Berindei fusese inspirat din această situație. La 24 noiembrie 1897, Al. Marghiloman a interpelat guvernul În Cameră obținând de la Pherekyde răspunsul că „cele petrecute sunt o justă reacțiune contra evreilor, care au insultat România prin Întruniri nepermise de Constituțiune (deși se ținuseră cu autorizația poliției)”. La 25 noiembrie, Carp a luat cuvântul la Senat. Spre deosebire de luările de cuvânt anterioare, a vorbit mai puțin despre evrei, În schimb a ridicat o altă problemă, În legătură cu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]