4,097 matches
-
pe care îl va și ataca sfidător, atrăgându-și sancțiunea maestrului. De prin 1933 M. se eclipsează din peisajul cultural al Bucureștilor. A suportat și o serie de internări, tensiunea nefirească, aproape paroxistică, în care se silea să își țină intelectul, biciuit spre performanțe de neatins, frângându-i echilibrul nervos. Mintea aceasta „excepțională” (Mircea Vulcănescu) clachează și, în jurul lui, treptat, se așterne tăcerea. Ani de zile după aceea, acest fruntaș al generației sale (cum îl socoteau mulți dintre camarazii de aceeași
MATEESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
interviuri ce vor fi adunate în volumul Viaje a los centros de la tierra, 1971). H. a fost unul dintre marile spirite românești și europene din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, pentru care datoria fundamentală a intelectului uman era construcția unei lumi unde libertatea interioară să fie principiul diriguitor. Idealul său constructiv se vădește și în revistele înființate sau conduse de el, în țară - „Meșterul Manole”, 1939-1941 (în colaborare cu Ovid Caledoniu, Virgil Carianopol, Miron Suru) - și
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
mod paradoxal, pe același nivel textual. Aceasta este ceea ce I. denumește „adâncimea suprafeței”, cea care mimează, în spirit postmodern - ludic și parodic -, „accidentele, hazardul și surprizele profunzimii”. Odată definit, palimpsestul critic abordează antinomiile-cheie ale esteticii și culturii universale - gândire logică/ intelect noetic, identitate narcisică/ identitate proteică, spirit atic/ spirit asiatic -, trecând prin operele unor scriitori emblematici precum Dimitrie Cantemir, Mihai Eminescu, Mateiu I. Caragiale, Emil Botta, Pascal și Dante. Palimpsestul vizează, în modul în care îl concepe și utilizează I., o
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
care ajung inevitabil la fundamentele esteticii și la raporturile acesteia cu celelalte categorii axiologice. Cercul lui Hermes (1998) distilează straturile succesive ale palimpsestului - figurile proteice, manifestate în durată cronologică, ale comprehensiunii - în viziunea fulgurantă a intuiției extatice, acea ipostază a intelectului noetic în care existența estetică, de natură textual-discursivă, este răscumpărată și mântuită prin prezența imponderabilă, dar orbitoare a adevărului întemeietor. Contribuția lui I. la hermeneutica postheideggeriană constă în demersul integrator prin care „amprentele” mundane ale ființei, concretizate în ceea ce modernitatea
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
Pompiliu Constantinescu. Publicație de elită, revista propune și promovează intelectualismul ca formulă ideologică și estetică: „Obiectul preocupărilor noastre îl formează o problematică a cunoașterii autonomă de finalități utilitare”; „zodia severă sub care apărem este intelectualistă”(1/1928). Este menționată „categoria intelectului”, opusă transcendentului divin, care definește demersul întreprins aici: „«Kalende» speră într-o reacțiune lucidă, abstrasă rezolut insondabilului, iar noi credem că din această poziție ni se revelă însuși sensul demnității omenești.” În acest context, fenomenul literar este definit ca „act
KALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
vedere. Unul din practicanții pe care i-am Învățat, Linda Geronilla, medic psihiatru, psiholog dar și practicantă a medicinei energetice, a predat unui grup de 18 profesori o versiune modificată a Rutinei Energetice Zilnice și a cercetat să vadă dacă intelectul acestora s-a modificat. A descoperit cîteva activități care Îmbunătățeau anumite zone ale creierului. Medicul Geronilla a realizat un tipar al studiului ei Împreună cu medicul Daniel Amen, cel care a investigat relația dintre activitatea cerebrală și funcționarea sa optimă pe
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
imagini, Înțelegând prin cele dintâi niște reflectări corecte și apropriate ale esențelor, iar prin ultimele niște cópii, adesea deformatoare, ale acestora. Din această valorizare a luat naștere o atitudine disprețuitoare și condescendentă față de imaginație, considerată adeseori, În raport cu rațiunea și cu intelectul, ca fiind un fel de „nebună a casei”, o sursă de erori și falsuri. E adevărat, au existat În istorie curente și filosofii - precum neoplatonismul, hermetismul Renașterii sau Romantismul - care au acordat fanteziei un rol important, de „regină a balului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Astăzi Însă, știm că gândirea prin imagini este mai genuină, mai largă, mai nuanțată calitativ decât gândirea prin idei și noțiuni. Ea folosește senzațiile și percepțiile organelor noastre de simț, așadar reprezentările noastre senzoriale, fiind mai aproape de „lumea exterioară”, spre deosebire de intelect, care folosește simboluri și concepte abstracte, adică niște traduceri Într-un limbaj secund ale reprezentărilor perceptive. Cu alte cuvinte, raportul tradițional s-a inversat și acum imaginația este văzută ca fiind mai aproape de adevăr decât intelectul, deoarece folosește unități de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aproape de „lumea exterioară”, spre deosebire de intelect, care folosește simboluri și concepte abstracte, adică niște traduceri Într-un limbaj secund ale reprezentărilor perceptive. Cu alte cuvinte, raportul tradițional s-a inversat și acum imaginația este văzută ca fiind mai aproape de adevăr decât intelectul, deoarece folosește unități de sens (imaginile) mai apropiate de obiectele realității decât sunt unitățile de sens ale rațiunii (ideile). Percepem lumea și reacționăm la ea Întâi prin imagini, cu toată cohorta de nuanțe, senzații și afecte care le Însoțesc, și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
controlat. Dar dacă e așa, Înseamnă că schizomorfismul acuzat de omul modern este chiar direcția de evoluție spre care ne Îndreaptă societatea În care trăim. În acest context, este posibil ca imaginația să aibă un rol esențial, pe care logica, intelectul și rațiunea nu Îl pot Îndeplini, acela de a face să comunice personalitățile distincte pe care le creăm În noi Înșine. Este posibil ca ea să fie fluidul sau canalul de comunicare Între identitățile noastre diferite. Mai mult, este posibil
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sau canalul de comunicare Între identitățile noastre diferite. Mai mult, este posibil să fie chiar instrumentul prin care noi ne construim și experimentăm diferitele fațete sau identități. Ea ne ajută să explorăm dimensiuni paralele simultane, interioare și exterioare, pe care intelectul, funcție centralizatoare și totalizatoare, nu le poate surprinde. Desigur, rămâne deschisă problema felului În care reușim să gestionăm personalitățile noastre multiple, să rămânem integri În raport cu ele. Din acest punct de vedere, poate că imaginația este nu doar un instrument de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
reacții emotive (transfer, regresie, abreacție etc.), dar ea le stimulează și le gestionează printr-un discurs noțional (interpretarea Însăși), În timp ce aici ar fi vorba de o explorare imaginativă. Metoda s-ar plasa la nivelul imaginației și nu la cel al intelectului. În sfârșit, cred că o subhermeneutică a imaginarului ar căpăta o eficiență sporită dacă ar fi extinsă de la cercetarea individuală la cercetarea de grup. Aceasta deoarece individul tinde să se identifice cu modelul subiectului unic, centrat, În timp ce un grup se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu el, Încât de pe aceeași poziție, ajuns În același impas, să dea o soluție acolo unde pacientul a eșuat și a rămas blocat Într-o nevroză. Analistul Îl ajută pe pacient, nu oferindu-i o interpretare conceptuală, noțională, filtrată prin intelect, ci intrând În starea pacientului, experimentând pe cont propriu scenariul emotiv, scena mentală a acestuia. Scopul acestei identificări fantasmatice este de a coborî după cel pierdut În labirintul nebuniei și de a-l aduce Înapoi la suprafață, ca un Heracle
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
era privit ca o entitate sau ca o componentă a unui psihic transcendent. De exemplu, În Renaștere imaginarul era văzut ca o realitate ontologică, care ține atât de psihicul uman, cât și de cel cosmic, ca o forță intermediară Între intelectul cosmic și corpul lumii sau materia. În sensul acesta imaginarul uman, numit vis imaginativa sau phantasticon pneuma, era conceput ca o forță care putea intra În relație cu pneuma mundi, cu anima mundi, cu acea rețea de energii și influențe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
altor subiecți și de a „Înflăcăra imaginația prin imaginație”, producând un acord al receptării (Stimmung des Empfindenden)2. Adept convins al filosofiei transcendentale, Humboldt ia de bună ideea, strecurată oarecum În treacăt În Critica rațiunii pure, potrivit căreia sensibilitatea și intelectul ar putea avea o rădăcină comună 3, stipulând nici mai mult, nici mai puțin decât autosuficiența facultății imaginative. Să ne oprim o clipă asupra diferenței deja sensibile dintre maestrul filosof și discipolul ce se dorea antropolog. Pentru primul, e oarecum
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Să ne oprim o clipă asupra diferenței deja sensibile dintre maestrul filosof și discipolul ce se dorea antropolog. Pentru primul, e oarecum necesar ca imaginația să fie sau productivă, Însă ca facultate transcendentală (oferind așadar schemele celor douăsprezece categorii ale intelectului), sau reproductivă, ca facultate a cogniției empirice (schematizând sub concepte); faptul că imaginația acționează productiv În domenii a posteriori cum sunt cele aferente exercitării facultății de judecare estetice sau teleologice e, din punctul de vedere al lui Kant, un fel
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un punct - dificultăți serioase. Nu putem cunoaște lucrurile În sine, așa cum vor fi fiind ele În afara modurilor noastre omenești de a le percepe și gândi. Orice obiect pe care Îl considerăm distinct față de restul realității ne apare astfel doar fiindcă intelectul nostru a operat o sinteză asupra datelor intuitive care Îi aparțin, conferindu-i unitate. Mai mult, odată această sinteză efectuată, imaginația noastră reproductivă completează ceea ce efectiv percepem În „prezentul viu” - În care lucrul ne apare - cu date pe care le
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Îi aparțin, conferindu-i unitate. Mai mult, odată această sinteză efectuată, imaginația noastră reproductivă completează ceea ce efectiv percepem În „prezentul viu” - În care lucrul ne apare - cu date pe care le presupunem verificabile oricând printr-o interacțiune cu el. șDacă intelectul meu a sintetizat ceea ce se găsește acum sub degetele mele sub conceptul tastatură, mă aștept ca, desfăcând consola care susține clapele, să găsesc o groază de fire, circuite etc. Mare surpriză aș avea dacă aș descoperi că fiecare apăsare de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
regimului a fost de la bun Început distrugerea intelectualității. Raportată la intelectualitate, orice formă de „supraviețuire” devine o formă de rezistență. Orice formă de manifestare a intelectualității autentice constituie un act de rezistență. Adică toate mecanismele acestea alternative de manifestare a intelectului pe care tu, Într-un fel, le desconsideri, Începând de la literatura religioasă, fie ea de Înaltă valoare (Radu Gyr și așa mai departe) până la activitățile acestea cotidiene, respectiv scrisori, corespondență cu scriitorii din străinătate, au reprezentat toate În felul lor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care M. și le dădea în roman), reluând grupajul din ,,Caete de dor” alături de inedite, iar sub îngrijirea lui Ion Pop, la Oradea, apare în 1995 o selecție din scrierile sale. Centrată pe motivul luptei ,,cromozomice” dintre inspirație (emoție și intelect) și realitate (trup), reluare în alte dimensiuni a pateticei înfruntări romantice dintre idealitate și terestru, dar și figură a neliniștilor modernității - așa cum le conturează Cânturile lui Maldoror sau, la Nichita Stănescu, Lupta inimii cu sângele -, poeziei lui M. îi este
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
afla ulterior, câțiva ani mai târziu, din Confesiuni; dacă în cazul lui Marius Victorinus filosofia mai era încă, în special, o știință grecească, acum e pe deplin o disciplină creștină; desigur, drumul fusese deschis de Ambrozie. Conflictul dintre credință și intelect, care în alte opere ale lui Augustin va fi atât de violent, în cele scrise la Cassiciacum este atenuat pentru că aici nu sunt încă prezente temele cele mai profunde ale gândirii sale. Cu toate acestea, multe din motivele care se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Credința este baza înțelegerii lui Dumnezeu, dar aceasta nu înseamnă că trebuie văzută ca o atitudine oarbă și irațională, ci ca un instrument ce servește înțelegerii, de aceea în opera târzie despre Trinitate (XV, 2, 2) se spune: „credința caută, intelectul găsește” (cf. și mai departe, p. ???). Despre Biblie în opera lui Augustin, cf. A. Labonnardière, Biblia Augustiniana, Et. Augustiniennes, Paris 1960, și volumul de studii diverse Saint Augustin et la Bible, în lucrarea colectivă Bible de tous les temps, Et.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
et la Bible, în lucrarea colectivă Bible de tous les temps, Et. Augustiniennes, Paris 1986; A. Pollastri - F. Cocchini, Biblia e storia nel cristianesimo latino, Borla, Roma 1988 (secțiunea dedicată lui Augustin este scrisă de A. Pollastri). Despre credință și intelect: A. Mandouze, L’aventure..., cit.; E. Gilson, Introduzione allo studio din Sant’Agostino, cit. 5. Operele din perioada sacerdoțiului Activitatea literară a lui Augustin, concentrată acum asupra funcției sale sacerdotale, se orientează din nou către polemica împotriva vechilor tovarăși de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
învățaților săi prieteni. Evagrius spusese că, atunci când carnea și fragilitatea implică decăderea creaturilor în raport cu starea lor originară, mintea umană are forța de a întrerupe această degradare a materiei și de a regăsi calea spre Dumnezeu. Contemplarea e o operă a intelectului. Cassian reia schema origeniană a lui Evagrius, eliminând sau atenuând concepția „gnostică” ce stă la baza ei. Există două momente ale spiritualității, unul teoretic și celălalt practic; teoria este contemplarea misterului divin revelat, dar această contemplare nu se sprijină exclusiv
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ce stă la baza ei. Există două momente ale spiritualității, unul teoretic și celălalt practic; teoria este contemplarea misterului divin revelat, dar această contemplare nu se sprijină exclusiv pe o atitudine de separare de viața trupului, nu este încredințată exclusiv intelectului. Cu siguranță, viața contemplativă e mai presus decât viața activă, înțeleasă ca mortificare a pasiunilor. Dar viața contemplativă este și rezultatul modului în care Cassian corectează doctrina pelagiană, răspândită în vremea sa și combătută de Augustin cu alte mijloace și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]